„Mall-ul bişniţarilor“

Daniel GUŢĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 697 din 29 iunie – 5 iulie 2017
„Mall ul bişniţarilor“ jpeg

De cîțiva ani, comerțul cu kitsch-uri a luat amploare în jurul mănăstirii Prislop, iar afacerile făcute pe seama brand-ului „Arsenie Boca“ au dat naștere la numeroase controverse și reclamații. Talciocul se află într-o continuă expansiune, se dezvoltă haotic, oferind priveliștea unui colț de lume pestriț și aglomerat, în care singura legătură cu mănăstirea au rămas suvenirurile care folosesc imaginea și numele duhovnicului pentru ca vînzătorii lor să își atragă clienți.

O mulțime de afaceri prospere își au originea în tîrgul din vecinătatea Mănăstirii Prislop. Locul comercianților ambulanți de suveniruri, tranzitat zilnic de mii de mașini, s a dezvoltat haotic odată cu fenomenul pelerinajelor la mormîntul lui Arsenie Boca, deși deseori reprezentanții Episcopiei Devei și Hunedoarei au reclamat deranjul pe care îl produc comercianții și priveliștea neplăcută a zonei ocupate de aceștia. „Noi în nenumărate rînduri am făcut sesizări la autorităţile competente ca să dispară de acolo acel talcioc dezorganizat, care nu are nici un fel de aspect. Din păcate, tarabele nu se află pe terenul nostru şi noi nu avem pîrghii de a le ridica de acolo“, declara, anul trecut, preotul Gabriel Miricescu, purtătorul de cuvînt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei. Nemulțumirile exprimate de preot nu au avut nici un efect asupra afacerilor din jurul mănăstirii, iar în prezent zona comercială se află într-o continuă expansiune. Ea se întinde pe o distanță de circa un kilometru, de o parte și de cealaltă a drumului, însă barăci răzlețe în care sînt vîndute obiecte religioase, suveniruri și icoane cu Arsenie Boca, flori și alimente îi întîmpină pe vizitatori din loc în loc pe o rază de zece kilometri de la așezarea religioasă.

Produse tradiționale

La sfîrșitul anilor 2000, cînd Mănăstirea Prislop nu se bucura de faima și de zecile de mii de pelerini din prezent, în parcarea ei, mult mai mică în acea vreme, au apărut primii comercianți. În week-end, cîțiva localnici întreprinzători din satul vecin Silvașu de Sus își aduceau rulota lîngă mănăstire, pentru a le oferi vizitatorilor plăcinte cu brînză preparate pe loc. Alți săteni puteau fi văzuți așteptînd lîngă cîte o măsuță pe care erau îngrămădite fructe, dulcețuri și borcane de zacuscă sau la toneta în care vindeau virșlii de Sălaș și cafea puținilor pelerini. Oamenii locului le vorbeau străinilor care se opreau la tarabe despre „popa Arsenie“, pentru că unii dintre ei l-au cunoscut personal sau au fost la înmormîntarea lui. Treptat, terenul de la intrarea în mănăstire a fost ocupat de tot mai mulți comercianți ambulanți. Au apărut tarabele cu suveniruri religioase, ce pot fi văzute aproape la fiecare tîrg sau festival stradal, au apărut cerșetorii obișnuiți ai slujbelor de duminică, „jucăriile“ de tot felul, micii și berea. Bișnițarii au început să se certe pe clienți și pe zonele ocupate, fiecare dorind să fie cît mai aproape de mănăstire, iar scandalurile au atras nemulțumirile măicuțelor și ale pelerinilor.

Pînă în urmă cu trei ani, zeci de tarabe, tonete și căruțuri încărcate cu marfă îi întîmpinau pe turiști la poarta Mănăstirii Prislop și în parcarea acesteia, multe dintre ele fără nici o autorizație. Măicuțele au început să se plîngă tot mai des autorităților de neplăcerile pe care le produceau bișnițarii. Au reclamat că, la unele tarabe, oamenii vindeau mici şi chiar bere, „în Vinerea Mare şi în zilele de post, afirmînd că nu este potrivit să facă acest lucru în preajma mănăstirii“, relata Marcel Goia, primarul oraşului Haţeg. Totodată, accesul pelerinilor devenise aproape imposibil din cauza celor care aveau tarabe pe marginea drumului şi încurcau traficul rutier. Tîrgul improvizat a fost mutat în 2014 la cîteva sute de metri distanță de așezarea de la Prislop, în locul în care se află în prezent. Funcționează pe terenurile composesoratului din Silvașul de Sus și a fost împărţit de localnicii din satele învecinate mănăstirii, de numeroşii bişniţari care au simţit că pot profita de pe urma pelerinilor veniţi să se roage la mormîntul lui Arsenie Boca, dar şi de așa-zise feţe bisericeşti. „Unii dintre ei mă tem că nici nu sînt călugări sau preoți, doar poartă îmbrăcămintea aceea pentru a înşela oamenii“, afirma preotul Gabriel Miricescu, purtătorul de cuvînt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei.

În bazar, mulțimea de tarabe din lemn şi placaj, unele ridicate fără autorizaţii, într-o debandadă totală, îi întîmpină pe credincioşi cu oferte dintre cele mai diversificate, de la tablouri și căni cu Arsenie Boca la mîncăruri și băuturi alcoolice. Deasupra unor barăci au fost aşezate pancarte în care sînt specificate numele unor mănăstiri și fundaţii creștine, în timp ce unii vînzători echipați sobru își atrag clienții cu muzică religioasă. Sînt combinate rafturile cu „produse sfințite“ la ofertă cu cele de mîncăruri „dacice“ sau „produse tradiționale“, pentru a mulțumi pe toată lumea, iar ca bonus, în specificul local al tîrgului, „brand-ul“ Arsenie Boca este omniprezent. Imaginea și numele duhovnicului și-au găsit loc în conținutul pachetelor cu icoane şi mir, al tablourilor, magneţilor de frigider, brăţărilor, talismanelor, CD-urilor cu muzică religioasă, pe pancarte cu citate creștine și în numele date unor barăci.

Unii comercianți, mai descurcăreți, au făcut înțelegeri cu șoferii de autocare ca la întoarcerea de la mănăstire să parcheze mașinile în fața tarabelor și teraselor lor. Însă noi scandaluri au apărut între afaceriști pe seama pelerinilor și a locurilor de parcare, deși aproape nimic nu este reglementat în „tîrgul lui Arsenie Boca“, după cum îl numesc unii dintre bișnițari.

Mărturia unei călugărițe

Printre cele mai cunoscute comerciante de suveniruri de lîngă Mănăstirea Prislop au fost două călugăriţe de la schitul Alun, monahia Isidora şi maica Filoteia. Maicile venite din Ţinutul Pădurenilor au avut viaţă grea în talcioc, potrivit propriilor mărturii, pentru că au intrat deseori în conflict cu bişniţarii. „La Prislop unii vînd pentru vilă şi maşină. Noi avem o Dacie ruginită, şi aceea căpătată. Am fost jefuite de o ţigancă, de bunuri, nu personale, ci ale schitului, în valoare de 150 de lei. Un alt bărbat, pe nume David, din Călan, şi-a confecţionat la comandă haine călugăreşti, cu care minte lumea care poate crede că e monah. Este poreclit de colegii lui «Satana sau dracul» din pricina faptelor lui rele, ieşite din comun. De el nu se ia nimeni de frica ţiganilor, însă de noi, două amărîte de maici, se ia“, mărturisea maica Isidora. Potrivit unei dispoziții anunțate de reprezentanții Episcopiei Devei și Hunedoarei, nici o mănăstire sau biserică din judeţ nu are punct de comercializare a obiectelor religioase şi a suvenirurilor în zona de lîngă Prislop. Comerțul cu obiecte religioase prosperă însă în incinta mănăstirii, unde pot fi achiziționate lumînări, cărți și ilustrate cu Arsenie Boca și cu Mănăstirea Prislop. Aici funcționează trei puncte de vînzare, aglomerate zilnic de pelerini.

Demolarea barăcilor

În ultimii ani, mai multe nereguli au fost descoperite de autorităţi în talciocul de lîngă Mănăstirea Prislop. Comercianţii au fost acuzaţi de lipsa autorizațiilor necesare desfășurării activității, a caselor de marcat sau că nu au luat nici un fel de măsuri împotriva incendiilor. Au primit amenzi de la jandarmi şi poliţişti, dar şi de la Primăria Haţeg, care i-a somat pe unii dintre aceștia să îşi demoleze construcţiile. Amenzile au fost contestate în instanţă, iar în majoritatea cazurilor magistraţii au luat decizii în favoarea celor sancţio-naţi. „S-a avut în vedere faptul că Mănăstirea Prislop este un loc de pelerinaj unde vin mii de turişti, iar în jurul ei s a dezvoltat o afacere înfloritoare, benefică din punct de vedere economic şi oraşului Haţeg. Activitatea de comercializare efectuată de micii întreprinzători duce la creşterea fluxului de turişti şi implicit la creşterea și dezvoltarea economică a Ţării Haţegului“, arăta Judecătoria Haţeg, în motivarea deciziilor. În unele sentințe, mănăstirea era acuzată că le pune „beţe în roate“ comercianţilor. „A începe demolarea acestor construcţii ar crea un impact negativ asupra activităţii turistice din zonă şi ar induce în rîndul populaţiei ideea că Prislop pune «beţe în roate» micilor întreprinzători, care prin activitatea lor nu au produs nici un prejudiciu, ci dimpotrivă, au concurat la dezvoltarea turismului în zonă, cu tot ce implică acesta“, informa Judecătoria Haţeg. 

Daniel Guță este jurnalist la Adevărul.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea – mai ambițioși ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi înțelese și nici respectate dacă uităm că tragedia merge de braț cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate să aibă umor
În ţările cu colectivism puternic şi concentrare a puterii, cum este țara noastră, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
Să rîzi? Să plîngi? Despre rîsu’-plînsu’ lumii noastre
Rîsul poate fi socotit drept un fel de soluţie terapeutică pentru a ieşi din marile şi micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creangă cel afectuos
După spectacole, pe scena frumosului Teatru „Regina Maria“ din Oradea au urcat dnii George Banu și Marcel Iureș pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisică
„Toate pisicile sînt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisică”.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?