Mall, mode şi personaje

Ovidiu BUTA
Publicat în Dilema Veche nr. 153 din 12 Ian 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Mall-ul joacă, pentru o categorie foarte bine definită, rol de revistă de modă, casă de modă, ideal de frumuseţe, sursă de inspiraţie etc. Cumva, sub maiestuoasele cupole de sticlă, s-a dezvoltat o societate paralelă, cu regulile ei nescrise, dar foarte clare pentru "iniţiaţi", cu o ierarhie bine stabilită şi mai ales cu o imagine bine conturată. Apariţia primului mall în România (alternativă modernă a străzii comerciale) a echivalat, ca impact, cu deschiderea primului McDonald’s pe tărîm mioritic. Puşi în faţa unei noutăţi absolute, a unei experienţe servite fără un set de reguli de "bună purtare", oamenii au reacţionat în mod firesc, combinînd imagini preluate din filme sau alte experienţe personale. Românii sînt încă, din fericire, adepţii unei vestimentaţii croite pe tiparul ocaziei pentru care este purtată. Intrînd în McDonald’s ei au realizat că hainele lor, cele pe care le purtau în mod firesc cînd ieşeau la restaurant, erau total deplasate şi aproape bătrînicioase în decorul vesel şi minimalist, de grădiniţă, al McDonald’s-ului. Acelaşi lucru s-a întîmplat şi cu mall-ul, iar cei ce i-au trecut pragul, probabil, s-au simţit cumva stingheri îmbrăcaţi în vestimentaţia lor practică şi comodă, folosită în general pentru şedinţele clasice de Sunday Window Shopping. Probabil aceasta este şi una din cauzele care a dat naştere la ceea ce eu numesc "vestimentaţia de mall", o uniformă care să se potrivească cu noul decor. Hainele extrem de colorate, paietele şi strasurile, potrivite mai degrabă pentru discotecă sau club, nu fac altceva decît să transpună, sub formă de veşmînt, ideea vitrinelor colorate ale magazinelor, strălucirea puternică, nefirească a luminii din mall, a firmelor luminoase care sînt peste tot. Latura total nepractică a acestei vestimentaţii (tocuri foarte înalte, fuste foarte scurte, ochelari de soare purtaţi în interior etc.) demonstrează că cei care cu mîndrie îşi poartă această uniformă folosesc mall-ul doar ca pe un podium de modă şi nu neapărat ca pe o zonă de shopping. În mod paradoxal vestimentaţia de mall nu este alcătuită din mărci care sînt distribuite aici. Pentru o anumită categorie, mall-ul impune modă şi mai puţin vinde modă. Vitrinele mari şi sugestiv decorate sînt folosite doar ca puncte de reper pentru "generaţia mall". Atitudinea imobilă, aroganţa studiată şi machiajul nefiresc, amintind ca execuţie (mult şi atent desenat) de măştile din teatrul japonez, sînt în mod evident inspirate de manechinele de plastic. Poveştile care se încheagă prin cafenele respectă perfect intrigile din revistele lucioase vîndute la intrarea mall-ului, iar idolii acestei noi generaţii sînt decupaţi fie din posterele publicitare, fie desprinşi din filmele care rulează prin multiplex-uri. Personajele care populează mall-ul sînt destul de predictibile şi uşor de citit (şi) datorită uniformei lor. Bărbaţii sînt fie "business", fie "macho" (exact ca cele două direcţii ale ofertei comerciale din mall), iar fetele oscilează între rolul de "star" şi cel de "top model". Modificările care apar în vestimentaţia lor, de multe ori insesizabile pentru ochiul profan, respectă incredibil de bine ciclul modei: idee - trendsetter - difuzie pe scară largă - banalizare - din nou idee şi tot aşa. Ideea, dată în acest caz de vitrină, este preluată de cîteva fete curajoase, copiată în scurt timp de o parte din lumea care îşi trăieşte viaţa la etajul trei al mall-ului, iar mai apoi purtată de toţi cei care se îmbracă special pentru a ieşi... la mall. Banalizarea modei. And the show goes on and on! Total paralel cu acest fenomen social, mall-ul îşi trăieşte rolul pentru care a fost creat, cel de zonă comercială şi leisure. Trecînd peste confuzia existentă (amestecul nefiresc de mărci up market şi mass market), brandurile existente în mall îşi cunosc cu exactitate cumpărătorul şi ştiu cum să-l atragă. Nostim este că tocmai consumatorii "targetaţi" sînt consideraţi de către personajele mall-ului intruşi în lumea lor perfectă, iar diferenţa dintre cele două categorii nu ţine numai de uniformă, ci şi de... lipsa sacoşelor, această "staţie" firească a modei în drumul ei către consumator.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Se scumpesc locuințele: românii își temperează achizițiile, dar crește cererea în zonele periurbane
Piața imobiliară din România trecere printr-un proces de reconfigurare și se îndreaptă tot mai mult către proiecte de locuințe mai eficiente energetic, în zone periurbane și o temperare a cererii.
image
Primarii de la țară care au rupt „blestemul” reabilitărilor aberante. „Ar fi păcat să faci o lucrare și apoi să o distrugi”
Doi primari din județul Botoșani au învățat să prioritizeze proiectele edilitare, renunțând chiar la fonduri pentru asfaltări fiindcă aveau în execuție lucrări subterane. Și-au asumat decizia tocmai pentru a nu sparge drumurile proaspăt reabilitate, o practică devenită tradiție în administrație
image
Chinul lui Andrei, băiatul de 14 ani omorât de tată într-un sat din Vaslui. Pedeapsă minoră primită de criminal
Un bărbat din Vaslui și-a rănit mortal fiul pe fondul consumului de alcool și al unor probleme psihice netratate. Băiatul era maltrat de tatăl său de ani de zile, care de multe ori îl bătea fără motiv.

HIstoria.ro

image
Cuza, în umbra masoneriei?
După 1990, multe dintre subiectele considerate tabu în epoca anterioară au început să fie discutate în societatea românească și, foarte des, în registrul senzaționalului.
image
Bătălia Atlanticului - decriptarea codurilor de transmisii ale submarinelor germane
Planificatorii ambelor părți aflate în conflict au realizat rapid că al Doilea Război Mondial va fi câștigat sau pierdut de cel care domină Oceanul Atlantic.
image
Povestea savanților Louis Pasteur și Victor Babeş
Povestea de azi îi are ca ”eroi” pe cei doi renumiți savanți legați de o pasiune comună: cercetarea științifică.