Mall, mode şi personaje

Ovidiu BUTA
Publicat în Dilema Veche nr. 153 din 12 Ian 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Mall-ul joacă, pentru o categorie foarte bine definită, rol de revistă de modă, casă de modă, ideal de frumuseţe, sursă de inspiraţie etc. Cumva, sub maiestuoasele cupole de sticlă, s-a dezvoltat o societate paralelă, cu regulile ei nescrise, dar foarte clare pentru "iniţiaţi", cu o ierarhie bine stabilită şi mai ales cu o imagine bine conturată. Apariţia primului mall în România (alternativă modernă a străzii comerciale) a echivalat, ca impact, cu deschiderea primului McDonald’s pe tărîm mioritic. Puşi în faţa unei noutăţi absolute, a unei experienţe servite fără un set de reguli de "bună purtare", oamenii au reacţionat în mod firesc, combinînd imagini preluate din filme sau alte experienţe personale. Românii sînt încă, din fericire, adepţii unei vestimentaţii croite pe tiparul ocaziei pentru care este purtată. Intrînd în McDonald’s ei au realizat că hainele lor, cele pe care le purtau în mod firesc cînd ieşeau la restaurant, erau total deplasate şi aproape bătrînicioase în decorul vesel şi minimalist, de grădiniţă, al McDonald’s-ului. Acelaşi lucru s-a întîmplat şi cu mall-ul, iar cei ce i-au trecut pragul, probabil, s-au simţit cumva stingheri îmbrăcaţi în vestimentaţia lor practică şi comodă, folosită în general pentru şedinţele clasice de Sunday Window Shopping. Probabil aceasta este şi una din cauzele care a dat naştere la ceea ce eu numesc "vestimentaţia de mall", o uniformă care să se potrivească cu noul decor. Hainele extrem de colorate, paietele şi strasurile, potrivite mai degrabă pentru discotecă sau club, nu fac altceva decît să transpună, sub formă de veşmînt, ideea vitrinelor colorate ale magazinelor, strălucirea puternică, nefirească a luminii din mall, a firmelor luminoase care sînt peste tot. Latura total nepractică a acestei vestimentaţii (tocuri foarte înalte, fuste foarte scurte, ochelari de soare purtaţi în interior etc.) demonstrează că cei care cu mîndrie îşi poartă această uniformă folosesc mall-ul doar ca pe un podium de modă şi nu neapărat ca pe o zonă de shopping. În mod paradoxal vestimentaţia de mall nu este alcătuită din mărci care sînt distribuite aici. Pentru o anumită categorie, mall-ul impune modă şi mai puţin vinde modă. Vitrinele mari şi sugestiv decorate sînt folosite doar ca puncte de reper pentru "generaţia mall". Atitudinea imobilă, aroganţa studiată şi machiajul nefiresc, amintind ca execuţie (mult şi atent desenat) de măştile din teatrul japonez, sînt în mod evident inspirate de manechinele de plastic. Poveştile care se încheagă prin cafenele respectă perfect intrigile din revistele lucioase vîndute la intrarea mall-ului, iar idolii acestei noi generaţii sînt decupaţi fie din posterele publicitare, fie desprinşi din filmele care rulează prin multiplex-uri. Personajele care populează mall-ul sînt destul de predictibile şi uşor de citit (şi) datorită uniformei lor. Bărbaţii sînt fie "business", fie "macho" (exact ca cele două direcţii ale ofertei comerciale din mall), iar fetele oscilează între rolul de "star" şi cel de "top model". Modificările care apar în vestimentaţia lor, de multe ori insesizabile pentru ochiul profan, respectă incredibil de bine ciclul modei: idee - trendsetter - difuzie pe scară largă - banalizare - din nou idee şi tot aşa. Ideea, dată în acest caz de vitrină, este preluată de cîteva fete curajoase, copiată în scurt timp de o parte din lumea care îşi trăieşte viaţa la etajul trei al mall-ului, iar mai apoi purtată de toţi cei care se îmbracă special pentru a ieşi... la mall. Banalizarea modei. And the show goes on and on! Total paralel cu acest fenomen social, mall-ul îşi trăieşte rolul pentru care a fost creat, cel de zonă comercială şi leisure. Trecînd peste confuzia existentă (amestecul nefiresc de mărci up market şi mass market), brandurile existente în mall îşi cunosc cu exactitate cumpărătorul şi ştiu cum să-l atragă. Nostim este că tocmai consumatorii "targetaţi" sînt consideraţi de către personajele mall-ului intruşi în lumea lor perfectă, iar diferenţa dintre cele două categorii nu ţine numai de uniformă, ci şi de... lipsa sacoşelor, această "staţie" firească a modei în drumul ei către consumator.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Blocuri din Romania, foto Shutterstock jpg
România rămâne țara din UE cu cea mai mare pondere a proprietarilor de locuințe. Unde se trăiește cel mai mult în chirie
România, Slovacia și Ungaria sunt țările în care se trăiește cel mai puțin în chirie. 68% dintre persoanele care locuiesc în gospodăriile din UE dețin în proprietate locuințele și doar 32% au calitatea de chiriași.
scoala sfanta maria botosani foto cosmin zamfirache jpeg
Școala umanității dintr-un cartier de la capătul României. Cum au reușit profesorii să dea o șansă la educație copiilor cu nevoie speciale
O școală din nordul extrem al României oferă o lecție de umanitate și empatie în societate. De aproape două decenii, Școala „Sfânta Maria” din municipiul Botoșani, o unitate de învățământ de masă, integrează cu succes numeroși copii cu cerințe educaționale speciale.
Artefactele geto dacice furate din Muzeul Drents din Olanda Colaj DMS
25 ianuarie: Ziua jafului din Muzeul Drents. Coiful de la Coţefeneşti şi trei brăţări dacice au fost furate în mai puţin de trei minute
Ziua de 25 ianuarie marchează de-a lungul timpului evenimente politice, nașteri și dispariții de personalități marcante, dar și unul dintre cele mai spectaculoase jafuri: furtul Coifului de la Coțofenești și a trei brățări-spirale din Muzeul Drents.
Ion Dumitrache jpg
Povestea tragică a „tigrului din Caucaz”, românul care a băgat spaima în ruși. A comandat cea mai bună unitate de elită
Ion Dumitrache a fost unul dintre cei mai valoroși comandanți din istoria militară a României. A condus celebra „Divizie Cremene”, o unitate de elită care s-a acoperit de glorie pe frontul de est. Deși a fost decorat în repetate rânduri, generalul Dumitrache a fost băgat în temnițele Aiudului.
Lucru in ture de noapte poate avea efecte negative asupra sănătății  Foto Freepik com jpg
Cât de atractiv mai este lucrul în ture de noapte: „Timpul liber pare mai mult, dar nu este deloc productiv”
Din cele mai vechi timpuri, noaptea a fost rezervată somnului, însă epoca modernă a schimbat această ordine naturală a vieții oamenilor. Munca în ture de noapte a devenit un fenomen obișnuit, iar după ani petrecuți lucrând astfel, mulți români spun că viața lor s-a schimbat profund.
Sistem virusat hacked Virus cyber attack malware FOTO Shutterstock
Scurgere masivă de informații. Aproape 150 de milioane de conturi ar putea fi compromise. Utilizatorii Gmail, cei mai expuși
Zeci de milioane de date de autentificare online au fost compromise în urma unei scurgeri masive de informații, iar utilizatorii Gmail se află printre cei mai afectați.
zapada frig femeie vremea meteogebaf7fd45 1920 jpg
Cum va fi vremea la sfârșitul lunii ianuarie. Urmează încălzire, ploi abundente și posibile ninsori în februarie, anunță ANM
România traversează „epoca extremelor meteorologice”, cu variații termice accentuate și fenomene meteo contrastante în perioada următoare. Totuși, vremea se va încălzi în perioada următoare.
Horoscop, foto Pinterest jpg
Horoscop duminică, 25 ianuarie. Vărsătorii se simt supraîncărcați, urmează o perioadă de decizii importante pentru lei
Potrivit Horoscopului de duminică, 25 ianuarie, o zodie poate deveni cicălitoare din cauza neîncrederii, iar un nativ reacționează agresiv în discuții legate de bani întrucât se simte observat prin prisma situației financiare.
tablouri muzeu foto pixabay jpg
Italia introduce arta în tratament: medicii pot prescrie vizite la muzeu pentru sănătatea psihică a pacienților
Medicii din regiunea Piemont pot recomanda pacienților nu doar medicamente, ci și vizite la muzee, ateliere artistice și activități culturale.