Make coffee a better world!

Publicat în Dilema Veche nr. 716 din 9-15 noiembrie 2017
Make coffee a better world! jpeg

Istoria cafelei este veche, fascinantă şi, pe alocuri, plină de controverse. Cu vreo două mii de ani înaintea erei noastre, arbuştii de cafea creşteau sălbatic în provincia Kaffa din Etiopia. Din ei se extrăgea un fel de terci hrănitor amestecat cu unt. Prima băutură care semăna cît de cît cu ceea ce cunoaștem azi sub numele de cafea a fost obţinută de un călugăr prin fierberea boabelor pentru a-i ajuta pe călugării din deşert să-şi prelungească veghea pioasă și pentru a i însoți pe pelerini în lungile drumuri prin deșert. Țăranii care au început să cultive arbustul i-au spus acelei băuturi kawah, însemnînd „elan“, „vitalitate“. Cu toate astea, originea cuvîntului „cafea“ e obscură. Ar putea veni inclusiv de la numele provinciei Kaffa, pămîntul natal al arbuștilor. Cînd cafeaua a cucerit Europa, intrînd prin Veneţia, numele plantei s-a adaptat modulaţiilor fiecărei limbi: caffé, café, coffee, coffi, caife, caphe, kaffee, koffie, kofi, kofe, kafi, kafea, kafeh, kaffi, kafei etc. Oricum ar fi derivat, cuvîntul este acum universal.

Legată mai mult de life style, fashion și nutriție (beneficiile curative ale cafelei sînt încă subapreciate) decît de religie, de-a lungul istoriei, cafeaua n-a fost interzisă decît din motive politice, dar, datorită susținerii populare, numai pentru scurtă vreme. N-a fost afectată de vreo etichetă dezonorantă, precum tutunul, nici interzisă, precum alcoolul.

Astăzi, sute de milioane de consumatori din întreaga lume beau zilnic aproape două miliarde de ceşti de cafea, adică aproximativ 15.000 de ceşti pe secundă. (Suedia şi Finlanda au cel mai ridicat consum: cinci ceşti pe zi pe cap de locuitor.) Ceea ce face din cafea cea mai consumată băutură din lume, după apă, situîndu-se pe locul doi în schimburile internaţionale, după comerţul cu petrol. 125 de milioane de oameni trăiesc exclusiv din cultura cafelei, iar dintre aceştia 25 de milioane sînt mici producători.

Îndelung favorizată de exploatarea sclavilor africani, industria cafelei din America de Sud a supravieţuit sfîrşitului sclaviei, iar astăzi, prin reţelele de „comerţ echitabil“, care oferă posibilitatea de a-i plăti direct pe micii fermieri la un preţ decent, supravieţuiește şi exploatării din ultimul secol a ţăranilor cultivatori de către intermediari și bursieri. Considerată „instrument al liberalismului filozofic“, cafeaua a fost multă vreme și unul dintre produsele standard al capitalismului preocupat mai mult de profit decît de oameni și de natură. (De altfel, dezvolt această idee în articolul meu din pagina III a acestui Dosar.)

În fine, colaborarea dintre ­Nespres­so şi Dilema veche este printre cele mai naturale cu putinţă. Căci ce moment mai potrivit pentru cititul revistei noastre decît în preajma unei cafele naturale şi ce îndeletnicire mai plăcută la o cafea decît răsfoitul dilemelor noastre mai vechi şi mai noi?! În fond, cafeina și dilemele sînt printre cele mai prietenoase droguri ale omului. În plus, Dilema veche este singura revistă din România cu care a colaborat George Clooney, ambasadorul ­Nespresso prin excelență. Așadar, puneți de-o cafea, dosarul de față e plin de arome!

Ilustraţie de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Iancu de Hunedoara png
Ce a făcut Ioan de Hunedoara cu averea sa uriașă. Celebrele cetăți și mănăstiri ridicate de eroul medieval
Pe lângă impunătorul Castel al Corvinilor din Hunedoara, numeroase cetăți și mănăstiri ridicate în Transilvania medievală păstrează amprenta lăsată de Ioan de Hunedoara. Cunoscut și sub numele de Iancu de Hunedoara, acesta a fost una dintre figurile centrale ale secolului al XV-lea. Conducător al Tr
Votul în diaspora. FOTO Inquam Photos / Alex Nicodim
Numeroase sesizări după ce alegătorii au postat buletine de vot marcate pe TikTok
Coaliția VotCorect a centralizat o serie de nereguli și incidente semnalate de observatori și cetățeni, multe dintre ele fiind legate de postarea unor fotografii cu buletine de vot cu opțiunea electorală marcată.
BeFunky collage (86) jpg
Irinel Columbeanu e „confuz și nu mai are reacții”. Serghei Mizil, mărturisiri cutremurătoare despre fostul milionar. Ce datorii are la azil
Irinel Columbeanu, fostul om de afaceri cunoscut pentru stilul său de viață extravagant din anii 2000, se află de mai mult timp într-un centru de îngrijire din România. Starea sa de sănătate s-a degradat vizibil, iar uneori nu mai recunoaște persoanele care vin să-l viziteze, spune Serghei Mizil.
euro strada jpg
O femeie din Timișoara aruncă pe jos 13.000 de euro în plină stradă. Oamenii au sărit să adune banii
Un incident surprinzător a avut loc seara trecută în complexul studențesc din Timișoara. O femeie a aruncat intenționat pe jos 13.000 de euro, iar trecătorii s-au grăbit să strângă bancnotele.
Secție de vot - alegeri - stampila FOTO Reuters
Reportaj The Guardian în București, înaintea votului: greaua alegere a președintelui României
The Guardian publică un reportaj despre alegerile prezidențiale din România, evidențiind o țară profund divizată între doi candidați opuși, iar rezultatul votului de duminică va influența viitorul țării.
Sanda Ladoși, pe scenă sursa Instagram
Sanda Ladoși, confesiuni despre legătura cu mama ei. Cum și-a învățat copiii să-și respecte bunica: „Așa mi se pare normal”
Sanda Ladoși, una dintre cele mai apreciate voci ale muzicii românești, este nu doar o artistă îndrăgită, ci și o mamă dedicată. Vedeta are doi copii, pe Bogdan și Ioana, care studiază la Școala Franceză din București și care au o relație specială cu bunica lor.
tiktok captura simion si a dezactivat tiktok png
George Simion și-a închis conturile de Facebook și TikTok: „Rog pe toată lumea să procedeze la fel”
George Simion, candidatul din partea AUR la alegerile prezidențiale, și-a închis contul de TikTok înainte de alegerile prezidențiale.
trump avion prezidential foto x jpg
Cadourile primite de Trump în Orientul Mijlociu, „fără precedent”. „Veți vedea Qatar și Emiratele Arabe într-un fel de război al ofertelor”
Foști avocați ai Casei Albe, ofițeri de protocol diplomatic și experți în afaceri externe au declarat pentru The Guardian că darurile primite de Donald Trump în străinătate și investițiile sunt „fără precedent”.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei Foto Sebastian Burduja   Facebook jpg
Sebastian Burduja, primul român premiat de Harvard pentru contribuții majore în energie și digitalizare
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a fost desemnat câștigătorul prestigiosului premiu Emerging Global Leader Award 2025, acordat de Harvard Kennedy School.