Mai dorim trecerea la euro?

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 710 din 28 septembrie ÔÇô 4 octombrie 2017
Mai dorim trecerea la euro? jpeg

Moneda unic─â, ├«n interiorul unui spa╚Ťiu geografic, a fost visul oric─ârui stat cuceritor. Dup─â rezolvarea conflictelor pe c├«mpul de lupt─â, cel puternic impunea moneda sa celui cucerit. Dup─â al Doilea R─âzboi Mondial, proiectul european de unificare ├«╚Öi propune, pentru prima dat─â ├«n istorie, realizarea unui spa╚Ťiu monetar comun. O asociere pa╚Önic─â de state suverane merge p├«n─â acolo ├«nc├«t ├«╚Öi propune o moned─â comun─â ╚Öi pune ├«n practic─â acest proiect. Euro este expresia monetar─â a dorin╚Ťei de apropiere ╚Öi integrare european─â. Rom├ónia, ca ╚Ťar─â membr─â a UE, ╚Öi-a asumat ├«nc─â de la aderare obliga╚Ťia de a adopta ulterior moneda unic─â. Angajamentul este l─âudabil, numai c─â, ╚Öi ├«n acest caz, de la vorbe p├«n─â la fapte este o cale lung─â. Simplele declara╚Ťii nu ╚Ťin loc de fapte, iar vorbele nu aduc moneda unic─â ├«n economia rom├óneasc─â.

Dac─â vom privi ├«n trecutul apropiat vom vedea c─â ╚Ťinta de timp de trecere la moneda unic─â a fost mereu am├«nat─â. ╚śi nu a fost r─âu c─â a fost am├«nat─â. R─âu a fost ╚Öi este c─â Rom├ónia nu a avut niciodat─â un plan real de trecere la moneda unic─â. O adoptare a monedei unice ├«n condi╚Ťii de asimetrie grav─â cu economiile europene, membre ale euro-zonei, ar fi putut produce mai multe daune dec├«t beneficii. Chiar membr─â a UE fiind, Rom├ónia de╚Ťine ├«nc─â un puternic sector de stat, inflexibil ╚Öi deficitar gestionat. ├Än acela╚Öi timp, avantajele comparative de pre╚Ťuri ale factorilor de produc╚Ťie s-ar fi putut estompa ├«n dauna noastr─â. Am├«n─ârile ├«n luarea unei decizii au avut ├«n vedere, ╚Öi pe bun─â dreptate, ╚Öi diferen╚Ťa mare ├«n ceea ce prive╚Öte criteriile de convergen╚Ť─â real─â. S├«ntem ├«nc─â mult ├«n urma statelor europene dezvoltate ╚Öi recuperarea decalajelor nu s-a f─âcut ├«n timpii la care speram.

Cea mai important─â ├«ntrebare la care trebuie s─â r─âspundem acum este aceea dac─â mai dorim trecerea la euro. Nu este o ├«ntrebare retoric─â, av├«nd ├«n vedere populismul ╚Öi euroscepticismul care cuprind lumea politic─â rom├óneasc─â din ultimii ani. Cei care ne conduc acum nu s├«nt preocupa╚Ťi de obiectivul adopt─ârii monedei unice. Dimpotriv─â, ├«ntregul set de politici economice pe care le pun ├«n practic─â are ╚Öanse mari s─â arunce ├«n aer setul de indicatori de convergen╚Ť─â nominal─â. Guvernul de azi ne ├«ndep─ârteaz─â de euro-zon─â. Ne ├«ndator─âm cu o vitez─â foarte mare, cheltuim mult cu m─âririle de salarii, iar ├«n viitorul apropiat Rom├ónia poate intra ├«n zona unei infla╚Ťii nedorite, a c─ârei m─ârime poate dep─â╚Öi u╚Öor criteriul ÔÇ×rata infla╚ŤieiÔÇť din setul de indicatori de convergen╚Ť─â nominal─â. Iluzia unor venituri cu mult peste poten╚Ťialul economiei ne duce ╚Öi spre ratarea obiectivului de adoptare a monedei unice. Chiar dac─â nu o spun ├«n mod clar, public, politicienii care conduc acum ╚Ťara, prin ceea ce fac, pot am├«na, pentru o perioad─â greu de precizat ├«n timp, adoptarea monedei unice. Exist─â un paradox pe care dorim a-l semnala. Se declar─â pro-europeni, dar ac╚Ťioneaz─â ├«mpotriva principiilor ╚Öi regulilor de coexisten╚Ť─â ├«n cadrul UE. Pentru a putea adopta moneda unic─â trebuie s─â spunem ├«nc─â o dat─â, cu voce tare, c─â dorim aceast─â moned─â. Dezbaterea despre politic─â ╚Öi factorul politic ├«n contextul trecerii la moneda unic─â este important─â deoarece acest pas trebuie s─â fie asumat de c─âtre clasa politic─â ├«n ansamblul s─âu. F─âr─â a fi b─ânui╚Ťi de nostalgia unanimit─â╚Ťii, subliniem importan╚Ťa consensului politic. Obiectivul trebuie asumat de c─âtre toate partidele. Un asemenea proiect se poate ├«ntinde pe mai mul╚Ťi ani, trec├«nd dincolo de schimb─ârile politice dictate de ciclurile electorale. Dac─â toat─â lumea politic─â spune c─â este de acord cu moneda unic─â, atunci cu to╚Ťii trebuie s─â semneze un document programatic ╚Öi s─â respecte punerea sa ├«n practic─â.

├Än leg─âtur─â cu strategia de aplicat, exist─â un punct de vedere asupra c─âruia ne propunem a ne opri. Unii speciali╚Öti ai domeniului militeaz─â pentru o am├«nare a procedurilor de adoptare a monedei euro, consider├«nd c─â ├«n actualul context de reforme ╚Öi crize din interiorul Uniunii nu ar trebui s─â ne gr─âbim. Chiar dac─â nu milit─âm pentru grab─â, nu putem ├«mp─ârt─â╚Öi un asemenea punct de vedere. Argumentele noastre ╚Ťin de faptul c─â ├«n construc╚Ťia unei zone monetare optime ne baz─âm pe un set de teorii economice ale c─âror baze au fost puse de c─âtre Robert Mundell (Silviu Cerna, Teoria zonelor monetare optime, Editura Universit─â╚Ťii de Vest, Timi╚Öoara, 2006). Acest set de teorii a permis construc╚Ťia euro-zonei ╚Öi este valabil, certificat de c─âtre practic─â. ├Än acela╚Öi timp, indiferent de forma politic─â a uniunii, criteriile de adoptare a monedei unice vor r─âm├«ne acelea╚Öi. Moneda unic─â va fi, a╚Öa cum spuneam la ├«nceput, expresia economic─â suprem─â a alian╚Ťei politice. Deci orice pas spre moneda unic─â este unul de reconfirmare a dorin╚Ťei de apartenen╚Ť─â la proiectul politic viitor. Acest proiect politic anticip─âm c─â se va structura ├«n jurul euro-zonei, consider├«ndu-se c─â pa╚Öii c├«╚Ötiga╚Ťi ├«n integrare ╚Öi apropiere nu pot fi relua╚Ťi dec├«t cu riscuri foarte mari de divergen╚Ť─â. Nucleul dur al viitoarei formule de alian╚Ť─â se va centra ├«n jurul monedei euro. Exist─â momente ├«n care politica dicteaz─â ├«n economie, dar exist─â ╚Öi multe decizii politice ce au la baz─â interesele de ordin economic.

├Än ceea ce prive╚Öte convergen╚Ťa cu euro-sistemul, ├«n acest moment Rom├ónia ├«ndepline╚Öte criteriile nominale de convergen╚Ť─â. P─ârem, cel pu╚Ťin din punct de vedere nominal, a fi compatibili cu UEM. Avem ÔÇ×chimieÔÇť cu statele din UEM ╚Öi acesta este un punct de plecare pentru orice plan viitor. Aceste criterii s├«nt ├«nscrise ├«n Tratatul de la Maastricht ╚Öi s├«nt urm─âtoarele: rata infla╚Ťiei, ratele dob├«nzilor pe termen lung, cursul de schimb fa╚Ť─â de euro, deficitul bugetului consolidat, datoria public─â. Filozofia lor urm─âre╚Öte ca statele din zona monetar─â optim─â s─â ÔÇ×vibrezeÔÇť ├«n acela╚Öi timp, s─â fie compatibile economic, s─â nu existe asimetrii ╚Öi divergen╚Ťe. A╚Öa cum spuneam, obiec╚Ťia major─â legat─â de trecerea la euro a fost legat─â de ├«ndeplinirea criteriilor de convergen╚Ť─â real─â. De╚Öi Tratatul de la Maastricht las─â la ├«ndem├«na fiec─ârui stat elaborarea setului de astfel de criterii, trebuie s─â spunem c─â acestea m─âsoar─â diferen╚Ťa de dezvoltare, poten╚Ťialul economic al statului luat ├«n discu╚Ťie, ├«n raport cu media euro-zonei. Aici Rom├ónia a avut ╚Öi mai are ├«nc─â mult de lucru, diferen╚Ťele despre care vorbeam fiind foarte mari, uneori chiar de la ├«ntreg la jum─âtate. Un set de criterii ale convergen╚Ťei reale, parte a unui program mai amplu de trecere la moneda unic─â elaborat pentru Rom├ónia, ar trebui s─â-╚Öi propun─â reducerea decalajelor. La acest capitol se referea guvernatorul BNR atunci c├«nd aducea Las Fierbin╚Ťi ├«n dezbaterea despre moneda unic─â. S─âr─âcia nu se rezolv─â de la o zi la alta. Este nevoie de timp ╚Öi de eforturi sus╚Ťinute, uneori de a lungul a mai multe genera╚Ťii, pentru a elimina decalajele. Pe de alt─â parte, nu trebuie s─â credem c─â aceste diferen╚Ťe de dezvoltare pot fi eliminate definitiv. Nimeni nu st─â pe loc pentru a ne a╚Ötepta. Ne putem propune atingerea unor anumite niveluri, dincolo de care aderarea la moneda unic─â poate fi posibil─â.

Este nevoie de speciali╚Öti, de bun─â cunoa╚Ötere, de realism ╚Öi de sinceritate atunci c├«nd vom elabora planul de trecere la moneda unic─â. Minciunile ╚Öi angajamentele f─âr─â acoperire nu ╚Ťin loc de economie. Cazul Greciei este unul clasic. Nu po╚Ťi trece la moneda unic─â denatur├«nd cifre. Asemenea comportamente se pl─âtesc scump, mai devreme sau mai t├«rziu. ├Än ceea ce prive╚Öte orizontul de timp al trecerii la moneda unic─â, acesta trebuie asumat ├«n mod explicit, deoarece procedurile de trecere implic─â secven╚Ťe de timp pentru etape diferite. Este imposibil s─â credem c─â mai putem adera ├«nainte de 2020, dar este obligatoriu s─â ne ├«ncadr─âm ├«ntr-un orizont de timp dezirabil ╚Öi a╚Öteptat. 

Dorel Dumitru Chiri╚Ťescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu Jiu. Cea mai recent─â carte a sa este Capitalismul ÔÇô O dezbatere despre construc╚Ťia social─â occidental─â, Editura Institutul European, 2016.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Chantal jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
├Änfiin╚Ťarea avia╚Ťiei militare ├«n Rom├ónia
Rom├ónia a fost printre primele ╚Ť─âri din lume care ╚Öi-a ├«nzestrat for╚Ťele sale armate cu aerostate ╚Öi avioane.
image
Responsabilit─â╚Ťile date de germani Armatei Rom├óne la Stalingrad, mult peste posibilit─â╚Ťile acesteia
B─ât─âlia de la Stalingrad a tensionat rela╚Ťiile cu aliatul german, cu prec─âdere ├«n urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor rom├óne pentru c─âderea ├«n ├«ncercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revolu┼úionar ┼či om politic, murea ├«ntr-un ospiciu din Bucure┼čti, suferind de o afec┼úiune psihic─â, dob├óndit─â de pe urma mizeriei ┼či s─âr─âciei. ┬áVia┼úa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.