Mai degrab─â, o identitate euro-african─â

Caius DOBRESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 232 din 28 Iul 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Adev─ârata problem─â cu identitatea european─â nu ┼úine de ├«nfr├«ngerile repetate ├«nregistrate de constitu┼úia unional─â. Este util s─â ne amintim c─â nici Statele Unite ale Americii nu au ajuns la federalismul lor robust din prima ├«ncercare: a existat o prim─â republic─â, pe model confederativ, care nu a rezistat tensiunilor ┼či disfunc┼úiilor interne, astfel ├«nc├«t Congresul continental a trebuit s─â se re-reuneasc─â, pentru a da la iveal─â ceea ce ast─âzi numim Constitu┼úia Americii. Cei ce refuzau cu ├«nc─âp─â┼ú├«nare federalizarea au trebuit s─â renun┼úe la pasiunile lor autonomiste, accept├«nd c─â numai un guvern central cu o autoritate consolidat─â putea s─â fac─â s─â supravie┼úuiasc─â experien┼úa american─â. F─âc├«nd un salt peste secole, putem presupune c─â pornirile centrifuge ale francezilor, danezilor, irlandezilor ar putea fi st─âvilite ├«n momentul c├«nd se vor izbi de problemele economice ┼či (mai ales) de securitate generate de structura de decizie lax─â, confederativ─â, care dirijeaz─â Uniunea ├«n acest moment. Problemele Europei s├«nt ├«ns─â de alt─â natur─â, mai profund─â. ├Än istoria ├«nregistrat─â, nu a existat o structur─â de putere multietnic─â ┼či multicultural─â de asemenea dimensiuni care s─â nu fie dus─â ├«nainte de o idee coeziv─â. De un amalgam de putere, ambi┼úie ┼či elan vizionar. Actuala configura┼úie pan-european─â nu este, ├«ns─â, rezultatul unei mi┼čc─âri interne, "spontane", ci este produsul ┼či prelungirea patosului american al democra┼úiei ┼či egalit─â┼úii republicane. Uniunea European─â nu ar fi existat niciodat─â f─âr─â prezen┼úa american─â ├«n Europa, dup─â cel de-al Doilea R─âzboi Mondial. Perioada postbelic─â de guvernare american─â, direct─â ├«n cazul ┼ú─ârilor ├«nvinse ┼či indirect─â, prin consiliere ┼či ajutor economic, ├«n ┼ú─ârile eliberate, este fundamentul unific─ârii institu┼úionale europene de mai t├«rziu. Putem ├«n┼úelege situa┼úia printr-o paralel─â cu istoria noastr─â: Regulamentele organice introduse de guvernarea militar─â rus─â ├«n Muntenia ┼či Moldova au reprezentat o premis─â pentru unificarea institu┼úional─â rom├óneasc─â din anii 1860. Plasat─â, a┼čadar, nu ├«n epicentrul simbolic, ci ├«n zona de reverbera┼úie marginal─â, "func┼úion─âreasc─â", a democra┼úiei eroice americane, Uniunea European─â nu poate g─âsi ├«n sine resursele pentru o auto-proiec┼úie simbolic─â de anvergur─â. Ea ar putea s─â dob├«ndeasc─â un sentiment viguros al propriei identit─â┼úi doar particip├«nd la o idee de dincolo de ┼či mai mare dec├«t ea. A┼ča cum na┼úiunile fostei Europe de Est comuniste nu se simt legate ├«ntre ele prin nimic altceva dec├«t prin aspira┼úia de integrare ├«ntr-o Europ─â superioar─â civiliza┼úional, tot a┼ča ┼či europenii lua┼úi ├«n ansamblu ar putea fi lega┼úi, indirect, prin raportarea la un model resim┼úit ca superior, nu sub aspectul civiliza┼úiei, ci sub cel al curajului ┼či energiilor. Idealul integr─ârii atlantice, exprimat ├«nc─â de la ├«nceput, chiar dac─â latent, ├«n NATO, func┼úioneaz─â ┼či ast─âzi, chiar dac─â aproape exclusiv ├«n form─â negativ─â. Obsesia Americii reprezint─â un element puternic de coeziune european─â, chiar dac─â substan┼úa activ─â a compozi┼úiei este, de fapt, resentimentul. Acesta este modul specific (vest)european de a participa la imperiul atlantic: voin┼úa, de altfel confuz─â ┼či pestri┼ú─â, de diferen┼úiere nu face dec├«t s─â irizeze simbolismul imperial dominant. Integrat─â ├«n structurile economice ┼či de securitate americane, Uniunea European─â nu poate produce nici un mesaj propriu, distinct, ci doar o varia┼úiune, o modula┼úie a temelor democra┼úiei republicane. Altfel spus, dincolo de disiden┼úa sa colorat─â ┼či zgomotoas─â, Europa r─âm├«ne periferia de lux a imperiului american. Dar, ├«n perspectiv─â, cu aportul unora dintre ┼ú─ârile postcomuniste care nu nutresc resentimente antiamericane (cum este cazul celor mai mari dintre ele: Polonia ┼či Rom├ónia), tendin┼úa dominant─â ar putea s─â se schimbe. Astfel ├«nc├«t, ├«n loc s─â urasc─â Urgrund-ul american al identit─â┼úii lor, europenii ar putea ajunge, ├«n mod magic, s─â-l accepte cu simpatie ┼či s─â se entuziasmeze de ideea unei fuziuni civiliza┼úionale transatlantice. O alt─â posibilitate de a imagina Uniunea European─â oferindu-┼či experien┼úa auto-identific─ârii prin participarea la un proces de integrare mult mai larg ┼či mai ambi┼úios s-ar putea plasa ├«n perspectiva rela┼úiilor cu Rusia. Este evident c─â aceasta din urm─â a p─âstrat ┼či dup─â pr─âbu┼čirea sistemului sovietic un energetism universalist ┼či un cult coeziv al m─âre┼úiei. Dar reprezentarea general-european─â este c─â esen┼úa acestei imense puteri r─âm├«ne una obscur─â, brutal─â ┼či incontrolabil─â. A┼čadar, ├«n viitorul previzibil, Rusia poate ac┼úiona asupra imaginarului identitar european nu sub forma atrac┼úiei/fascina┼úiei, ci mai degrab─â sub forma amenin┼ú─ârii, a pericolului iminent care oblig─â la coeziune. ├Än sf├«r┼čit, un al treilea scenariu pentru identitatea european─â, presupun├«nd ├«n egal─â m─âsur─â proiec┼úia ├«n afar─â, raportarea la ceva mult mai mare dec├«t sine, ar fi orientarea spre Africa. Integr├«nd ┼ú─âri precum Turcia, Israelul ┼či, eventual, un Liban pacificat, Uniunea European─â ┼či-ar deschide accesul oriental c─âtre acest continent ┼či posibilitatea de a deveni, ini┼úial, circummediteranean─â. Evident c─â Africa are probleme uria┼če, dar reprezint─â, ├«n acela┼či timp, un rezervor inepuizabil de resurse, talente, energie creativ─â. Experien┼úa colonial─â a marilor puteri europene poate reprezenta garan┼úia c─â gre┼čelile trecutului nu se vor repeta. C─â rela┼úia cu statele independente ale continentului va fi bazat─â pe fairness, pe respectarea intereselor particulare ┼či pe viziunea interesului comun. A┼č spune chiar c─â reac┼úia de respingere visceral─â a proiectelor europene de colaborare economic─â la Mediterana venit─â din partea unui dictator primitiv ┼či crud precum colonelul Kadhafi dovede┼čte deja, prin rico┼čeu, c─â inten┼úiile europene fa┼ú─â de ┼ú─ârile nord-africane s├«nt c├«t se poate de onorabile. Pe de alt─â parte, criza endemic─â, social─â, economic─â, politic─â, medical─â care m─âtur─â ├«n special aria subsaharian─â a continentului vecin nu poate fi rezolvat─â vreodat─â cu actualele idei despre dezvoltare. Integrarea de perspectiv─â cu ┼ú─ârile continentului african poate reprezenta, din aceast─â perspectiv─â, o oper─â glorioas─â nu doar din punct de vedere economic ┼či politic, ci, ┼či asta poate ├«n primul r├«nd, din punct de vedere umanitar. Cred, cu alte cuvinte, c─â Europa ar putea ajunge la un consens al propriei identit─â┼úi doar ├«n m─âsura ├«n care ┼či-ar dizolva-o, de data aceasta ├«n idealul entuziast al unei federa┼úii euro-africane.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?