Mahalale şi mahalagii

Publicat în Dilema Veche nr. 949 din 16 – 22 iunie 2022
image

Mahalalele trecutului nu s-ar fi gîndit vreodată că vor ajunge să fie atît de rău „văzute”. Astăzi, mahalaua este periferia rău famată şi mahalagiul reprezintă tipul urban needucat şi vulgar. Dar nu a fost ȋntotdeauna aşa. În epoca pe care o cunosc mai bine, epoca fanariotă, mahalaua şi mahalagiul aparţineau oraşului. Termenul de mahala a intrat ȋn vocabular odată cu influenţa otomană din ce ȋn ce mai prezentă de-a lungul secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea, venind de departe din lumea arabă – mahalla. Acolo denumea o vecinătate unită prin relaţii de familie şi ritualuri comune, un fel de unitate administrativă adunată ȋn jurul unui lăcaş de cult, moschee, sinagogă sau biserică. La Bucureşti sau Iaşi, mahalaua era un fel de „cartier” care reunea mai multe case, uneori aşezate ȋn jurul unei biserici de la care ȋşi lua şi numele: mahalaua Toţi Sfinţii, mahalaua Sfîntul Spiridon, mahalaua Sfîntul Gheorghe Vechi, mahalaua Sfîntul Gheorghe Nou. Graniţele şi denumirile sînt totuşi fluide şi se schimbă de-a lungul vremurilor, legîndu-se de un eveniment memorabil petrecut, de un personaj notoriu sau o clădire impozantă. În buricul tîrgului sau la periferie, mahalaua juca un rol important ȋn viaţa comunităţii, iar arhivele oferă poveşti fabuloase despre fiecare dintre ele. Udricani, Mîntuleasa, Flămînda, Fîntîna Boului, Colţea, Brezoianu, Beilicului, Cărămidari, Tîrgului, Tîrgului de Afară, Podul de Pămînt, Oţetari, Gorganului, Broştenilor, Stelea, Zlătari, Precupeţii Noi şi Vechi sînt doar cîteva dintre mahalalele Bucureştiului, dispărute odată cu timpul. Dar nu numai Bucureştiul era ȋmpărţit ȋn mahalale. La Iaşi, mahalalele localizau oamenii, familiile şi uneori ocupaţiile lor, fiind la fel de prezente ȋn documente: Muntenimii, Curelari, Tălpălari, Feredeelor, Surlăriei, Cizmăriei, Bărboiului, Făinii, Hagioaei.

Mahalagiii sînt evrei, turci, sîrbi, bulgari, armeni, greci, vlahi, munteni, moldoveni, curelari, şelari, băcani, şalvaragii, săpunari, zarafi, argintari, negustori sau boieri, neferi sau mumbaşiri, armăşei sau stegari, toptangii sau bocceagii, telali sau işlicari. Mahalagiii se ȋntîlnesc zi de zi pe uliţă, la biserică, la cafenea, la baia publică, ȋn prăvălie, la cîrciumă, la bărbier, la spiţer, petrec ȋmpreună, se ȋmprumută şi se ajută reciproc, se urmăresc şi se ceartă, se ocărăsc şi se păruiesc. Toate acestea construiesc o familiaritate cotidiană care-i apropie.  Grigore Andronescu, născut (pe la 1778) şi crescut ȋn mahalaua Popescului din Bucureşti, scrie cu afecţiune despre vecinii săi mahalagii: era vecin şi prieten cu Manolache Ralea stolnic, cu care „a petrecut totdeauna bine, ȋncă din copilărie”, la cîteva case locuia „mama Ancuţa, vecină şi mahalagioaică, prietenă bună şi de ispravă”, la biserică slujea popa Stanciu, care „era să-l omoare cu barda” dintr-o „puţină pricină”, vecin ȋi era şi Ioniţă, fiul Zmarandei salahoroaica, cu care era prieten din copilărie, pe cealaltă parte a uliţei locuia paharnicul Pală, „vecin şi mahalagiu”, dar care nu-i era prieten. Însemnările serdarului Grigore Andronescu redau cu precizie universul din mahalaua Popescului ȋn preajma anilor 1829-1834, cu prieteniile, invidiile și disputele cotidiene. Acum să nu ne ȋnchipuim că mahalalele astea erau nesfîrșite, ci mici aglomerări de cîteva zeci de case ȋn care toată lumea cunoștea pe toată lumea. Cînd avea loc vînzarea unei case, mahalagiii erau invocaţi, dat fiind dreptul de preemțiune, spunîndu-se că s-a făcut cu ştirea lor. De altminteri, ei apar pe actul de vînzare, ȋn calitate de deţinători ai unei memorii locale cu privire la hotarele casei vîndute, martori ai legalităţii unei astfel de vînzări, exprimîndu-şi acordul şi declinîndu-şi dreptul de a cumpăra.  Proximitatea şi întîlnirile zilnice creează solidarităţi şi legături puternice, folositoare pentru fiecare ȋn parte. Cînd unul dintre mahalagii era luat rob, ceilalți se mobilizau şi adunau suma necesară răscumpărării şi aducerii acasă a vecinului.

La rîndul lor, conflictele sînt evenimente sociale care ajută cercetătorul să reconstruiască compoziția şi activitatea unei mahalale. „S-au făcut zvon ȋn toată mahalaua”, se scria adeseori ȋn jalbele adresate instanţelor civile sau religioase, iar acestea purcedeau la cercetare printre mahalagii. Privilegiind mărturia, ȋncurajînd delaţiunea, instanţele descindeau la faţa locului şi ȋnregistrau cu minuţiozitate viaţa de zi cu zi a unei mahalale. Iar mahalaua se manifesta ca o entitate ȋnsufleţită care ştia, vedea, spiona, pedepsea, aprecia şi lăuda: „ştie toată mahalaua”, „rîde toată mahalaua”, „a nemulţumit toată mahalaua” sau „am venit faţă aici cu toţi mahalagiii mei”, „au mărturisit fapta adevărului toată mahalaua”, „făcîndu-se vorbă între mahalagii, au mersu vorba pînă la auzul Prea Sfinţiei Sale părintele mitropolit”.  Bineȋnţeles că arhivele surprind doar un anumit moment ȋn timp, ca o fotografie, oferind informaţii despre diversitatea socială, profesională sau confesională, despre solidaritate, ruşine sau ură. Mahalaua se manifesta ca o umbră, insinuîndu-se ȋn viaţa mahalagiilor, urmărindu-le paşii şi purtînd vorbele lor pe uliţe către toţi cei care voiau să afle. Mînată de curiozitate, mahalaua pătrundea ȋn curte, privea pe geam ȋn miez de noapte, salva femeile bătute şi copiii speriaţi de violenţa adulţilor, petrecea ȋn mijlocul uliţei, mergea ȋn zi de sărbătoare la biserică, bea cu moderație la cîrciumă, povestea cu nesaţ faptele altora, la cafenea, denunța comportamentele „necuviincioase” şi purta jalbă la domn împotriva „mahalagiilor de tot stricaţi”. Deţinea două instrumente importante ȋn controlul mahalagiilor: onoarea şi rușinea. Iar mahalagiii „buni” țineau foarte mult la cinstea lor şi se temeau să „ajungă de rizil ȋn mahala” şi să li se agațe de nume cine ştie ce „ponos”. Oamenii se temeau de mahala şi de puterea cu care devora reputații şi destine.

Astăzi, mahalaua a ajuns o periferie a sărăciei şi săracilor de care le e teamă celor care se străduiesc să nu trăiască acum „ca la mahala”.

Constanța Vintilă este cercetătoare la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“ al Academiei Române.

Foto: adevarul.ro

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

seism jpeg
Cum au simțit românii cutremurul puternic de astăzi. „A început să se plimbe patul cu mine. Nu se mai termina”. De ce unele telefoane au indicat magnitudinea 6,5
Un zgomot puternic, paturi care se legănau, mobilier care se clătina și telefoane care au început să sune în toiul nopții. Așa descriu românii experiența cutremurului cu magnitudinea de 5,7 produs miercuri, 18 noiembrie 2026, în zona seismică Vrancea.
cutremur seism seismograf foto Shutterstock
Cutremur de magnitudine 5,7 în România, miercuri dimineață! Seismul s-a simțit puternic în București și în mai multe județe. ISU a trimis echipaje în mai multe regiuni ale țării
Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 a zguduit România miercuri dimineață, 18 noiembrie 2026, la scurt timp înainte de ora 03:00. Seismul, produs în zona Vrancea, la o adâncime de peste 120 de kilometri, a fost resimțit în numeroase regiuni ale țării, inclusiv în București.
image png
Delegații comerciali ai UE vizitează China. Ce se poate schimba? China la zi
În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea din limba chineză a unui interviu, publicat de 时代周报 (Shídài zhōubào, Time Weekly), al cărui autor este 马欢 (Ma Huan).
zodii zodie horoscop istock jpg
Trei zodii care își depășesc toate limitele în perioada 19-28 noiembrie. Se bucură de cea mai strălucitoare aură. Norocul le surâde, iar obstacolele dispar din calea lor
Finalul lunii noiembrie vine cu vești bune pentru trei semne zodiacale. Între 19 și 28 noiembrie, acești nativi pot descoperi soluții acolo unde până acum vedeau doar probleme, au parte de oportunități neașteptate și găsesc puterea de a merge mai departe indiferent de provocări.
Economii la factura de energie ENGIE jpg
Câștigă 239.000 de lire pe an, dar fac economii la orice. Obiceiurile la care a renunțat un cuplu pentru copii
Un cuplu de britanici câștigă 239.000 de lire pe an, dar face economii la orice. La ce au renunțat doi părinți pentru viitorul copiilor
Raed Arafat Foto Captură video Guvernul României jpg
De ce nu primesc românii RO-Alert înainte de cutremure. Explicațiile lui Raed Arafat după seismul de miercuri dimineață
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a explicat de ce autoritățile nu transmit mesaje RO-Alert în cazul cutremurelor.
tir a luat foc in arad pe a1 jpg
TIR distrus de flăcări pe autostrada A1, în județul Arad. Traficul va fi restricționat până după-amiază
Un TIR a fost distrus de un incendiu izbucnit în cursul nopții pe autostrada A1, în județul Arad. Circulația rutieră este restricționată pe sensul de mers spre Nădlac, iar restricțiile ar putea fi menținute până miercuri, la ora 16:00.
Razboi in Ucraina  Foto Magnific com jpg
Franța respinge acuzațiile Moscovei privind implicarea militarilor francezi în războiul din Ucraina: „Este absurd”
Ministrul francez delegat pentru Apărare, Alice Rufo, a respins acuzațiile Moscovei potrivit cărora militarii francezi prezenți pe teritoriul Ucrainei ar participa direct la război.
Stalp curent electricitate energie electrica FOTO Shutterstock
De ce nu ajunge energia produsă de România la consumatori. Avertismentul unui expert
Extinderea parcurilor fotovoltaice și eoliene nu garantează că România va putea folosi toată energia produsă. Rețelele de transport și distribuție trebuie modernizate, iar deficitul de electricieni, tehnicieni și ingineri poate întârzia proiectele.