Maghiar, rom├ón, european, ├«ntr-o ╚Ťar─â imaginar─â

T. SZABÓ Csaba
Publicat în Dilema Veche nr. 833 din 6 - 12 februarie 2020
Maghiar, rom├ón, european, ├«ntr o ╚Ťar─â imaginar─â jpeg

Omul este ca o ceap─â: s├«ntem ├«nveli╚Ťi ├«n zeci de straturi culturale ╚Öi identitare, formate ╚Öi create de familie, ╚Öcoal─â, anturajul amical, societatea, statul ╚Öi ego-ul nostru personal. ├Än parcursul zilelor obi╚Önuite, c├«nd ne trezim la ora 7 sau 8 ÔÇô unii, din p─âcate, ╚Öi mai devreme ÔÇô, s├«ntem ├«ntr-o stare embrional─â: s├«ntem vulnerabili, ca ni╚Öte copii. Func╚Ťion─âm doar biologic, fizionomic, s├«ntem pe ultima treapt─â a piramidei lui Maslow. C├«teva minute mai t├«rziu, dup─â ce creierul revine din t─âr├«mul lui Hypnos, reactiv─âm identit─â╚Ťile noastre ├«nv─â╚Ťate: ├«ncepem s─â vorbim ├«n limba noastr─â matern─â, unii vor citi ziare ╚Öi feeds ├«n trei-patru limbi, deschidem radioul sau televizorul, laptop-ul sau telefonul, al╚Ťii poate rostesc o rug─âciune. La munc─â ne ├«mbr─âc─âm ├«n identitatea noastr─â de profesor, jurnalist, corporatist, antreprenor, artist, scriitor, t├«mplar, croitor, vorbind cu colegii no╚Ötri uneori ├«ntr-o limb─â diferit─â de aceea pe care o vorbeam acas─â ├«nainte s─â ie╚Öim ├«n ora╚Ö.

Unele identit─â╚Ťi s├«nt temporare ╚Öi efemere: unii s├«nt mari patrio╚Ťi ╚Öi rom├óni doar pe 1 Decembrie, al╚Ťii merg la biseric─â doar de dou─â-trei ori pe an, s├«ntem rar turi╚Öti, s├«ntem uneori c─âl─âtori. S├«nt ├«ns─â identit─â╚Ťi culturale ╚Öi comunit─â╚Ťi imaginare pe care le mo╚Ötenim din copil─ârie ╚Öi care s├«nt mult mai puternice ÔÇô de╚Öi nu eterne sau neschimbate. A╚Öa s├«nt, de exemplu, limba noastr─â matern─â, identitatea cultural─â, cet─â╚Ťenia ╚Öi etnia. Pentru mul╚Ťi oameni, aceste no╚Ťiuni s├«nt identice, merg ├«mpreun─â: e╚Öti din Rom├ónia, cet─â╚Ťean rom├ón, vorbe╚Öti limba rom├ón─â ╚Öi te sim╚Ťi rom├ón. E simplu. Omul ├«ns─â nu e simplu. Realitatea nu reproduce ├«ntotdeauna categoriile prefabricate de teoreticieni, politicieni sau istorici. Aceste patru no╚Ťiuni nu s├«nt identice ╚Öi variaz─â ├«ntr-o form─â extraordinar─â ├«n via╚Ťa cotidian─â din Rom├ónia ╚Öi ├«n afara grani╚Ťelor. A fi cet─â╚Ťean rom├ón ├«nseamn─â c─â e╚Öti n─âscut ├«n Rom├ónia sau ai primit cet─â╚Ťenia ╚Ť─ârii dup─â un proces administrativ stabilit de lege ╚Öi de sistemul juridic actual. Este deci un statut, o identitate legal─â, juridic─â. O identitate pe care rar o ├«n╚Ťelegem, mai ales c├«nd e vorba de obliga╚Ťiile ╚Öi drepturile cet─â╚Ťeanului stabilite ├«n Constitu╚Ťia ╚Ť─ârii ╚Öi ├«n legisla╚Ťia actual─â. A vorbi rom├ón─â nu ├«nseamn─â direct ╚Öi a fi cet─â╚Ťean rom├ón: s├«nt foarte mul╚Ťi ├«n ╚Ťara asta care vorbesc foate bine limba rom├ón─â, dar s├«nt studen╚Ťi arabi la medicin─â, s├«nt profesori str─âini care predau la diferite ╚Öcoli sau universit─â╚Ťi, s├«nt oameni din alte ╚Ť─âri care au ├«nv─â╚Ťat limba rom├ón─â din pasiune. A vorbi o limb─â, deci, ├«nseamn─â o capacitate intelectual─â, o identitate cultural─â ╚Öi intelectual─â. 

Limba matern─â iar─â╚Öi e o tem─â cu sute de nuan╚Ťe ╚Öi varia╚Ťii. ├Än Rom├ónia s├«nt o mul╚Ťime de limbi materne: rom├ón─â, maghiar─â, german─â, romani, ebraic─â, turc─â, bulgar─â, s├«rb─â, armeneas─âÔÇŽ s├«nt oameni care vorbesc, g├«ndesc, citesc ├«n alte limbi dec├«t majoritatea societ─â╚Ťii, iar pentru unii aceast─â varietate este ╚Öocant─â sau, pentru oameni din zone monoetnice, chiar neobservabil─â. Limba matern─â este o mo╚Ötenire cultural─â din copil─ârie, o mo╚Ötenire extrem de puternic─â ce formeaz─â g├«ndirea, atitudinea cultural─â, surse literare primare pentru orice om. Vis─âm, iubim, g├«ndim ├«n limba noastr─â matern─â, indiferent de c├«te limbi sau identit─â╚Ťi culturale vom ├«mbr─âca pe parcursul vie╚Ťii. Limba matern─â, deci, este o identitate lingvistic─â primar─â ╚Öi esen╚Ťial─â. Dar nici m─âcar limba matern─â nu este o dogm─â sau o identitate etern─â: s├«nt familii mixte, unde copilul vorbe╚Öte cel pu╚Ťin dou─â-trei limbi din copil─ârie. ├Än cazul oamenilor bilingvi, no╚Ťiunea ╚Öi puterea limbii materne se fluidizeaz─â, devine aproape un nonsens. A╚Öa ceva observ─âm mai ales ├«n sudul Transilvaniei, ├«n zone unde comunit─â╚Ťile maghiare s├«nt ├«ntr-o asimilare cultural─â tot mai intens─â cu rom├ónii. S├«nt, la fel, foarte mul╚Ťi care au p─âr─âsit ╚Ťara natal─â ╚Öi au devenit bilingvi: limba matern─â probabil are o putere mai nuan╚Ťat─â ╚Öi o identitate diferit─â ├«n diaspora dec├«t acas─â.

Etnia ╚Öi identitatea cultural─â s├«nt no╚Ťiuni similare, dar nu identice. S├«nt foarte mul╚Ťi oameni care afirm─â c─â s├«nt de etnie maghiar─â, dar nu au ╚Öi o identitate cultural─â maghiar─â, nu-╚Öi asum─â mo╚Ötenirea cultural─â maghiar─â. S├«nt, la fel, oameni care nu s├«nt de etnie maghiar─â, dar prin contactul intens cu limba ╚Öi literatura maghiar─â au ╚Öi o identitate aparte: traduc─âtori, oameni din familii mixte, oameni care au contribuit ├«n secolele XX ╚Öi XXI la dialogul interetnic ╚Öi cultural.

Prin aceast─â relativizare a identit─â╚Ťilor voiam s─â ar─ât complexitatea problemei c├«nd vorbim de ÔÇ×minorit─â╚Ťi etniceÔÇť din Rom├ónia. Majoritatea rom├ónilor rezolv─â problema minorit─â╚Ťilor cu o afirma╚Ťie bine cunoscut─â ╚Öi superficial─â: to╚Ťi s├«ntem rom├óni din Rom├ónia. Prin ierarhizarea identit─â╚Ťilor ÔÇô identitatea de cet─â╚Ťean este primar─â fa╚Ť─â de orice identitate lingvistic─â ╚Öi cultural─â ÔÇô, statul rom├ón ╚Öi majoritatea rom├ónilor adopt─â modelul francez ╚Öi american ├«n construirea identit─â╚Ťii Rom├óniei dup─â 1920. Rom├ónia, dup─â Trianon, a devenit o ╚Ťar─â imens─â, cu o popula╚Ťie multicultural─â, unde identit─â╚Ťile lingvistice, culturale, religioase ╚Öi cotidiene prezentate mai sus convie╚Ťuiau ├«ntr-un haos nepreg─âtit. Astfel, era necesar un nou ÔÇ×nation-buildingÔÇť, o ╚Ťar─â imaginar─â, un model ideologic reflectat prin narativa politic─â, educa╚Ťie, administra╚Ťie ╚Öi istoriografie. Acest model era cel francez ╚Öi american care ierarhizeaz─â identit─â╚Ťile prezentate, omogenizeaz─â societatea sub umbra conceptului de ÔÇ×oameni egali ├«n cet─â╚ŤenieÔÇť. Iar acest model era ideal pentru a nu con╚Ötientiza ╚Öi a mu╚Öamaliza realitatea ╚Öi mo╚Ötenirea istoric─â.

Aderarea la Uniunea European─â, mobilitatea oamenilor dup─â 1990 ╚Öi semnarea tratatelor interna╚Ťionale pentru ocrotirea identit─â╚Ťilor ╚Öi comunit─â╚Ťilor culturale ╚Öi minoritare au schimbat cel pu╚Ťin realitatea cotidian─â, dar nu ╚Öi modelul central despre o Rom├ónie omogen─â, de stat na╚Ťional unitar, unde multitudinea identit─â╚Ťilor culturale ╚Öi lingvistice s├«nt ÔÇô teoretic ÔÇô protejate de lege, dar niciodat─â promovate sau rar tematizate ├«n ╚Öcoli, manuale, filme, afi╚Öe sau ├«n realitatea cotidian─â.

Identit─â╚Ťile s├«nt relative ╚Öi s├«nt ├«n constant─â schimbare. Eu m-am n─âscut ├«ntr-o familie maghiar─â, vorbeam exclusiv limba mea matern─â p├«n─â la v├«rsta de 7 ani, am creat identitatea mea cultural─â maghiar─â s─âtm─ârean─â ├«n 18-20 de ani, apoi la facultate, ├«n Cluj, am ├«mbr─âcat o varietate enorm─â de identit─â╚Ťi culturale ╚Öi efemere, dar ╚Öi identit─â╚Ťi pe care ├«nc─â le am. Am studiat ╚Öi am tr─âit ├«n Ungaria, Italia ╚Öi Germania, astfel am mo╚Ötenit identit─â╚Ťi culturale, lingvistice ╚Öi de acolo. De zece ani s├«nt ├«n via╚Ťa academic─â, de trei ani, de c├«nd m-am re├«ntors ├«n ╚Ťar─â, s├«nt vocal ├«n via╚Ťa civic─â, minoritar─â ╚Öi politic─â. Am astfel zeci de identit─â╚Ťi suprapuse care convie╚Ťuiesc ├«n mine destul de bine, uneori accentuate, alteori ignorate, ╚Öi s├«nt con╚Ötient c─â astea se vor schimba, vor evolua ╚Öi ├«n viitor.

├Äntr-o lume ideal─â, aceste identit─â╚Ťi, stratigrafii identitare nu s├«nt marginalizate de un statut legal sec ╚Öi artificial (cet─â╚Ťenie), ci au un rol complementar ╚Öi interdependent: este foarte fain, dac─â e╚Öti cet─â╚Ťean rom├ón ╚Öi maghiar, te sim╚Ťi maghiar ardelean, faci parte din comunitatea lumii academice ╚Öi din zeci de mici comunit─â╚Ťi culturale sau sexuale.

Omul secolului XXI trebuie s─â fie con╚Ötient c─â nici una dintre identit─â╚Ťile ├«n care este ├«mbr─âcat nu este mai presus, mai important─â, mai frumoas─â dec├«t sutele de identit─â╚Ťi pe care le putem ├«nt├«lni ├«n via╚Ťa cotidian─â ╚Öi care oricum s├«nt ├«ntr-o continu─â schimbare. Acel Homo sapiens universal trebuie s─â ajung─â la un nivel spiritual ├«n care p─âstrarea, exersarea ╚Öi promovarea identit─â╚Ťilor r─âm├«n o alegere individual─â ╚Öi nu una impus─â sau controlat─â de stat sau de o majoritate numeric─â.

Szab├│ Csaba este istoric al antichit─â╚Ťii, asistent la Universitatea ÔÇ×Lucian BlagaÔÇť din Sibiu, Departamentul de Istorie, Patrimoniu ╚Öi Teologie Protestant─â.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?