Lunga cale către democraţie
O fantomă bîntuie prin Moldova " fantoma anticomunismului. Dar comunismul este doar un pseudonim al tuturor bolilor de care suferă ţara " sărăcie, corupţie şi absenţa statului de drept. Partidul Comunist (PCRM), care în aceste zile este pe punctul de a deveni un partid de opoziţie, nu are nimic în comun cu ideologia comunistă clasică. Revista The Economist califica PCRM drept un partid de centru-dreapta, alţi analişti sau politicieni, printre care şi Dumitru Diacov, fostul lider al Partidului Democrat, îl consideră un partid social-democrat, de centru-stînga. Elementele doctrinare intrinseci ideologiei comuniste lipsesc cu desăvîrşire la PCRM, iar profilul ideologic al partidului se conturează în jurul unui moldovenism feroce, cu tentă rusofilă, combinat cu o sensibilitate suprasolicitată pentru dimensiunea socială, la care se adaugă cîteva ingrediente extrase direct dintr-o societate post-totalitară " intoleranţa faţă de minorităţile religioase şi sexuale, atitudinea patriarhală şi o doză strategică de fervoare religioasă. Comunismul este o ameninţare doar în măsura în care în spatele acestei etichete se ascund anacronismul, nostalgiile dictatoriale şi dorinţa de a proteja interesele unor structuri de tip oligarhic. În rest, comunismul moldovenesc este el însuşi o fantomă fără carne şi oase, un ambalaj pompos în care se ascunde un conţinut sinistru, tipic spaţiului postsovietic şi care este exact reversul democraţiei. Democraţie electorală versus democraţie de substanţă Euforia eliberării de comunism este justificată, dar nu asigură cursul iremediabil democratic al ţării. Comunismul moldovenesc, ca revers al democraţiei, nu a murit şi s-ar putea nici măcar să nu fie pe cale de dispariţie. Evident, schimbarea de putere este importantă în sine şi reprezintă deja un indiciu al funcţionalităţii unei democraţii. Dar democraţia electorală nu garantează o democraţie efectivă: după obţinerea independenţei, în 1991, şi pînă la derapajul spre autoritarism, în 2000, Republica Moldova s-a situat în mod constant, alături de ţările baltice, printre fostele republici sovietice cu cele mai democratice competiţii electorale. Cu toate acestea, societatea moldovenească a rămas profund ne-reformată, înregistrînd scoruri înalte la capitolul corupţie, libertate media, independenţă a justiţiei etc. Indicele democraţiei, elaborat de Economist Intelligence Unit, cataloghează Moldova drept o democraţie viciată " un regim care se limitează la a îndeplini criteriile şi procedurile formale specifice regimurilor democratice. Aşa cum chiar evoluţiile ultimelor evenimente de la Chişinău ne-o demonstrează, la capitolul pluralism şi proces electoral Moldova deţine un scor destul de ridicat, la fel ca alte ţări din regiune încadrate în aceeaşi categorie " Rom
