Luna şi doi bani jumate

Mihai ZAMFIR
Publicat în Dilema Veche nr. 284 din 24 Iul 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În urmă cu 40 de ani, americanii puneau piciorul pe Lună, cîştigînd un pariu cu miză planetară. În urmă cu 20 de ani, în Estul Europei se prăbuşea comunismul. Nu e de mirare că în România anului 1969, aselenizarea americană a fost văzută nu atît ca o victorie a Statelor Unite, cît mai ales ca o înfrîngere a Uniunii Sovietice: de aceea, timp de mai multe săptămîni, în marea lor majoritate românii au fost fericiţi. Şi cum vizita preşedintelui Nixon la Bucureşti urma peste cîteva zile, românii începuseră să viseze treji " să viseze că sovieticii vor pierde în cele din urmă disputa cu Statele Unite, că ţara noastră va fi din nou liberă etc. Visuri, fireşte... Numai că visurile nu sînt inutile şi inocente din moment ce le este scris să se împlinească întocmai, fie şi după treizeci de ani. Primul contact direct al omului cu luna ar fi trebuit să semnifice o victorie a omenirii în ansamblul ei: n-a fost nici pe departe aşa! Aselenizarea a luat rapid turnură politică. Iar cei care i-au dat asemenea coloratură n-au fost (cum era normal) occidentalii, ci tocmai comuniştii, într-un efort disperat de a conjura pierderea gravă de prestigiu a sistemului lor economico-social. Deja ruşii nu mai aveau destui bani şi destulă ştiinţă ca să ajungă pe Lună. Oricum, în îndepărtata lună iulie a lui 1969, reacţiile oficiale ale diferitelor ţări comuniste la evenimentul aselenizării au prezentat un evantai pitoresc, dar care ne arăta ce forme paranoice poate lua o ideologie aflată deja în vizibilă pierdere de viteză; spectaculoasa realizare tehnică a americanilor indica faptul că balanţa globală a puterii (economice, militare, tehnice, simbolice) începuse deja să se încline, aproape imperceptibil, de partea Democraţiei. Reacţia oficială a ţărilor comuniste a arătat exact gradul de teroare, existent în fiecare dintre ele. China lui Mao, aflată în plină "revoluţie culturală", adică într-un proces avansat de auto-distrugere, nici măcar n-a menţionat evenimentul: pentru ea, performanţa americană pur şi simplu nu avusese loc. Cei mai fideli aliaţi ai lui Mao, albanezii, nord-coreenii şi nord-vietnamezii, au procedat la fel ("Care aselenizare? Nu s-a întîmplat nimic!"). Mult mai comică a fost în schimb reacţia Moscovei. Cu doar cîteva zile înainte ca americanii să atingă Luna, sovieticii au lansat şi ei în spaţiu un fel de rachetă-sondă care, bineînţeles, nu servea la nimic şi despre care nimeni nu ştie dacă a ajuns undeva sau s-a pierdut în spaţiu. N-are importanţă, unicul ei scop fusese acela de a fi concomitentă cu aselenizarea americană. Aşa că, în ziua de iulie (fatală pentru ei), politrucii de la TASS, de la agenţia oficială sovietică, au executat o echilibristică retorică dintre cele mai neaşteptate. Au anunţat adică sosirea americanilor pe Lună, dar printre rînduri, ca un fapt divers şi accidental: pe primul loc se afla anunţul lansării sondei sovietice, nouă victorie a celei mai avansate ştiinţe din lume. Logoreea intenţionat-confuză a comunicatului TASS reuşea să fie atît de confuză, încît un ascultător neprevenit putea crede că cele două lansări, din Statele Unite şi din Uniunea Sovietică, fuseseră coordonate şi că americanii au ajuns pe lună oarecum întîmplător, ca un fel de supliment ocazional al reuşitei lansări sovietice. Cu excepţia României, celelalte ţări socialiste au preluat parţial opereta sovietică, dar în ton infinit mai discret şi fără să atingă ridicolul comunicatului moscovit. S-au înregistrat în acele zile destule scrîşnete din dinţi, de la Berlin-Est la Budapesta, de la Varşovia la Sofia. Spectacolul oferit atunci de lagărul socialist arăta un singur lucru: conducătorii lui nu erau în nici un fel pregătiţi să-şi accepte înfrîngerea în confruntarea la scenă deschisă cu democraţiile occidentale liberale. În România, redevenită pentru o zi ţară normală, oamenii au asistat cu sufletul la gură la transmisia directă a debarcării americane, memorabilă emisiune realizată atunci de Andrei Bacalu. Să nu credem însă că n-au existat voci uşor discordante chiar şi la noi: cu toate că directiva venită de sus trebuia aplicată cu sfinţenie, iar ea era cea a bucuriei şi a admiraţiei faţă de cucerirea Lunii, unii nostalgici ai realismului socialist şi ai exemplului sovietic au găsit modalităţi subtile de "disidenţă". Astfel, pe un fost secretar al Uniunii Scriitorilor îl întrista faptul că oamenii au pus piciorul pe Lună: de acum încolo, plîngea el, nu vom mai putea privi cu aceeaşi romantică inocenţă spre astrul nopţii. Ca să vezi! Mi-e teamă însă că nu substratul eminescian glăsuia în aceste regrete, ci mai degrabă iritarea că americanii le-o luaseră înainte. Cînd, cu un deceniu în urmă, pe orbită fusese lansat primul satelit artificial, iar apoi Gagarin efectuase rotaţia lui extraterestră, acelaşi scriitor român plînsese de entuziasm. De unde se vede că politica se infiltrase în cele mai adînci cute ale sufletelor. N-are importanţă: de patruzeci de ani încoace, Luna ne priveşte cu aceeaşi indiferenţă, dispoziţiile sale pentru stîrnirea romantismului au rămas intacte, în ciuda celor cîteva insignifiante urme umane lăsate pe suprafaţa ei. Universul posedă alte criterii şi alte unităţi de măsură, care îl ajută să privească superior şi detaşat la bizara noastră agitaţie sublunară.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Libertățile lui Niță
Dosarul de față marchează un secol de la acea Constituție și o privește cu luciditate.
constitutia din 1923 2 jpg
Triumful efemer al brătianismului – Constituția de la 1923
Constituția de la 1923 este, în termeni politici, juridici şi simbolici, apoteoza lui Ioan I.C.Brătianu
img jpg
De la formă la forță: starea de asediu
O altă Constituție urma să fie proclamată la sfîrșitul lui februarie 1938, instaurînd formal autoritarismul carlist.
p 11 Carol al II lea WC jpg
Între bovarism și realitate tradiții constituționale la centenar
Constituția din 1923 e mai mult un abandon al constituționalizării și, în felul ei, un pas precar spre maturizare.
p 12 Juliu Maniu WC jpg
p 13 Statuia lui Ion I C  Bratianu WC jpg
Cît de liberală putea fi Constituția din 29 martie 1923?
Din punct de vedere politic, adoptarea Constituției României Mari reprezintă un considerabil succes al PNL.
culisele promulgarii constitutiei din 1923 bataie ca in filme in jpg
A fost suficient să vi se prezinte chestiunea femeilor...
Dl. V. Pella: Ce legătură are igiena cu drepturile politice ale femeilor?
Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Green office space jpg
Despre sustenabilitate, azi
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor
p 14 Uzina electrica Filaret WC jpg
Electrificarea Bucureștiului
Orașul București a fost iluminat succesiv cu: lumînări de seu, păcură, uleiuri grele, petrol și electricitate.
Construction workers raising power lines   DPLA   fd565d9aa7d12ccb81f4f2000982d48a jpg
Uzina de Lumină – o istorie de peste un secol
Drept urmare, Uzina de Lumină a continuat să funcționeze doar ocazional, în caz de avarii în sistem, pînă în 1973, cînd, după 74 ani, și-a încheiat definitiv funcționarea.
p 10 jpg
În numele generațiilor viitoare
Cum privim spre generațiile viitoare?
p 12 WC jpg
Monahismul. Sustenabilitatea perenă
Tensiunile legate de ceea ce numim acum sustenabilitate și reziliență au existat dintotdeauna, fără îndoială.
p 11 BW jpg
Sfîrșitul războiului cu natura
Tăiem păduri în timp ce aducem în țară și îngropăm sau ardem mii și mii de tone de deșeuri.
marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.

Adevarul.ro

image
Regrete printre românii care au trecut la Hidroelectrica. Au fost atrași cu un preț mic, dar situația se schimbă
Cele mai multe contracte expiră în curând, iar oamenii se plâng că nici măcar nu au fost notificați de furnizor.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.