Lumea văzută prin fundul sticlei: bere versus vin

Cosmin DRAGOMIR
Publicat în Dilema Veche nr. 961 din 8 septembrie – 14 septembrie 2022
image

Am încercat în aceste zile să îmi amintesc cine a fost cel/cea care a împărțit lumea pe căprării în funcție de băutura alcoolică predominantă. Chiar și Internetul s-a arătat neputincios în a mă ajuta să identific ieslea clasificării civilizațiilor pe acest criteriu, așa că o să folosesc, cu scuzele de rigoare, termenul generalist: antropologii.

La noi, unul dintre primii care se preocupă de subiect a fost Ioan Claudian care, în 1939, publică volumul Alimentația Poporului Român în cadrul antropogeografiei și istoriei economice. Dar Claudian este mai interesat de influența limitărilor climatice în agricultură și, inevitabil, asupra produselor conexe și explică migrația obiceiurilor de consum ale unor băuturi precum braga, vinul, berea sau distilatele. 

Dovezile istorice și cele bazate pe cercetările arheologice ne oferă o cronologie a acestor băuturi: berea e cea mai veche, extrem de probabil apărută cu mult timp înaintea descoperirii pîinii dospite cu drojdii. Vin se făcea în urmă cu 6.000 de ani în Caucazul de astăzi. Distilarea fructelor ori cerealelor apare mai tîrziu, în era noastră. Urmează o globalizare a alcoolului și apar particularitățile regionale. Muncitorii care au ridicat piramidele sînt plătiți în bere, Iisus înmulțește vinul, Deceneu și Burebista hotărăsc să taie viile pentru că făceau cu ochiul potențialilor cotropitori, Sfîntul Columbanus, aflat în misionariat creștin în nordul scandinav, înmulțește berea, Mohamed interzice alcoolul, SUA impun prohibiția, OMS atrage atenția asupra alcoolismului, cresc accizele, vinul este considerat aliment ș.a.m.d. 

Proximitatea și abundența materiei prime (iar în unele cazuri oportunitatea dată de amplasarea geografică) din care se obține alcoolul împart lumea în două categorii mari cărora li se adaugă un apendice: civilizația vinului, a berii și a vodcii. Granița de nord a României coincide (cu aproximație) cu limita geografică a cultivării viței-de-vie (extinsă între timp datorită mai multor factori, de la încălzirea globală pînă la descoperirea unor hibrizi productivi în condiții climatice nefavorabile) și delimitează zonele. Vodca sau whisky-ul sînt (erau) produse și consumate tradițional în unele regiuni bine delimitate, fără a beneficia de popularitatea primelor două. Cumva, noi cîntăm și „Asta-i țuică de Tulcea” (Zar), și „Trăiască berea în care ne-am născut” (Spitalul de Urgență), și „Caut fericirea într-o cană de Fetească” (Paraziții). 

Dar băutura fără mîncare e doar bețivăneală și intră la statistica OMS-ului, nu și la interesele noastre. Fericirea poate fi găsită într-un blid cu mîncare bună alături de un pahar cu alcool de calitate. Paring, cum îi zicem, globalist, de ceva timp. Caviarul funcționează perfect și cu vodcă, dar și cu șampanie. Cîrnații grași se asociază și cu bere, și cu Fetească Neagră. Dar steak-ul suculent cere un pahar cu Pinot Noir, nu zaibăr. Caracatița „alunecă” mai bine cu Assyrtiko, slana cu țuică, iar heringul marinat cu „probably the best beer in the world”. Dar, după ce ai făcut Rai din ce ai, te uiți și peste gard și poftești. Și spaniolii consumă bere, finlandezii vin, englezii ceai, chinezii cafea, iar eu am acasă vinuri aduse din Iordania și Maroc. 

Stop joc! Acum fiecare la scara lui. Versurile românești invocate sînt moderne. Muzica lăutărească veche și muzica populară nu invocă nici berea, nici vodca, ci vinul și distilatele de fructe. Nu s-a cîntat nici despre creveți, nici despre aronia, nici despre avocado. Ciorba, plăcintele și porcul sînt la putere. Ne-am găsit voia bună în deprinderile culinaro-bahice strămoșești și am stabilit ca etaloane pentru calitatea vieții sarmalele, mititeii și pruna curată. Mai la nord sau mai la sud, gastronomic vorbind, lucrurile stau altfel. 

În timp ce comfort food-ul este relevant pentru oricine fiindcă ține de obișnuință, gusturi incipiente și mai ales de nostalgie, unele mîncăruri cu specific subcontinetal sînt preferate la nivel mondial în defavoarea altora. Dieta mediteraneeană este elocventă. Enorm de multe feluri de mîncare din această zonă găsesc numitor comun în percepția universală despre mîncare bună. În general, sorturile nu sînt complicate și evidențiază ingredientele calitative obținute ușor. Nu e greu să obții rezultate fabuloase cînd te ajută „de jur împrejurul”. Ba chiar, acest „la îndemînă” îți lasă timp pentru sastiseală, apanaj al celor din sud care se mai lasă și pe tînjeală. În nord, rigoarea și sîrguința pot suplini lipsurile. De aici și distanțarea și chiar solemnitatea socială. Rîdem, glumim, dar mai cu măsură și, în special, muncim. Nordicii au fost nevoiți să învețe să potențeze orice resursă. În timp ce Massimo Boturra (Osteria Francescana) a creat dish-uri minimaliste cu „materialul clientului” – bucătăria din Modena –, René Redzepi (Noma) a identificat și folosit sute de plante comestibile din flora spontană daneză. Ambii conduc restaurante considerate, la timpul lor, cele mai bune din lume. În fapt, Finlanda experimentează (cu succes) săptămîna de muncă de patru zile, în timp ce sicilienii sau cretanii au ajustat-o de la sine prin lungile pauze de STAT la cafea.

Cosmin Dragomir, jurnalist culinar și editor de cărți gastronomice, este fondatorul site-ului gastroart.ro și al editurii GastroArt. A publicat volumul Curatorul de zacuscă, o antologie de texte gastronomice.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

drona shahed 136 din Iran Captura Youtube webp
Ucraina riscă să fie îngenuncheată de dronele „Shahed”. Experții cer acțiuni urgente pentru dezvoltarea dronelor-interceptoare
Rusia accelerează producția și utilizarea dronelor de atac „Shahed”, iar Ucraina, în lipsa unui sistem coerent de contramăsuri, riscă să-și vadă infrastructura vitală distrusă bucată cu bucată.
legume jpg
Leguma care curăță ficatul în mod natural. Poate fi folosită în orice fel de mâncare
Într-un context în care stilul de viață modern aduce zilnic un val de toxine în organism – prin alimentație, aer, produse de curățenie sau cosmetice – ficatul este organul care muncește cel mai mult pentru a menține echilibrul intern.
israel vs iran foto sutterstock
Cum ar putea continua războiul dintre Israel și Iran. Trump presat să se alăture, armata isaeliană asteaptă ordinul să atace Fordo
Conflictele armate au rareori traiectorii previzibile, iar războiul declanșat între Israel și Iran nu face excepție.
cartier palate turnulete
Secretele palatelor extravagante ridicate de romi în '90: „Pentru noi, moartea lui Ceaușescu nu a schimbat mare lucru”
Primele palate extravagante ale romilor au fost ridicate la începutul anilor '90 și au o istorie plină de controverse. Au fost adesea privite cu suspiciune, iar, la rândul lor, proprietarii acestora s-au plâns de discriminarea la care au fost supuși de-a lungul timpului.
image png
Cum să faci lapte prăjit acasă. Rețeta surprinzător de simplă
Deși poate suna neașteptat, laptele prăjit este un desert tradițional spaniol absolut delicios, care cucerește prin simplitatea ingredientelor și gustul său deosebit.
Salate gata de consum în supermarket Foto Seward Community Co op jpg
Alertă alimentară: România, lider la contaminarea salatelor gata de consum. Toxoplasmoza din supermarketuri
Salatele gata de consum pot ascunde un pericol real: Toxoplasma gondii, parazitul care provoacă toxoplasmoză. Află cine e în pericol și cum te poți proteja.
mihaela bilic facebook jpg
Momentul ideal când trebuie să ții cură de slăbire. Dr. Mihaela Bilic îți spune exact: „Organismul dă drumul la grăsime”
Vrei să scapi de kilogramele acumulate în timpul sarcinii? Nutriționistul Mihaela Bilic spune că există un moment ideal în viața unei femei pentru a începe o cură de slăbire, iar acesta este chiar în timpul alăptării.
ATM Grecia fara bani FOTO Twitter
Sfaturi de călătorie. Unde este indicat să faceți schimbul valutar și cum puteți evita comisioanele suplimentare
Vacanțele sunt sinonime cu ideea de relaxare, însă acest aspect nu înseamnă că trebuie redusă vigilența în privința securității financiare și a datelor personale. Fraudele legate de schimbul valutar, taxele ascunse sau furtul de informații pot compromite chiar și cea mai atent planificată călătorie.
Masa la restaurant Foto Freepik com jpg
Mai multă socializare, mai puțină cheltuială. Cum ies românii la restaurant față de vecinii lor
Românii ies mai des la restaurant, dar cheltuie semnificativ mai puțin decât vecinii lor europeni. Deși notele de plată au crescut peste rata inflației, sumele rămân de peste două ori mai mici față de cele plătite de unguri sau cehi.