Logica bunului-simț

Publicat în Dilema Veche nr. 970 din 10 noiembrie – 16 noiembrie 2022
E cool să postești jpeg

Probabil, cel mai de bun-simț pentru un Dosar despre bunul-simț ar fi să pornim cu definirea sa – însă poate fi prins într-o singură definiție acest întreg univers de calități umane și cutume sociale? Dacă pornim de la înțelesul său cel mai uzual din limba română, acela de politețe via „bune maniere”, vorbim mai degrabă despre însușirea unor norme sociale. Or, cum acestea diferă în funcție de diferite culturi, ba chiar și de vremurile în care trăim, am putea vorbi despre un soi de relativism al bunului-simț.

Căci ceea ce este considerat a fi politicos, de pildă, în Europa, poate fi perceput ca nesimțire într-o țară asiatică, precum primirea unui cadou. La noi, e de bun-simț să-l deschizi în fața celui care ți-l oferă, pe cînd în Japonia acest lucru poate fi o ofensă, fiecare cutumă avînd explicațiile sale adînc înrădăcinate în cultura antropologică și credințele diferitelor popoare. Pe de altă parte, moda bunelor maniere are legătură și cu dezvoltarea tehnologiei – ceea ce ar putea fi o explicație pentru felul cum fiecare generație își blamează tinerii, acuzîndu-i de lipsă de politețe. Bunăoară, să contactezi pe cineva după o anumită oră, fără a avea o urgență reală, era considerat pe vremuri a fi un semn de proastă creștere. Azi însă poți trimite la orice oră un mesaj, de orice natură ar fi acesta, fie pe e-mail, rețele de socializare sau chiar telefon, în virtutea faptului că „nu suni”, ci doar trimiți un mesaj, fără a mai fi considerat un gest deplasat. De altfel, dacă nu cu mult timp în urmă era mai de bonton să dai un telefon în loc să trimiți un mesaj, azi e considerat mai elegant să scrii decît să suni, mesajele fiind percepute a fi mai puțin intruzive.

În ceea ce privește obiceiurile și cutumele sociale, este nu doar o dovadă de bun-simț să ți le însușești cînd te afli într-o altă societate decît cea de care aparții, ci și una care ține de nivelul de inteligență – iar aici, prindem o nouă nuanță a bunului-simț în definirea lui: adaptabilitatea. Totuși, chiar dacă vorbim despre adaptabilitate, „Cînd ești la Roma, poartă-te precum romanii” nu trebuie înțeles în maniera „Cînd trăiești cu măgarii, învață-te să zbieri”, căci a te adapta unor cutume sociale nu înseamnă a renunța la calitățile morale (care nu sînt cotate pe bursa timpului și nu suferă fluctuații în funcție de epocă).

Am auzit, în cîteva rînduri, lamentarea: „Uneori regret că am atîta bun-simț”, spusă cu năduf de cei care văd că tupeul și nesimțirea sînt prețuite în societatea de azi mai abitir decît decența și bunul-simț. Totuși, cei care emit această plîngere cu iz de jind ignoră faptul că tocmai acest regret îi îndepărtează de noțiunea de bun-simț, căci bunul-simț nu invidiază nesimțirea și, de fapt, nu are nici un puseu malign, fiind mai degrabă ancorat în logică. Acea logică potrivit căreia să răspunzi unei violențe cu violență sau unui mitocan cu o mitocănie te-ar face doar să plonjezi inutil într-o hazna, ambalarea într-o dispută care are loc pe niveluri diferite provocînd doar căderea celui aflat la un nivel superior, nicidecum ridicarea celui aflat la nivelul inferior. Iar aici intervine o altă nuanță a bunului-simț – discernămîntul. Să știi pe ce lume te afli, ca să te adaptezi, fără a pica nici în haznaua mitocăniei și nici în capcana glorificării adevărului absolut. Să-ți aloci, cu alte cuvinte, rezerve față de convingerile ferme, personale, dar și ale altora, să fii deschis dialogului și să-ți poți susține punctul de vedere cu argumente solide (nu cu pumnul în masă). Este o atitudine care conferă bunului-simț și nuanța de demnitate.

De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune? Pentru că, în afara faptului că bunului-simț nu i se poate reproșa, în mod autentic, nimic și ne ferește de mocirla unui succes derizoriu, poate că este și una dintre cele mai sigure căi către seninătatea mulțumirii de sine. 

Mîntuirea biogeografică jpeg
Dulciuri, seriale, rugăciuni
În același timp, „discursul consolator” are, pentru omul zilelor noastre, o problemă de plauzibilitate.
p 10 jpg
Vechea artă a consolării
În timpurile moderne, la finalul secolului al XVIII-lea, treptata secularizare a dus la dispariția literaturii consolatorii, dar nevoia de consolare nu a pierit.
index jpeg 2 webp
Cea mai frumoasă consolare din lume
Și atunci, ce îi rămîne jurnalistului ca alinare? Ce îl ține pe el în mișcare? În existența sa profesională?
Saint Ambrose MET DT3022 jpg
Pretenția alinării universale
Există, desigur, unii creștini care, în fața pierderilor suferite, „dansează“ datorită bucuriei învierii.
index jpeg webp
Cînd consolarea are șanse să devină reală
Pentru a ne redobîndi viața, El nu s-a sfiit să urce pe cruce și să-l trimită la noi pe Mîngîietorul, Duhul (Spiritul) Adevărului.
Consolation of Ariadne MET ap18 42 jpg
Cu c de la căldură și nu doar pentru elefanți și delfini
S-ar putea spune că acceptarea suferinței și înțelegerea faptului că orice trăiește moare aduc consolare în cele mai multe situații.
p 13 jpg
Rețelele consolării. Scurtă incursiune în modul de existență în-durere
Acțiunea de a consola nu înseamnă doar a oferi sprijin emoțional, ci și a conlucra în a crea sau re-crea noi legături.
640px Sorrento buidings jpg
Il Grande Premio di Consolamento…
„Gogu a plecat în lume și a luat cu el și salariile voastre pe cinci luni. Doar știți prin ce a trecut, trebuia să se consoleze și el cu ceva”.
Immanuel Kant  Aquatint silhouette  Wellcome V0003180 jpg
Cît de mult ne pot consola filosofii?
Lecția pe care o putem extrage din schimbul de scrisori între Kant și Maria von Herbert este că filosofii ne pot consola în măsura în care nu vor forța aplicarea în practică a adevărurilor existențiale pe care le descoperă.
5832910afis jpg
În plină stradă
Arta publică din România este prea puțin susținută, reglementată sau mediată, fapt ce relevă porozitatea comprehensiunii și receptării conceptului, zdruncinînd atît semnificația, cît și scopurile artei înseși.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ca exagerare
„În artă, cînd nu știm ce vedem, reacționăm prin exagerare”.
p 10 Guerrilla Girls WC jpg
Eco-activismul și arta
Astfel, activiștii speră că dacă ne pasă de artă suficient de mult încît să vrem să protejăm arta, vom găsi modalități pentru a ne salva planeta.
p 11 WC jpg
Palimpseste temporare
La urma urmei, armele artiștilor și ale activiștilor sînt aceleași, iar salvarea se află în mîinile și în conștiința noastră.
Racism is not patriotism sign in Edison, NJ jpg
Rasismul ca reacție a publicului cinefil
Cert este că, în ultimii ani, mainstream-ul hollywoodian traversează o încercare de emancipare, prin care vrea să se dezică de vechile obiceiuri.
index jpeg 2 webp
Curaj
Cum facem asta? Semnăm petiţiile împotriva persecuţiilor, participăm la proteste. Ne exprimăm. Orice fărîmă contează.
p 13 Ashraf Fayadh YouTube jpg
Cuvintele, mai puternice decît dictatorii
Fiindcă adevărul cuvintelor noastre vorbește despre libertate, pe cînd adevărul cuvintelor dictatorilor vorbește despre frică.
p 14 J K  Rowling jpg
Voldemort pe Twitter?
J.K. Rowling nu este „too big to fail”, dar este „too big to cancel”.
E cool să postești jpeg
Lucrurile bune, trecute cu vederea
Potrivit lui Leibniz, răul există în lume, însă doar relativizîndu-l îl putem transforma într-un instrument prin care putem conștientiza și construi binele, care este, de altfel, singura cale pentru progres.
index jpeg webp
Cum și de ce să găsești partea plină a știrii
ar dacă mai devreme vorbeam despre libertatea jurnaliștilor sau a editorilor de a alege ce știri dau mai departe, nu trebuie să uităm că și publicul are libertatea să aleagă. Important e să aibă de unde alege.
Cloud system moving into Chatham Sound png
Depinde doar de noi
Altă veste bună din 2022 vine tot din emisfera sudică. În unele zone din Marea Barieră de Corali din Oceanul Pacific, cercetătorii au observat o însănătoșire și o extindere a recifurilor de aici.
p 11 WC jpg
Liberul-arbitru și paradoxul „poluării bune”
Dar chiar și dacă nu vrem să facem nimic, partea plină a paharului este că noi avem șanse bune să murim de moarte bună, în aproape aceleași condiții climatice în care am trăit.
p 12 Tarkovski, Nostalgia jpg
Pandemie cu final ca-n filme
Am strîns puncte din tot felul de grozăvii ale pandemiei, așteptînd vaccinul, așteptînd remediul, așteptînd vestea eliberatoare. Și, în cele din urmă, am cîștigat, tancul american a apărut.
p 13 M  Chivu jpg
Copilul călare pe porc sau falsul conflict dintre tradiție și modernitate
Generația mea poate a făcut mai multe sau mai puține. Am făcut ce am putut. Însă viitorul este deja aici. Iar cei care pot prelua ștafeta sînt și ei aici.
06F2AB41 2CE7 4E53 9857 4D9205D89939 1 201 a jpeg
2022, cu bune
Gura mea de aer: cu acel zîmbet curat, te privește fix în ochi și, pe un ton apăsat, îți spune: „Tati, te iubesc!”.

Adevarul.ro

image
Ce îi distrează la culme pe americani în România. „Nu eram pregătit pentru asta, dar n-a fost așa rea pe cât aș fi crezut” VIDEO
Americanii de la Lifey au realizat pe Youtube un top cu 22 de lucruri pe care ei le consideră amuzante și despre care spun că sunt specifice României. Este vorba, spun ei, despre „șocuri culturale românești”, povești haioase sau tradiții fascinante
image
Băiatul unei românce a fost aruncat de colegi sub tren, în Italia. Imagini cu puternic impact emoțional VIDEO
Un băiat în vârstă de 15 ani, fiul unei românce, a fost atacat de câțiva colegi în Italia. Tânărul a fost victima unei tentative de omor la care a supraviețuit în mod miraculos după ce a fost aruncat sub un tren.
image
Cum și-a pierdut Florina Cercel marea iubire. Artista și bărbatul care a cucerit-o au murit de aceeași boală, la jumătate de veac distanță VIDEO
Artista Florina Cercel a povestit într-un interviu drama trăită la vârsta de 29 de ani, când a pierdut o sarcină iar, la scurt timp, iubirea vieții ei s-a îmbolnăvit și a murit.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.