Locale europene
La televiziunile naţionale, se acordă mare atenţie candidaturii lui Marian Vanghelie la Primăria Capitalei şi "contrelor" din PSD. Dacă mai rămîne timp, se mai vorbeşte şi despre potenţialii candidaţi ai PNL şi PD-L. De parcă ar fi alegeri doar pentru Bucureşti... Pe "întinsul ţării" însă situaţia e mult mai complicată. Organizaţiile locale ale partidelor au trecut la treabă, primarii care se vor realeşi au început asfaltările şi cadourile electorale (ca să-şi încheie madatul cu o "impresie bună"), presa locală se agită şi ea. Nu prea au loc dezbateri adevărate pe proiecte de dezvoltare: se discută doar despre problemele curente, despre ce mai e de cîrpit şi de rezolvat din "greaua moştenire" a comunismului şi a tranziţiei. Cei care se vor aleşi nu gîndesc pe termen lung, nu ştiu să răspundă la întrebarea "cum vor arăta localităţile noastre peste zece ani?". Ce-i drept, şi cetăţenii s-au obişnuit cu ideea că primarii şi consilierii locali trebuie să "dea" ceva cu efect imediat, aşa că proiectele de dezvoltare pe termen lung au parte doar de un strămoşesc "om trăi şi-om vedea". Şi totuşi... Vom avea, pe 1 iunie, primele alegeri locale ca ţară membră a UE. Iar cei care vor fi aleşi vor beneficia de fonduri europene consistente - cu condiţia să elaboreze proiecte de bună calitate. Este important, aşadar, ca în scaunele de primari şi consilieri locali să ajungă oameni competenţi. Administraţia locală este, spun specialiştii, "cheia succesului" nostru în UE, pentru că la acest nivel se vor rezolva, de acum înainte, cele mai multe dintre problemele cetăţenilor. Numai că decizia de a alege prin vot direct preşedinţii de Consilii Judeţene a complicat şi a politizat alegerile administrative. Încercăm, în paginile următoare, o iniţiere a dezbaterii şi un tablou general al "situaţiunii". Cu televizorul închis, desigur... ( M. V. )
