Liste alternative
Datorită pasiunii şi devotamentului individual al unor profesori, în anumite şcoli din ţară, „cetitul cărţilor” încă mai este considerat „cea mai frumoasă și mai de folos în toată viața omului zăbavă”. Unii profesori organizează cluburi de lectură în şcoli, solicită editurilor donaţii de cărţi pentru biblioteci, îi învaţă pe copii să-şi facă propriile reviste literare, invită scriitorii să vină să le vorbească la clasă despre cărţi şi literatură, despre citit şi scris.
Aceşti profesori sînt pilaştrii lecturii în şcoli şi am avut bucuria să cunosc, în ultimii ani, o mică parte dintre aceştia în întîlnirile mele cu elevii unor şcoli de pe tot cuprinsul ţării, de la Timişoara la Iaşi şi Chişinău şi de la Bistriţa la Tulcea prin Bucureşti (zonele Berceni, Nicolae Titulescu şi Voluntari). Reviste precum Spre Lumină şi Alecart (Colegiul Național și Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” din Iași), Aspiraţii literare (Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” din Tulcea), Zona Nouă (Sibiu), Generaţia Nouă (Bistriţa), L.ink (Suceava) sau Incubatorul de lectură (Şcoala 113 din Berceni, Bucureşti) ş.a., Asociaţia „Point of View 21” (Bistriţa) sau Societatea Postmilenială (Bucureşti) organizează (sau, cel puțin, organizau) evenimente culturale publice cu adolescenți, întrețin pasiunea pentru citit şi scris şi stimulează creativitatea artistică în ciuda sistemului de învăţămînt.
De fiecare dată cînd am avut ocazia să mă întîlnesc cu astfel de elevi, le-am cerut să-mi facă, ei mie, recomandări de lecturi cu cărţile lor preferate şi niciodată n-am fost dezamăgit. Dacă cifrele statistice legate de practica lecturii sînt îngrozitoare, în şcoli încă mai există oaze de cititori cu gust literar (care sper să supravieţuiască absolvirii) şi, implicit, speranţa că viitorul cărţilor nu este pe deplin compromis. Dacă parcurgi listele alternative, la propriu și la figurat, cu cărţile preferate ale elevilor de gimnaziu şi de liceu, vei avea, pe de o parte, imaginea unor tineri cu gusturi bune și foarte variate pentru literatură, iar pe de altă parte, imaginea inadecvării absolute a manualelor de literatură, care se adresează tinerilor de azi cu bibliografii anacronice, neinteresante, nestimulatoare.
Dar iată ce mi-au recomandat să citesc elevii liceelor bucureştene (ordinea e aleatorie, iar titlurile cărţilor, neimportante, mai ales că unii autori figurează cu mai multe cărţi) – autori străini: Albert Camus, Platon, Tolstoi, Bulgakov, Bukowski, George Orwell, Ray Bradbury, Murakami, Orson Scott, Chuck Palahniuk, Markus Zusak, Ruta Sepetys, Leonard Gershe, Alan Moore, Randall Munroe, G.R.R. Martin, J.R.R. Tolkien sau David Eagleman; autori români: Caragiale şi Blecher.
Liceenii din Bistriţa mi-au recomandat – scriitori străini: John Fowles, Matt Haig, John Green, F. Scott Fitzgerald, Eric-Emmanuel Schmitt, Stephen King, G.R.R. Martin, Sydney Sheldon, M. Scott Peck, Jostein Gaarder, Roberto Bolaño, E. Lockhart, Francesc Miralles, John Williams, Han Kang sau Simone de Beauvoir; români: Tudor Chirilă.
Liceenii din Suceava mi-au recomandat – autori străini: Roberto Bolaño, Neil Gaiman, Terry Pratchett, Paulina Simons, Sabaa Tahir, Daniel Keyes, Anthony Doer, Nietzsche, Dostoievski, Haruki Murakami, Agatha Christie, Donna Tart, Sally Rooney, Mieko Kawakami, José Luis Peixoto; autori români: Șerban Axinte, Radu Vancu, Simona Popescu, Anastasia Gavrilovici, Max Blecher, Tatiana Țîbuleac.
Cît despre elevii din Chişinău ai Liceelor „Spiru Haret” şi „Mihai Eminescu”, întîlniţi, înainte de pandemie, cu ocazia activităţilor din cadrul Festivalului „Zilele literaturii române la Chişinău”, aceştia mi-au oferit ditamai listele cu scriitori străini (spicuiesc): Orwell, Bulgakov, Tolstoi, Dostoievski, Carlos Ruiz Zafón, Kazuo Ishiguro, Stephen King, Mo Yan, Garcia Márquez, Orhan Pamuk, Pasternak, Hesse, Kazantzakis, Balzac, Yukio Mishima, Viktor Pelevin, Evgheni Vodolazkin, Patrick Modiano, William Golding, Lee Harper, Elif Shafak, Murakami, Umberto Eco, Ayn Rand, Ray Bradbury, Patti Smith, Irvin D. Yalom, Salinger, Flaubert, Oscar Wilde, Bukowski, Ian McEwan, Nabokov, Tracy Chevalier, Stefan Zweig, José Saramago, Daniel Keyes, Dai Sijie, Yeonmi Park, Lucy Keating, Eric-Emmanuel Schmitt, Markus Zusak, Dan Brown, Thomas Harris, Hermann Hesse, W.S. Maugham, H.G. Wells. Dar şi cu scriitori români: Tatiana Ţîbuleac, Mircea Cărtărescu, Ruxandra Cesereanu, Oleg Serebrenian, Rebreanu, Florin Iaru, Dan Lungu, Ioana Pârvulescu, Eliade, Noica, Ierunca, Steinhardt, Mihail Drumeş sau Nicolae Dabija.
Fără a avea relevanţa unei statistici, remarc totuşi puţinătatea scriitorilor români pe aceste liste, dar mai ales gusturile excelente pentru literatura străină, reprezentată în egală măsură de autori de ficțiune literară și de scriitori comerciali sau de gen, de nume solide și notorii (inclusiv de non-ficţiune) preponderent contemporane şi, mai ales, din culturi variate. Un detaliu semnificativ: mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
Văzînd preferinţele adolescenţilor de azi, cărora şcoala încă nu le-a ahnihilat pofta lecturii, mă gîndesc că, poate, nu e totul în zadar. În același timp, însă, devin visător gîndindu-mă cum ar fi fost ca școala românească din ultimele trei decenii să nu fi încăput pe mîinile unor miniștri, incompetenți, iresponsabili și corupți moral, precum Ecaterina Andronescu sau Sorin Cîmpeanu.
