Limba şi istoria nu sînt de ajuns

Victor BABIUC
Publicat în Dilema Veche nr. 109 din 23 Feb 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Dosarul Moldova" este un eşec pentru România. De la entuziasmul plin de speranţe al anilor '90, la bilanţul nesemnificativ de azi este un pas mare, care a fost făcut cu nepermisă uşurinţă. Politica românească faţă de Republica Moldova a fost construită pe ideea recuperării Basarabiei ca teritoriu românesc. Această ideologie, populară în România, a fost promovată indirect la nivelul politicii de stat (deoarece conjunctura internaţională nu o permitea altfel), prin menţinerea ca obiectiv al politicii externe a dezavuării tratatului Ribbentrop-Molotov în relaţia cu Rusia şi, direct, prin susţinerea politică explicită a partidului unionist din Moldova (PPCD) - chiar dacă această susţinere a fost oscilantă. Dar amintita ideologie românească afecta interesele atît ale clasei politice moldoveneşti, cît şi ale populaţiei: pentru politicienii moldoveni, succesul pretenţiilor româneşti echivala cu pierderea puterii, iar pentru populaţie însemna acceptarea unui statut oarecum inferior. Politicienii de la Bucureşti au ignorat faptul că amintirea administraţiei româneşti a Basarabiei din perioada interbelică era negativă în rîndul populaţiei basarabene (inclusiv în cea românească). Adoptarea la modul oficios a unei ideologii de tip România Mare a adus România în poziţia de a fi - alături de Rusia şi Ucraina - un pretendent la dominaţia politică asupra Moldovei, cu slăbiciunea, esenţială, că dintre aceste trei state, România era singurul care pretindea doar "să ia" de la această Moldovă - suveranitatea, dar nu avea nimic de oferit în schimb (în condiţiile în care Rusia oferea resurse energetice, iar Ucraina - o posibilă suveranitate asupra Transnistriei). Statul român a încercat să forţeze recunoaşterea internaţională a intereselor sale în Republica Moldova, cu prilejul conflictului transnistrean - acordînd asistenţă militară Chişinăului (dar insuficientă şi slab susţinută diplomatic) şi încercînd să devină unul dintre garanţii procesului de pace. Eşecul previzibil al unei asemenea încercări nu a făcut decît să afecteze relaţiile României cu Republica Moldova (precum şi relaţiile cu Rusia şi Ucraina). Singura cale în care România mai conservă un mod de a "reintra" cu Moldova într-o relaţie avantajoasă este acela de a fi un "catalizator" pentru relaţia Republica Moldova - Uniunea Europeană. Aderarea la UE modifică raporturile dintre România şi Republica Moldova (în acelaşi fel în care s-au modificat raporturile dintre Ungaria şi România). România nu ar mai putea revendica unificarea cu Basarabia altfel decît în cadrul şi prin intermediul UE. În felul acesta se elimină una dintre cele mai mari piedici, în primul rînd de natură psihologică, în apropierea dintre cele două ţări. În acelaşi timp, a avut loc o cotitură politică esenţială în Republica Moldova: aderarea la UE a devenit un obiectiv politic strategic al conducerii de la Chişinău. NU cred că acest obiectiv este conjunctural. El are două baze puternice: (1) evoluţiile raporturilor de forţe dintre UE/ SUA şi Rusia şi (2) populaţia Republicii Moldova, care este mai "integrată" în UE decît conducerea politică a ţării (25% din populaţia activă a Moldovei lucrează în străinătate, cei mai mulţi în UE!). Trebuie să depăşim superstiţiile ideologice: limba comună şi istoria comună NU reprezintă o bază suficientă pentru relaţiile româno-basarabene; ajutoarele conjuncturale acordate Moldovei NU au avut şi nu au un rol semnificativ. Moldova dintre Prut şi Nistru trebuie tratată acum nu ca un obiectiv naţional - acela de a da satisfacţie unei ideologii naţionaliste autohtone - ci ca un obiectiv internaţional - acela de a juca un rol strategic în expansiunea spre Est a UE/ SUA. Primul obiectiv strategic al României în regiune constă în construirea unei infrastructuri româneşti în Republica Moldova în: a) Transporturi (autostrăzi, căi ferate şi aeriene, conducte, transport de curent electric, curăţirea Prutului pentru a deveni navigabil); b) Finanţe (sucursale bancare în Moldova; sisteme de credite şi de asigurare). Colaborarea economică România - Republica Moldova a fost, pînă acum, lăsată la dispoziţia societăţilor din judeţele româneşti limitrofe Prutului. Nu a existat niciodată o strategie naţională a pătrunderii în Republica Moldova, iar încercările care s-au făcut nu au fost coordonate, au fost haotice şi izolate, ezitante şi neconvingătoare. c) Cultură. Prezenţa culturală a României în Republica Moldova este nesemnificativă (nu avem nici măcar un centru cultural la Chişinău). Cu toate acestea, există o oportunitate excepţională - nevoia de legitimitate culturală de tip occidental a elitelor politice, culturale şi economice ale Moldovei. Bucureştii (Cluj-Napoca, Iaşi etc.) pot juca faţă de Chişinău rolul pe care oraşe din centrul şi vestul Europei (Budapesta, Viena, Berlinul, Parisul etc.) l-au jucat, pe parcursul istoriei, pentru elitele româneşti. Pentru toate acestea, România trebuie să depăşească discursul retoric cu privire la Moldova de dincolo de Prut şi să înlocuiască podurile de flori cu punţi autentice. Victor Babiuc a fost ministru al Apărării Naţionale (1996-1998), iar în prezent este preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie. * "În octombrie, gîndurile multor coreeni, aşa-numiţii Ťorfani ai războiului rece», care trăiesc în singura naţiune divizată existentă în acest moment în lume, s-au îndreptat spre unificarea Germaniei." (Lee Hae-Young, Korea Focus, preluat de Ziua, 13 ianuarie 2006)

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

cropat traian savu foto linkedin jpg
Chirurg român de excepție, mort în Franța într-un teribil accident cu bicicleta
Traian Savu, chirurg român stabilit în Franța, a murit într-un accident de bicicletă. Vehiculul său a rămas blocat într-o șină de tramvai, iar doctorul a fost proiectat pe carosabil izbindu-se cu capul de asfalt.
Becali
Gigi Becali, amenințare fără precedent la FCSB: Ce vrea să facă după dezastrul din acest sezon
Într-un moment rar de luciditate, în loc să vină cu declarații sforăitoare despre viitorul măreț al echipei, patronul a admis că e „groasă“.
Gioconda tablou NFT arta digitala FOTO Shutterstock
Cum pot fi descoperite NFT-urile duplicat. Soluția găsită de un start-up românesc
Un start-up românesc de tehnologie a creat, cu ajutorul inteligentei artificiale, o tehnologie de identificare a NFT-urilor (non-fungible tokens) duplicat.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.