Librărie-n pandemie

Mihail VAKULOVSKI
Publicat în Dilema Veche nr. 863 din 22 - 28 octombrie 2020
Librărie n pandemie jpeg

Cînd eram ţinuţi de coronavirus în carantină, fiecare-n casa lui, toată lumea-şi dădea cu părerea cum va fi după ce se vor termina, în sfîrşit, toate astea, cum ar fi spus Harms. Unii, în frunte cu Houellebecq, spuneau că totul va fi la fel ca înainte („doar puțin mai rău”), alții, reprezentaţi de Victor Pelevin (care a scris un roman de vreo 700 de pagini despre asta, Sol Invictus) sau Vodolazkin (care a scris despre asta o piesă de teatru, Sora celor patru) susţineau că nimic nu va mai fi la fel şi că, de fapt, deja nimic nu mai e la fel.

La început, eram convins că vom ieşi repede din bîrloguri, că în scurt timp se va prepara un vaccin eficient şi că toate vor reveni la normal. Vorbind – la telefon – cu bunica soţiei, aceasta mi-a spus că e mai rău decît în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar că „o să ne revenim repede, cam în doi ani”. Mi-am zis că nu ştie ce vorbeşte, dar acum se pare c-a fost chiar optimistă. Noi am închis librăria ultimii, cînd deja nu mai erau oameni pe stradă (dar unii, totuşi, ne sunau să ne întrebe chestii ciudate: telefon la librărie, voce de bătrînă, foarte calmă, vorbește legănat, ardelenește: „Aveți în vedere s-o invitați pe Ana Blandiana?”, „Am anulat toate evenimentele.“, „Și nici săptămîna viitoare n-o puteți invita?”), şi am deschis-o primii, pe 15 mai: „Azi e prima zi de muncă după pandemie, prima zi cînd s-a ieşit din starea de urgenţă şi încă n-am intrat în starea de alertă (pentru că legea e valabilă abia după trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, deci numa’ luni). La ora 7 trebuia să fiu la librărie, abia ieşisem din casă şi m-am şi intersectat cu trei moşi şi un flăcău cam de vîrsta mea. Pe D. Gherea în direcţia spre centru se circula bară la bară – la 6,30 – şi se şi claxonau cretinii (prima zi de libertate pentru oameni făcuse deja o victimă printre animale – un jder era întors cu pedalele-n aer, lîngă bordură). Deşi azi am avut librăria închisă (cu afiş mare că deschidem pe 16 mai), cîţiva s-au revoltat că nu-i lăsăm să intre şi pe ei. „Da’ cînd deschideeeeţi? Numa’ mîineeee?! A, nu, nu vroiam ceva anume, vreau dăcît să mă uit.” „Vă uitaţi mîine, de la 9 la 20, da’ să nu vă uitaţi masca acasă, bine?”

Fireşte că toate s-au schimbat şi nu mai e nimic la fel ca înainte de carantină. Puteau să ne viziteze 100 de oameni în acelaşi timp, acum – nu mai mult de opt, care trebuie să poarte mască, să se dezinfecteze, le verificăm şi temperatura. Carantina ne-a lovit cam pe toţi în aripă şi abia le facem faţă şi ăstora opt (care de multe ori intră în librărie fără mască şi refuză să li se „ia” temperatura). Mă mir încontinuu amintindu-mi cum rezistam în faţa mulţimilor imense, uneori năvăleau cîte trei-patru clase de elevi în acelaşi timp, era o nebunie curată să le faci faţă. Înainte majoritatea oamenilor care intrau în librărie căutau vreo carte, acum marea majoritate intră să piardă timpul (se vînd incomparabil mai puţine cărţi). Practic, acum sîntem, aşa cum mai spun unii, „magazin” (iar librarii pentru ei sînt „vînzători”). Ne lipsesc evenimentele culturale, lecturile publice, lansările de carte, sesiunile de autografe, serile de lectură, conferinţele… La librărie făceam în ultimii ani şi CenaKLUb-ul Tiuk, cenaclul revistei Tiuk, la care invitam cei mai buni scriitori şi artişti de aici şi acum, lansam cărţi noi, organizam lecturi, întîlniri cu cititorii. Chiar înainte de carantină puseserăm la cale şi o seară de psihologie, dar şi una de educaţie digitală (şi pentru elevi, şi pentru părinţi), pornind de la Demenţa digitală de Manfred Spitzer, care abia apăruse la Humanitas. Acum sperăm ca bunica soţiei să fi avut dreptate şi în doi ani de la începutul nebuniei să ne întoarcem la evenimentele culturale care fac dintr-un magazin o librărie. Jumătate de an a trecut deja, mai avem puţin… şi reluăm lansările, poate începem chiar cu noua mea carte, Tata mă citeşte şi după moarte (poVeste 18+ despre copilăria sovietică & despre copilăria Uniunii Sovietice).

Mihail Vakulovski este scriitor, traducător și librar.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Croaziera, foto Shutterstock jpg
Un cuplu din Marea Britanie și-a vândut casa și trăiește acum pe mare. De ce au luat decizia de a începe o nouă viață
Un cuplu britanic a decis să facă o schimbare radicală și să își împlinească un vechi vis. Cei doi britanici și-au vândut casa și au început să călătorească de-a lungul întregii lumi pe vase de croazieră.
Racheta balistica FOTO Profimedia jpg
Qatarul transmite că apărarea aeriană combate un atac cu rachete. Cetățenii, sfătuiți să rămână în case
Sistemele de apărare aeriană ale Qatarului au interceptat un atac cu rachete care viza țara.
chiftele pexels jpg
Cum se prepară chiftelele cu ghebe, una dintre cele mai savuroase mâncăruri din perioada postului
În perioada postului, mulți simt lipsa preparatelor din carne și caută alternative vegetale gustoase. O variantă delicioasă sunt chiftelele de ghebe, o rețetă simplă și savuroasă, perfectă pentru mesele de post.
cfr locomotiva facebook jpg
Cum poți deveni mecanic de locomotivă în România și câți bani trebuie să scoți din buzunar pentru această specializare. Cursuri noi anunțate de CENAFER
Persoanele care își doresc o carieră în domeniul feroviar au, în perioada următoare, o nouă oportunitate de calificare. Centrul Național de Calificare și Instruire Feroviară urmează să organizeze cursuri pentru mai multe profesii din sectorul transportului pe calea ferată
Armada Espanola F105 Cristobal Colon 1536x1016 jpg
Misiune critică în Mediterana. Cea mai modernă navă din Marina Spaniei, trimisă pentru protecție și evacuări în Cipru
Războiul se apropie de granițele Mediteranei, iar Cipru devine un punct strategic al confruntărilor din Orientul Mijlociu. Atacurile cu drone iraniene asupra bazei britanice din Akrotiri au declanșat o mobilizare rapidă
Monica Tatoiu, foto Facebook jpg
Monica Tatoiu cumpără haine din second-hand, deși are pensie de peste 20.000 lei. Trucurile ei de igienizare
Monica Tatoiu, fostă profesoară de matematică și femeie de afaceri, este o clientă fidelă a acestor magazine, de unde își cumpără articole vestimentare și accesorii unicat. Ea a dezvăluit chiar și câteva trucuri de igienizare a hainelor purtate.
banner alexandra capitanescu jpg
Alexandra Căpitănescu, în lacrimi de fericire după ce a câștigat Selecția Națională pentru Eurovision: „Am visat momentul acesta!”
Alexandra Căpitănescu (22 de ani) a câştigat, miercuri seară, Selecţia Naţională și va reprezenta România la concursul internațional de muzică Eurovision, de la Viena, pe 14 mai, cu piesa „Choke Me”.
Budinca cu lamaie  Sursa foto shutterstock 2450689863 jpg
Budincă cu lămâie. Desertul care te cucerește instant
Îți dorești o rețetă de budincă fină, catifelată și intens aromată, care îți trezește instant simțurile? Cea de lămâie este o alegere perfectă! Gustul proaspăt de lămâie se împletește cu textura cremoasă într-un desert care pare sofisticat, dar se face surprinzător de ușor.
Fragment de dronă Shahed după un atac rusesc asupra Dnipro FOTO profimedia jpg
Pentagonul vrea să cumpere drone de interceptare ucrainene pentru a contracara atacurile Iranului. Zelenski: „Deținem cea mai avansată expertiză din lume”
Statele Unite și cel puțin un stat din Golf poartă discuții pentru achiziționarea unor drone‑interceptor dezvoltate în Ucraina, în contextul intensificării atacurilor cu drone Shahed lansate de Iran, afirmă reprezentanți ai industriei de apărare ucrainene, potrivit Financial Times.