Libertatea presei ┼či retur

Alina MUNGIU-PIPPIDI
Publicat în Dilema Veche nr. 291 din 11 Sep 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

C├«nd mi-am luat ma┼čina de scris "Consul" ┼či m-am dus la redac┼úie pe 22 decembrie, la ziarul nostru interzis de opt luni, eram, ├«mpreun─â cu colegii mei, convins─â c─â dou─â ma┼čini de scris (mai era una de la stat) erau destul ca s─â creezi o pres─â liber─â. ┼×i a fost destul: h├«rtie am luat pe gratis (de fapt, cu japca) din depozitul organului de partid Flac─âra Ia┼čului, dat fiind c─â eram eroii unei revolu┼úii anticomuniste (care nu d─âdeau chitan┼ú─â), muncitorii ne-au tip─ârit pe gratis (ca s─â ├«┼či aduc─â ┼či ei contribu┼úia la eliberare). Ziarele le-am dat f─âr─â s─â cerem bani (├«ncep├«nd cu a doua zi, o coad─â r─âbd─âtoare de sute de persoane se forma sub ferestrele noastre, ├«nainte ca eu s─â fi terminat editorialul ┼či s─â-l trimit la tipografie), iar cititorii care apucau edi┼úia se sim┼úeau obliga┼úi s─â o dea mai departe la vecini sau rude. Acest paradis a durat fix zece zile, pe urm─â h├«rtia s-a terminat, a trebuit s─â vindem ziarul ca s─â lu─âm alta, iar banii pu┼či ├«n dulap au fost fura┼úi de un coleg. Eu am fost singura care a refuzat s─â cread─â c─â ┼či noi putem fi r─âi ┼či care chiar a v─ârsat lacrimi ├«n acea ocazie " poate pentru c─â nu dormisem nici dou─â ore pe noapte timp de zece zile, fiind altfel o fat─â c─âlit─â ├«n g─ârzi de noapte cu medicamente pu┼úine ┼či mor┼úi mul┼úi, dar, mai probabil, ca o presim┼úire a ce avea s─â vin─â. Vorba lui Michnik, ce e mai greu de suportat din comunism vine dup─â. ├Än presa captiv─â, victima ┼či agresorul se confund─â C├«nd, pe 18 februarie, muncitorii din tipografie au rupt-o cu noi, hot─âr├«nd c─â fiecare clas─â social─â cu revolu┼úia ei, c├«nd ├«n aprilie sute de oameni instiga┼úi de Iliescu mi-au strigat ├«n fa┼ú─â: "Moarte lor, moarte lor, moarte lor studen┼úilor", de a trebuit s─â dau semnalul de evacuare la redac┼úie (unde ├«ntre timp aveam ┼čase pre┼úioase ma┼čini de scris aduse de generosul ambasador Stork), iar pe 14 iunie am desf─âcut ziarul Adev─ârul ca s─â m─â g─âsesc ├«nfierat─â, de┼či eram doar o copil─â, ├«n editorialul principal, mi-am imaginat c─â lucrurile nu pot merge dec├«t spre bine. A┼ča e educa┼úia european─â: te ├«mbib─â cu credin┼úa dominant─â din toat─â tradi┼úia noastr─â intelectual─â (con┼čtient─â sau nu) c─â lumea evolueaz─â liniar, c─â schimbarea e, pe termen lung, progres. Ideea c─â unele lucruri pot o vreme progresa, apoi involua, c─â unele fenomene c─âl─âtoresc ├«n timp ├«n sensuri opuse ┼či po┼úi g─âsi dup─â un interval de timp o situa┼úie mai bun─â ├«ntr-un sector, ┼či mai proast─â ├«n altul e neobi┼čnuit─â. Dar tocmai asta s-a ├«nt├«mplat cu presa noastr─â. Din reper ├«n reper g─âsesc, doar ├«n ce am scris eu, un raport favorabil ├«n Rom├ónii dup─â ÔÇÖ89 (scris─â ├«n 1996, c├«nd presa nou─â p─ârea c─â ├«ngropase propaganda veche), un raport de avertizare c─â ├«ncepe cartelizarea ├«n 2001 (├«n Politica dup─â comunism) ┼či, ├«ncep├«nd cu anul 2002, rapoarte anuale document├«nd concentrarea propriet─â┼úii ┼či trivializarea con┼úinutului media, care fac ca scorul libert─â┼úii presei la noi s─â fie de nivel fosta Uniune Sovietic─â, nu noua Uniune European─â. ├Än 2008, din dou─âzeci ┼či opt de ┼ú─âri postcomuniste, doar opt aveau statutul de pres─â liber─â acordat de Freedom House: restul, printre care ┼či noi, erau sub pragul de sustenabilitate calculat de IREX. Un volum editat de Peter Gross care apare la dou─âzeci de ani dup─â Revolu┼úie despre presa din Est va fi, judec├«nd dup─â contribu┼úiile noastre, sobru spre sumbru. Dar e expresia "libertatea presei" m─âcar adecvat─â? Sau datoreaz─â prea mult teoriei tradi┼úionale care avea un model simplist cu presa reprezent├«nd societatea bun─â, pe post de victim─â, ┼či guvernul r─âu, pe post de agresor? Tot de prin anul 2000, am ├«nceput s─â documentez un model nou, acela al presei captive, inspirat─â ┼či de munca unei prietene, Alena Ledeneva Giddens, despre presa din Rusia. ├Än presa captiv─â, victima ┼či agresorul se confund─â: e o situa┼úie ├«n care media nu are autonomie suficient─â pentru a-┼či realiza rolul principal, aducerea adev─ârului la cuno┼čtin┼úa publicului, ci e prizoniera unor grupuri de interese care o pun s─â ├«ndeplineasc─â alte roluri (propagand─â, trafic de influen┼ú─â). Captura media nu e neap─ârat realizat─â, a┼čadar, de puterea oficial─â, de┼či ├«n general exist─â o corela┼úie semnificativ─â ├«ntre statul captiv (al acelora┼či grupuri) ┼či media captiv─â. Dar ├«ntre grupuri nu exist─â obligatoriu coeziune, astfel c─â peisajul e competitiv, cu predominan┼úa fenomenului de kompromat, adic─â manipularea de informa┼úii compromi┼ú─âtoare reale sau inventate, la comanda cuiva, pentru a compromite o persoan─â sau o institu┼úie. Mai aproape de presa din Rusia La ora asta, mare parte din presa rom├óneasc─â e captiv─â. Vedetele de televiziune nu s├«nt actori autonomi, put├«nd fi date afar─â ├«ntr-o secund─â, ziari┼čtii profesioni┼čti se ascund prin ni┼če ca s─â ├«┼či poat─â face meseria, cartelul se ├«n┼úelege la telefon pe cine ridic─âm sau d─âm jos. S├«ntem mai aproape de presa din Rusia dec├«t de cea din Europa Central─â, de┼či, din p─âcate, ┼či al┼úii involueaz─â. Principala surs─â de autonomie, proprietarul occidental de pres─â, care la noi oricum nu a prea venit (excep┼úi fiind FAZ ┼či Ringier, ale c─âror ziare au autonomie editorial─â mai mare), a ├«nceput s─â v├«nd─â ┼či ├«n ┼ú─ârile ├«n care cump─ârase pres─â, iar oligarhii locali s─â cumpere (Lituania e cel mai recent caz). Motivul, descris de mine pe larg ├«n Rom├ónia liber─â din august ("Cine a inventat mogulii", 1 ┼či 2) const─â ├«n faptul c─â presa de calitate e o afacere proast─â ├«n noile democra┼úii. Prea pu┼úin─â lume cite┼čte, asta ├«nseamn─â c─â aceasta trebuie subven┼úionat─â, ┼či numai oligarhii pu┼či pe trafic de influen┼ú─â par dispu┼či s─â o fac─â. Din motive pe care le-am explicat tot acolo, nu e realist s─â credem c─â putem m─âri publicul, iar solu┼úiile care ne mai r─âm├«n constau ├«n reglement─âri de fragmentare a propriet─â┼úii ┼či transparentizare a ac┼úionariatului " dar oamenii no┼čtri politici, chiar cei care sufer─â din cauza presei, s├«nt prea la┼či ┼či incompeten┼úi ca s─â pun─â ├«n aplicare un asemenea program (sau orice program). Regimul din 2004 ├«ncoace a fost mai tolerant cu presa, ┼či exist─â mai mul┼úi ziari┼čti care aspir─â la o pres─â decent─â ┼či veritabil autonom─â azi, dec├«t ├«n 2004. Pe ei m─â bazez s─â ┼úin─â steagul sus. Sper ├«ns─â ca ace┼čti ziari┼čti s─â reziste suficient. Talentele care intr─â ├«n presa noastr─â, dac─â supravie┼úuiesc unei ┼čcoli de jurnalism ├«n care istoria oficial─â nu e cea de mai sus, ci una gen "┼×tefan Gheorghiu", au trei direc┼úii posibile. Fie vor fi intransigen┼úi, ┼či atunci vor fi elimina┼úi de la prima slujb─â. Sau vor face concesii majore, ca s─â reziste ├«n marea mas─â de non-talente care conduc azi presa. ┼×i mul┼úi vor c─âuta o via┼ú─â mai demn─â ├«n afara presei ┼či vor ie┼či de bun─âvoie din circuitul vocilor publice. Nu ┼čtiu ce e mai bine. Ultima oar─â c├«nd am primit o ofert─â de la un mogul, de┼či aparent onorabil─â, a trebuit s─â o refuz pentru c─â mi-am dat seama c─â am r─âmas cam singura dintre intelectualii no┼čtri publici care nu e ┼či nu a fost pe statul de plat─â la nici unul dintre ei. Oric├«t ar p─ârea de inocente asemenea contracte, c├«nd autonomia presei ├«ntregi e la p─âm├«nt, m─âcar cea personal─â s─â ne-o p─âstr─âm. Pentru c─â, finalmente, din autonomiile noastre personale se construie┼čte una mai general─â.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.