"Libertatea de exprimare e principiul, limitarea - excepţia"

Publicat în Dilema Veche nr. 146 din 10 Noi 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Aliniat la exigenţele democratice şi cele ale Uniunii Europene, Consiliul pe care îl conduceţi este considerat de unii majoritari, care se simt discriminaţi prin însăşi existenţa unui asemenea organism, ca o expresie a unui spirit de imitaţie şi nu a unei necesităţi reale. Prima întrebare ar fi dacă se manifestă în România discriminări şi faţă de cine anume? Apariţia OG 137/2000 care reglementează prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare a fost determinată de existenţa unor nevoi sociale reale în România, mai mult, apariţia acestei Ordonanţe s-a realizat cu o lună înaintea Directivei Comisiei Europene 43 şi cu 3 luni înaintea Directivei 78 din anul 2000, cele care reprezintă cadrul european în acest domeniu. În acest context, nu putem vorbi de un spirit de imitaţie. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a fost înfiinţat ca urmare a acestei Ordonanţe, pentru implementarea legislaţiei. La nivel european nu funcţionează asemenea instituţii în toate ţările, unele dintre acestea fiind membre ale Uniunii Europene. Pe plan european, CNCD a fost printre primele instituţii care au sancţionat faptele de discriminare. Despre legislaţia antidiscriminare din România, putem spune că este unică. Acest lucru este relevat din faptul că legislaţia românească reglementează 14 criterii de discriminare, la nivel european în activităţile instituţiilor existente neregăsindu-se toate. În acest sens, doresc să vă subliniez aici cazul Turciei, care ne-a solicitat chiar asistenţă în vederea creării unui organism similar. Referitor la întrebarea dvs., doresc să vă răspund bazîndu-mă pe petiţiile pe care le primim pe adresa instituţiei, dar şi pe baza unor sondaje comandate. Conform sondajelor, categoriile de persoane percepute ca fiind cele mai discriminate sînt cele infectate cu virusul HIV, homosexualii şi romii, dar în realitate, din petiţiile primite în cursul anului acesta reiese faptul că cele mai multe au surprins probleme ale persoanelor de etnie romă. Pentru că în modul de funcţionare al CNCD figurează ideea de "prevenire", de "combatere a unor practici aparent neutre, dar care ascund discriminarea", se induce bănuiala că se instituie o "poliţie a gîndirii", cînd intenţia devine echivalentă cu fapta. Cum se realizează, în fapt, prevenirea? Dvs. vorbiţi aici de discriminarea indirectă. Pentru o mai bună înţelegere a acesteia vă dau un exemplu: o instituţie cu sediul în Bucureşti scoate la concurs ocuparea unui loc de muncă şi prevede condiţia participării la concurs de obligativitatea de a avea domiciliul stabil în Bucureşti. Această condiţie este aparent neutră. Scopul urmărit este unul legitim, adică cel de a avea un angajat cu domiciliul în Municipiul Bucureşti, condiţia impusă este una discriminatorie, deoarece are un efect de tratament diferenţiat, încălcînd astfel dreptul persoanelor din alte localităţi de a participa la concurs. În nici un caz nu este vorba de "poliţie a gîndirii". Partea de prevenire are ca scop informarea cetăţenilor despre noţiunile de discriminare, cazurile de discriminare, educare, formare. Discriminarea apare în cele mai multe cazuri din necunoaştere şi noi dorim prin aceste acţiuni de prevenire să eliminăm prejudecăţile, stereotipurile care se regăsesc în societatea românească. Este un proces permanent şi de lungă durată pentru orice societate. Combaterea discriminării se produce adeseori prin interdicţie, ceea ce ar intra în contradicţie cu libertatea de expresie. Acest conflict nu este specific României (v. Dezbaterea din Franţa despre proiectul de lege cu genocidul armean). Care este limita acestor interdicţii? Dacă este interzisă exprimarea unor prejudecăţi înseamnă că ele dispar? Nu este mai eficient să fie combătute după ce au fost exprimate? Conform OG 137/ 2000 cu modificările şi completările ulterioare, constituie contravenţie orice faptă sau comportament manifestat în public avînd caracter de propagandă naţionalist-şovină, de instigare la ură rasială sau naţională, ori acel comportament care are ca scop sau vizează atingerea demnităţii, ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunităţi şi legat de apartenenţa acestuia la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestuia. Libertatea de exprimare trebuie să se producă fără să aducă atingere în nici un fel demnităţii personale. Ca exemplu, putem vorbi aici despre caricaturile care au apărut în Danemarca şi care îl aveau ca subiect pe profetul Mahomed, simbol al lumii musulmane. Prin publicarea acestora, întreaga lume musulmană s-a simţit ofensată. Libertatea de exprimare nu este un drept fundamental al omului absolut. Potrivit Convenţiei Europene a Drepturilor Omului art. 10, alin. (2), libertatea de exprimare este singurul drept fundamental care are limite. Astfel, exercitarea libertăţii de exprimare comportă îndatoriri şi responsabilităţi, poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrîngeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora. Limitele libertăţii de exprimare trebuie interpretate în mod excepţional şi analizînd condiţiile de la caz la caz, în funcţie de raporturile din societate. Credem că o instituţie publică în principiul nu trebuie să aplice sancţiuni administrative în cazul în care, prin exercitarea libertăţii de exprimare, se aduce atingere unor persoane sau categorii sociale vulnerabile. De exemplu, nu credem că în cazul caricaturilor lui Mahomed CNCD ar fi trebuit să aplice o sancţiune contravenţională. Dar credem că putem şi trebuie să condamnăm public astfel de manifestări. Credem că formatorii de opinie, presa trebuie să-şi creeze propriile mecanisme interne pentru gestionarea acestor situaţii, deoarece principiu egalităţii de şanse este parte a eticii jurnaliştilor. Societatea trebuie să-şi creeze propriile mecanisme de a reduce şi izola aceste manifestări, astfel încît ele să nu genereze efecte negative dificil de gestionat. Suma sumarum , libertatea de exprimare constituie principiul, iar limitarea acesteia - excepţia. Prevenţia are un rol esenţial în implementarea principiului egalităţii de şanse într-o societate, constituind un instrument pe termen mediu şi lung. Prevenţia şi combaterea sînt instrumente complementare în ştiinţa juridică. Aplicarea acestora depinde de contextul social. În ce măsură partidele extremiste şi personalităţile cu concepţii extremiste influenţează viaţa publică din România? Exprimă ele o mentalitate cu procente semnificative? Partidele politice şi personalităţile publice au un rol marcant în orice societate, datorită locului central pe care îl ocupă şi prin modele oferite maselor. În acest sens, au chiar rol de formatori de opinie prin mesajele transmise acestora. Unele partide şi personalităţi publice, din păcate, speculează de multe ori anumite prejudecăţi, nevoi sociale şi aşteptări ale maselor, pentru a obţine un număr mai mare de susţinători, strecurînd în mesajele lor, intenţionat sau nu, prejudecăţi sau stereotipuri, pentru că acest lucru se regăseşte în subconştientul colectiv. Se poate face educarea mentalităţilor prin lege? În orice democraţie sau formă de stat, cadrul legislativ are şi un rol educativ. Acest instrument este unul complementar alături de alte instrumente pentru educarea cetăţenilor. Sistemul legislativ este într-o relaţie strînsă, de influenţă reciprocă, cu tradiţiile, istoria, cultura şi, pînă la urmă, mentalităţile unei naţiuni. a consemnat Magdalena BOIANGIU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Podul peste Dunăre de la Brăila arată jalnic. Asfaltul a crăpat și s-au format șanțuri ca pe „arătură”, spun șoferii VIDEO
Șoferii care trec pe podul peste Dunăre de la Brăila sunt revoltați. Deși a fost dat în folosință în urmă cu un an, podul arată deplorabil. Asfaltul a crăpat și s-au format numeroase șanțuri, exact ca pe un drum abandonat.
image
Surse: Dani Mocanu a rămas fără permis după ce a fost prins „zburând” pe A2. Ce viteză avea manelistul
Polițiștii au amendat sâmbătă, 13 iulie, șoferul unei mașini marca BMW, care circula cu o viteza uimitoare pe A2. Potrivit unor surse, la volan s-ar fi aflat manelistul Dani Mocanu.
image
Turiștii, terorizați de marea de alge de pe litoral. „Acolo unde au curățat, valurile aduc din nou cantități mari de alge” VIDEO
Zeci de mii de turiști goniți de caniculă în stațiunile de pe Litoral au parte, în aceste zile, de o surpriză mai puțin plăcută: apele Mării Negre au devenit verzi din cauza tonelor de alge aduse la mal și care miros a hazna.

HIstoria.ro

image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.
image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.