"Libertatea de exprimare e principiul, limitarea - excepţia"

Publicat în Dilema Veche nr. 146 din 10 Noi 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Aliniat la exigen┼úele democratice ┼či cele ale Uniunii Europene, Consiliul pe care ├«l conduce┼úi este considerat de unii majoritari, care se simt discrimina┼úi prin ├«ns─â┼či existen┼úa unui asemenea organism, ca o expresie a unui spirit de imita┼úie ┼či nu a unei necesit─â┼úi reale. Prima ├«ntrebare ar fi dac─â se manifest─â ├«n Rom├ónia discrimin─âri ┼či fa┼ú─â de cine anume? Apari┼úia OG 137/2000 care reglementeaz─â prevenirea ┼či sanc┼úionarea tuturor formelor de discriminare a fost determinat─â de existen┼úa unor nevoi sociale reale ├«n Rom├ónia, mai mult, apari┼úia acestei Ordonan┼úe s-a realizat cu o lun─â ├«naintea Directivei Comisiei Europene 43 ┼či cu 3 luni ├«naintea Directivei 78 din anul 2000, cele care reprezint─â cadrul european ├«n acest domeniu. ├Än acest context, nu putem vorbi de un spirit de imita┼úie. Consiliul Na┼úional pentru Combaterea Discrimin─ârii a fost ├«nfiin┼úat ca urmare a acestei Ordonan┼úe, pentru implementarea legisla┼úiei. La nivel european nu func┼úioneaz─â asemenea institu┼úii ├«n toate ┼ú─ârile, unele dintre acestea fiind membre ale Uniunii Europene. Pe plan european, CNCD a fost printre primele institu┼úii care au sanc┼úionat faptele de discriminare. Despre legisla┼úia antidiscriminare din Rom├ónia, putem spune c─â este unic─â. Acest lucru este relevat din faptul c─â legisla┼úia rom├óneasc─â reglementeaz─â 14 criterii de discriminare, la nivel european ├«n activit─â┼úile institu┼úiilor existente nereg─âsindu-se toate. ├Än acest sens, doresc s─â v─â subliniez aici cazul Turciei, care ne-a solicitat chiar asisten┼ú─â ├«n vederea cre─ârii unui organism similar. Referitor la ├«ntrebarea dvs., doresc s─â v─â r─âspund baz├«ndu-m─â pe peti┼úiile pe care le primim pe adresa institu┼úiei, dar ┼či pe baza unor sondaje comandate. Conform sondajelor, categoriile de persoane percepute ca fiind cele mai discriminate s├«nt cele infectate cu virusul HIV, homosexualii ┼či romii, dar ├«n realitate, din peti┼úiile primite ├«n cursul anului acesta reiese faptul c─â cele mai multe au surprins probleme ale persoanelor de etnie rom─â. Pentru c─â ├«n modul de func┼úionare al CNCD figureaz─â ideea de "prevenire", de "combatere a unor practici aparent neutre, dar care ascund discriminarea", se induce b─ânuiala c─â se instituie o "poli┼úie a g├«ndirii", c├«nd inten┼úia devine echivalent─â cu fapta. Cum se realizeaz─â, ├«n fapt, prevenirea? Dvs. vorbi┼úi aici de discriminarea indirect─â. Pentru o mai bun─â ├«n┼úelegere a acesteia v─â dau un exemplu: o institu┼úie cu sediul ├«n Bucure┼čti scoate la concurs ocuparea unui loc de munc─â ┼či prevede condi┼úia particip─ârii la concurs de obligativitatea de a avea domiciliul stabil ├«n Bucure┼čti. Aceast─â condi┼úie este aparent neutr─â. Scopul urm─ârit este unul legitim, adic─â cel de a avea un angajat cu domiciliul ├«n Municipiul Bucure┼čti, condi┼úia impus─â este una discriminatorie, deoarece are un efect de tratament diferen┼úiat, ├«nc─âlc├«nd astfel dreptul persoanelor din alte localit─â┼úi de a participa la concurs. ├Än nici un caz nu este vorba de "poli┼úie a g├«ndirii". Partea de prevenire are ca scop informarea cet─â┼úenilor despre no┼úiunile de discriminare, cazurile de discriminare, educare, formare. Discriminarea apare ├«n cele mai multe cazuri din necunoa┼čtere ┼či noi dorim prin aceste ac┼úiuni de prevenire s─â elimin─âm prejudec─â┼úile, stereotipurile care se reg─âsesc ├«n societatea rom├óneasc─â. Este un proces permanent ┼či de lung─â durat─â pentru orice societate. Combaterea discrimin─ârii se produce adeseori prin interdic┼úie, ceea ce ar intra ├«n contradic┼úie cu libertatea de expresie. Acest conflict nu este specific Rom├óniei (v. Dezbaterea din Fran┼úa despre proiectul de lege cu genocidul armean). Care este limita acestor interdic┼úii? Dac─â este interzis─â exprimarea unor prejudec─â┼úi ├«nseamn─â c─â ele dispar? Nu este mai eficient s─â fie comb─âtute dup─â ce au fost exprimate? Conform OG 137/ 2000 cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare, constituie contraven┼úie orice fapt─â sau comportament manifestat ├«n public av├«nd caracter de propagand─â na┼úionalist-┼čovin─â, de instigare la ur─â rasial─â sau na┼úional─â, ori acel comportament care are ca scop sau vizeaz─â atingerea demnit─â┼úii, ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, ├«ndreptat ├«mpotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunit─â┼úi ┼či legat de apartenen┼úa acestuia la o anumit─â ras─â, na┼úionalitate, etnie, religie, categorie social─â sau la o categorie defavorizat─â, ori de convingerile, sexul sau orientarea sexual─â a acestuia. Libertatea de exprimare trebuie s─â se produc─â f─âr─â s─â aduc─â atingere ├«n nici un fel demnit─â┼úii personale. Ca exemplu, putem vorbi aici despre caricaturile care au ap─ârut ├«n Danemarca ┼či care ├«l aveau ca subiect pe profetul Mahomed, simbol al lumii musulmane. Prin publicarea acestora, ├«ntreaga lume musulman─â s-a sim┼úit ofensat─â. Libertatea de exprimare nu este un drept fundamental al omului absolut. Potrivit Conven┼úiei Europene a Drepturilor Omului art. 10, alin. (2), libertatea de exprimare este singurul drept fundamental care are limite. Astfel, exercitarea libert─â┼úii de exprimare comport─â ├«ndatoriri ┼či responsabilit─â┼úi, poate fi supus─â unor formalit─â┼úi, condi┼úii, restr├«ngeri sau sanc┼úiuni prev─âzute de lege, care constituie m─âsuri necesare, ├«ntr-o societate democratic─â, pentru protec┼úia reputa┼úiei sau a drepturilor altora. Limitele libert─â┼úii de exprimare trebuie interpretate ├«n mod excep┼úional ┼či analiz├«nd condi┼úiile de la caz la caz, ├«n func┼úie de raporturile din societate. Credem c─â o institu┼úie public─â ├«n principiul nu trebuie s─â aplice sanc┼úiuni administrative ├«n cazul ├«n care, prin exercitarea libert─â┼úii de exprimare, se aduce atingere unor persoane sau categorii sociale vulnerabile. De exemplu, nu credem c─â ├«n cazul caricaturilor lui Mahomed CNCD ar fi trebuit s─â aplice o sanc┼úiune contraven┼úional─â. Dar credem c─â putem ┼či trebuie s─â condamn─âm public astfel de manifest─âri. Credem c─â formatorii de opinie, presa trebuie s─â-┼či creeze propriile mecanisme interne pentru gestionarea acestor situa┼úii, deoarece principiu egalit─â┼úii de ┼čanse este parte a eticii jurnali┼čtilor. Societatea trebuie s─â-┼či creeze propriile mecanisme de a reduce ┼či izola aceste manifest─âri, astfel ├«nc├«t ele s─â nu genereze efecte negative dificil de gestionat. Suma sumarum , libertatea de exprimare constituie principiul, iar limitarea acesteia - excep┼úia. Preven┼úia are un rol esen┼úial ├«n implementarea principiului egalit─â┼úii de ┼čanse ├«ntr-o societate, constituind un instrument pe termen mediu ┼či lung. Preven┼úia ┼či combaterea s├«nt instrumente complementare ├«n ┼čtiin┼úa juridic─â. Aplicarea acestora depinde de contextul social. ├Än ce m─âsur─â partidele extremiste ┼či personalit─â┼úile cu concep┼úii extremiste influen┼úeaz─â via┼úa public─â din Rom├ónia? Exprim─â ele o mentalitate cu procente semnificative? Partidele politice ┼či personalit─â┼úile publice au un rol marcant ├«n orice societate, datorit─â locului central pe care ├«l ocup─â ┼či prin modele oferite maselor. ├Än acest sens, au chiar rol de formatori de opinie prin mesajele transmise acestora. Unele partide ┼či personalit─â┼úi publice, din p─âcate, speculeaz─â de multe ori anumite prejudec─â┼úi, nevoi sociale ┼či a┼čtept─âri ale maselor, pentru a ob┼úine un num─âr mai mare de sus┼úin─âtori, strecur├«nd ├«n mesajele lor, inten┼úionat sau nu, prejudec─â┼úi sau stereotipuri, pentru c─â acest lucru se reg─âse┼čte ├«n subcon┼čtientul colectiv. Se poate face educarea mentalit─â┼úilor prin lege? ├Än orice democra┼úie sau form─â de stat, cadrul legislativ are ┼či un rol educativ. Acest instrument este unul complementar al─âturi de alte instrumente pentru educarea cet─â┼úenilor. Sistemul legislativ este ├«ntr-o rela┼úie str├«ns─â, de influen┼ú─â reciproc─â, cu tradi┼úiile, istoria, cultura ┼či, p├«n─â la urm─â, mentalit─â┼úile unei na┼úiuni. a consemnat Magdalena BOIANGIU

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Chantal jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
├Änfiin╚Ťarea avia╚Ťiei militare ├«n Rom├ónia
Rom├ónia a fost printre primele ╚Ť─âri din lume care ╚Öi-a ├«nzestrat for╚Ťele sale armate cu aerostate ╚Öi avioane.
image
Responsabilit─â╚Ťile date de germani Armatei Rom├óne la Stalingrad, mult peste posibilit─â╚Ťile acesteia
B─ât─âlia de la Stalingrad a tensionat rela╚Ťiile cu aliatul german, cu prec─âdere ├«n urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor rom├óne pentru c─âderea ├«n ├«ncercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revolu┼úionar ┼či om politic, murea ├«ntr-un ospiciu din Bucure┼čti, suferind de o afec┼úiune psihic─â, dob├óndit─â de pe urma mizeriei ┼či s─âr─âciei. ┬áVia┼úa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.