Liberalismul civic anticomunist

Vladimir TISM─éNEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 177 din 30 Iun 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Exist─â o doz─â de toleran┼ú─â ┼či de exigen┼ú─â ├«n raport cu antifascismul: se a┼čteapt─â din partea noastr─â s─â fim antifasci┼čti - ┼či este bine c─â se a┼čteapt─â acest lucru -, dar nu se a┼čteapt─â din partea noastr─â (din unele cercuri bien-pensantes) s─â fim anticomuni┼čti. Comunismul beneficiaz─â ├«n continuare de un nimb cvasiromantic, asociat cu un num─âr de mituri ale comunismului din secolul XX (┼či rena┼čte, iat─â, sub ochii no┼čtri, ├«n America Latin─â, ├«n Nepal ┼či ├«n alte p─âr┼úi). Exist─â ├«n continuare o doz─â de idealizare a comunismului. Mi se repro┼ča, recent, serialul despre r─âzboiul civil din Spania pe care ├«l public ├«n Evenimentul zilei - un serial bazat ├«n exclusivitate pe literatur─â contemporan─â, pe noile cercet─âri despre ce s-a petrecut ├«n Spania; mi s-a spus c─â m─â situez pe pozi┼úii franchiste, deci fasciste. Apar aici trei afirma┼úii eronate, c─âci Spania din timpul Republicii n-a fost comunist─â, de┼či ar fi putut fi (exist─â destule argumente ├«n aceast─â privin┼ú─â), dictatorul Francisco Franco n-a fost fascist (├«n sensul veritabil al conceptului), iar eu nu m─â situez pe pozi┼úii franchiste. Aceast─â interpretare - "e┼čti anticomunist, deci fascist" - a f─âcut parte din structurile hermeneutico-mitologice pe care propaganda leninist─â, stalinist─â ┼či poststalinist─â le-a utilizat dintotdeauna. R─âm├«n ├«ns─â ni┼čte fapte precise: regimul bol┼čevic a precedat, cronologic, ┼či regimul fascist italian, ┼či regimul nazist - s-a instaurat ├«n 1917 ┼či primul lucru pe care l-a f─âcut a fost s─â utilizeze instrumentul politic inventat de Lenin ├«n 1903, a┼ča-zisul "partid de avangard─â", ┼či s─â impun─â pentru prima dat─â ├«n istoria modern─â (care de atunci devine istorie contemporan─â) dictatura partidului unic, bazat─â pe o ideologie cu preten┼úii izb─âvitoare. Ceka ┼či Gulagul s-au n─âscut ┼či au func┼úionat sub Lenin. Din primul moment, comunismul recurge la crime ├«mpotriva umanit─â┼úii. Fie c─â vrem s─â-l numim, cu un termen care st├«rne┼čte discu┼úii, "regim genocidar", fie c─â vrem s─â-l numim "regim bazat pe politicid sau pe democid", pentru mine este o discu┼úie semantic─â nu neap─ârat roditoare. ├Än momentul c├«nd s-a discutat pe plan interna┼úional conven┼úia privind genocidul, puterile occidentale au propus s─â intre ├«n aceast─â categorie ┼či crimele politice ├«n mas─â, dar propunerea a fost respins─â la cererea reprezentantului Uniunii Sovietice. ├Än raportul Comisiei Preziden┼úiale, am folosit ├«ns─â termenul de "crime ├«mpotriva umanit─â┼úii", care s├«nt imprescriptibile. Raportul a demonstrat irefutabil c─â aceste crime au avut loc, acum este nevoie ca aceste chestiuni s─â intre ├«n con┼čtiin┼úa public─â. ├Än aceast─â direc┼úie merg eforturile Comisiei Consultative pe care o conduc, format─â ├«n aprilie 2007 cu obiectivul de a-l consilia pe pre┼čedintele B─âsescu ├«n vederea implement─ârii concluziilor ┼či recomand─ârilor Raportului Final, iar rezultatul va fi c─â multe lucruri se vor l─âmuri ├«n societatea rom├óneasc─â. Dou─â ├«ncarn─âri ale spiritului totalitar Primul articol din volumul Refuzul de a uita, pe care l-am publicat recent la Editura Curtea Veche, se intituleaz─â "Anticomunismul ca obliga┼úie moral─â". ├Äncerc s─â explic acolo tipul de anticomunism pe care ├«l sus┼úinem, at├«t eu c├«t ┼či colegii mei din comisia pentru analiza dictaturii comuniste. Punctul de la care plec─âm este ce a fost secolul XX ┼či acceptarea ideii c─â secolul XX nu s-a ├«ncheiat; sigur, din punct de vedere cronologic s-a ├«ncheiat, dar marile lui probleme continu─â. Una dintre marile dileme ale secolului XX a fost, pentru a-l relua pe Raymond Aron, rela┼úia ├«ntre democra┼úie ┼či totalitarism. Aceast─â rela┼úie r─âm├«ne o problem─â vital─â ┼či acum: lupta ├«ntre democra┼úie ┼či inamicii s─âi mi se pare c─â nu s-a epuizat. Secolul XX a fost un secol al marilor furtuni ideologice. ├Än cartea sa Trecutul unei iluzii, Fran├â┬žois Furet spunea c─â rela┼úia ├«ntre comunism ┼či fascism se afl─â ├«n inima explic─ârii lui ca secol al acestor ambi┼úii, pasiuni, seduc┼úii ideologice. Comunismul ┼či fascismul nu au fost regimuri de semn opus, ci au reprezentat ├«ncarn─âri de tip diferit ale totalitarismului ca sistem politic original ap─ârut ├«n al doilea deceniu al secolului XX, cu r─âd─âcini deopotriv─â ├«n na┼úionalismul ┼či ├«n socialismul secolului al XIX-lea. ┼×i unul, ┼či cel─âlalt se ├«nr─âd─âcineaz─â deopotriv─â ├«n na┼úionalism ┼či ├«n socialism. Comunismul ┼či fascismul s├«nt cele dou─â ├«ncarn─âri ale principiului totalitar de organizare a existen┼úei umane, ├«n care toate fa┼úetele ┼či dimensiunile existen┼úei umane s├«nt supuse controlului unei entit─â┼úi politice care n-a existat p├«n─â atunci ├«n istorie, o entitate mereu ├«n mi┼čcare. Transformismul care face parte din ideologie este tradus ┼či ├«n structura ├«ns─â┼či a acestei entit─â┼úi politice, care este un partid-mi┼čcare, nu este un partid de tip tradi┼úional, nu este o entitate de tip "partid liberal" sau "partid conservator". Ce se ├«nt├«mpl─â cu opozi┼úia fa┼ú─â de totalitarism? Aici trebuie s─â fim foarte aten┼úi ┼či s─â c─âut─âm nuan┼úele. C├«nd se discut─â despre antifascism, nu tot ce este antifascist este neap─ârat democratic, dup─â cum nici tot ce este anticomunist nu este democratic. Avem deci nevoie de tipologii ale antifascismului ┼či anticomunismului. Stalinismul, cel pu┼úin aparent, ├«ntr-o prim─â perioad─â, este antifascist: ├«ntre 1929 ┼či 1939. S├«nt ┼či momente c├«nd Stalin cocheteaz─â cu Germania nazist─â, prin 1935, dar nu o face p├«n─â la cap─ât, iar p├«n─â la pactul din 1939, oficial, Uniunea Sovietic─â este avanpostul antifascismului mondial. Pe de alt─â parte, avem situa┼úia anticomunismului; cel dint├«i este anticomunismul G─ârzii albe, dar exist─â ┼či un alt tip de anticomunism, foarte interesant, care este unul de st├«nga: de pild─â, men┼čevicii, care s├«nt printre primele victime ale bol┼čevicilor, pentru a nu mai vorbi despre Partidul Constitu┼úional-Democrat, cade┼úii, care au reprezentat o voce anticomunist─â ├«n perioada respectiv─â, ├«n Rusia. Lucrurile explodeaz─â ├«n martie 1921, cu insurec┼úia de la Kronstadt, ┼či vor duce c─âtre direc┼úia de care m─â simt legat, a anticomunismului liberal sau, mai bine zis, a liberalismului anticomunist. A fost prima sta┼úie a acestei fenomenologii a rupturii de comunism, deci a apostaziei, care avea s─â duc─â mai departe la "comunismul libertar" din Spania anilor 1936-1937, lichidat de agen┼úii Cominternului, apoi la revolu┼úia din 1956 de la Budapesta, la "Prim─âvara de la Praga" din 1968 ┼či la "Solidaritatea" din Polonia. Exist─â deci o ├«ntreag─â direc┼úie care ├«┼či are r─âd─âcinile ├«n acest anticomunism care refuz─â totalitarismul bol┼čevic. Care era deviza marinarilor insurec┼úioni┼čti de la Kronstadt? "Consilii/soviete f─âr─â comuni┼čti!" Dac─â vre┼úi, ├«n felul s─âu ┼či f─âr─â s─â-┼či dea seama, poate c─â ┼či fenomenul Pia┼úa Universit─â┼úii din 1990 a fost tot o expresie a acestei spontaneit─â┼úi antitotalitare, pentru c─â asta cerea, ├«n fond: libertate ┼či democra┼úie f─âr─â comuni┼čti. De ce este jenant s─â spui c─â e┼čti anticomunist? Din cauza unui tip de interpretare a lec┼úiilor ┼či concluziilor celui de-al doilea r─âzboi mondial. Al doilea r─âzboi mondial s-a terminat de o manier─â hard, iar r─âzboiul rece s-a terminat de o manier─â soft. ├Än cazul r─âzboiului rece, ├«nving─âtorii ┼či ├«nvin┼čii nu s├«nt at├«t de bine delimita┼úi, cum s├«nt ├«n cazul celui de-al doilea r─âzboi mondial. Dup─â al doilea r─âzboi mondial, anticomunismul ├«┼či pierde din semnifica┼úie, iar antifascismul devine o datorie moral─â. E mult mai pu┼úin clar, dup─â r─âzboiul rece, c─â anticomunismul ar fi o datorie moral─â; s─â ne g├«ndim la discu┼úiile din Fran┼úa - dar ┼či din Italia sau Germania - ├«n leg─âtur─â cu Cartea neagr─â a comunismului: avem tot felul de "anti-c─âr┼úi negre ale comunismului" ├«n care ni se explic─â detaliat care ar fi diversele beneficii ale comunismului. Al doilea r─âzboi mondial a fost ├«ns─â ┼či el un act istoric complicat, trebuie s─â ne g├«ndim ├«ntotdeauna cine l-a c├«┼čtigat ┼či de pe ce pozi┼úii, dup─â cum ┼či ├«n ceea ce prive┼čte r─âzboiul rece trebuie s─â ne g├«ndim cine l-a c├«┼čtigat ┼či de pe ce pozi┼úii. Dac─â admitem c─â r─âzboiul rece a fost pierdut de Uniunea Sovietic─â ┼či de alia┼úii ei plasa┼úi pe platforma ideologic─â a marxism-leninismului, atunci sigur c─â r─âzboiul rece este c├«┼čtigat de valorile democra┼úiei liberale. Din acest punct de vedere, eu sus┼úin valorile unui liberalism civic care con┼úine proiectul moral al anticomunismului. Este un liberalism civic cu o tradi┼úie foarte onorabil─â, care ar trebui mereu vizitat─â ┼či revizitat─â, considerat─â ┼či reconsiderat─â. Exist─â o ├«ntreag─â tradi┼úie a antisocialismului, care vede originile constr├«ngerii ┼či ale conformismului etatist ├«n ├«ntregul proiect socialist - evident, m─â g├«ndesc la libertarieni; apoi vin ceilal┼úi, urma┼čii lor, mai pu┼úin riguro┼či dec├«t von Mises ┼či Hayek, dar s├«nt surse de inspira┼úie pentru liberalismul civic anticomunist. ├Äntre al┼úii, l-a┼č aminti pe Albert Camus, care spunea la un moment dat c─â "nici unul dintre relele c─âruia totalitarismul ├«┼či propune s─â-i aduc─â remedii nu este mai r─âu dec├«t totalitarismul ├«nsu┼či". Exist─â apoi ├«ntreaga g├«ndire de dup─â 1937-1938 a lui Orwell, apoi Arthur Koestler (dup─â ruptura de comunism) ┼či Leszek Kolakowski. Un element interesant, care nu s-a ├«nt├«mplat cu fascismul, dar s-a ├«nt├«mplat cu comunismul: cele mai percutante lovituri la adresa comunismului au venit din direc┼úia ex-comuni┼čtilor. Nu avem ├«n egal─â m─âsur─â un asemenea tip de lovituri la dreapta extrem─â. Rolul Diavolului ├«n istorie Cred c─â avem o tradi┼úie nobil─â a anticomunismului liberal, dar este o tradi┼úie ponegrit─â ┼či insultat─â. ┼×i ast─âzi se public─â ├«n Occident c─âr┼úi care demasc─â, de pild─â, Congresul pentru Libertatea Culturii. Acest Congres s-a ├«nfiin┼úat ├«n 1950 ┼či a avut drept fondatori, printre al┼úii, pe Raymond Aron, Ignazio Silone, Sidney Hook, Karl Jaspers, Manes Sperber, Stephen Spender, Arthur Koestler, A. J. Ayer. Acest Congres a publicat c├«teva dintre cele mai bune reviste: Der Monat, care ap─ârea la Berlin, Encounter, care ap─ârea la Londra - poate cea mai bun─â revist─â intelectual─â de limb─â englez─â, timp de c├«teva decenii - ┼či Preuves, care ap─ârea la Paris, ┼či la care publicau ├«n epoca respectiv─â, ├«ntre al┼úii, Monica Lovinescu ┼či Virgil Ierunca. ├Äntr-o epoc─â ├«n care ni se spune c─â intelectualii nu conteaz─â, c─â ar trebui s─â t─âcem din gur─â ┼či s─â ne vedem de treburile noastre, eu cred c─â aceste reviste au demonstrat c─â intelectualii conteaz─â, nu se jeneaz─â s─â spun─â ni┼čte adev─âruri esen┼úiale, chiar dac─â monopolul consensului oficial e diferit. ├Än 1967 s-a aflat c─â o parte din fondurile destinate sus┼úinerii acestui Congres veneau, sub acoperire, de la CIA. Acest fapt a fost comentat astfel de filozoful A.J. Ayer: "nu cred c─â ├«n istoria CIA s-a g─âsit vreo cauz─â mai bun─â pentru folosirea fondurilor". Nu cred, a┼čadar, c─â exist─â vreun motiv de jen─â ├«n ceea ce se nume┼čte anticomunism liberal, anticomunism social-democrat sau anticomunism conservator. Acestea s├«nt cele trei tipuri de anticomunism ca datorie ┼či op┼úiune moral─â - s├«nt profund respectabile ┼či fac parte din tezaurul de supravie┼úuire a unei civiliza┼úii democratice. ├Än Rom├ónia de ast─âzi, problema anticomunismului social-democrat este mai grav─â, pentru c─â ├«n general social-democra┼úia se afl─â ├«n deriv─â ┼či suferin┼ú─â din cauza unor grave imposturi, ├«n condi┼úiile ├«n care se pretind social-democra┼úi ni┼čte oameni care au foarte pu┼úin─â empatie pentru ceea ce a reprezentat social-democra┼úia autentic─â ├«n Rom├ónia. Trebuie spus un lucru: ├«n Germania a existat un consens politic democratic ├«n momentul ├«n care a avut loc condamnarea comunismului - a fost f─âcut─â prin intermediul unei comisii votate de Bundestag; de fapt, o comisie a Bundestagului. (├Änchipui┼úi-v─â o astfel de comisie a Parlametului rom├ón, c├«nd la condamnarea comunismului am avut ce-am avut...) Cred c─â pentru a exista un consens politic democratic ├«n Rom├ónia avem nevoie s─â construim afirmarea unui spirit antitotalitar informat, viguros, robust ┼či, mai cu seam─â, dezinhibat. Nu exist─â absolut nici un element care s─â ne fac─â s─â sl─âbim aceast─â direc┼úie a anticomunismului democratic. Am, ├«n ├«ncheiere, ┼či un punct de vedere ceva mai polemic. A circulat de mult─â vreme ├«n Occident o ideologie a anti-anticomunismului, bazat─â pe principiul "eu nu s├«nt doar un democrat, s├«nt ┼či un anti-anticomunist": de la Jean Paul-Sartre, care spunea "l├ó┬Ç┬Öanticommuniste c├ó┬Ç┬Öest un chien", ┼či p├«n─â la G├â┬╝nther Grass ┼či al┼úii, la care apar elemente de autoculpabilizare (de genul "nazi┼čtii au fost anticomuni┼čti, cum po┼úi fi ┼či tu anticomunist?"). M─â ├«ntreb cine s├«nt anti-anticomuni┼čtii ├«n Rom├ónia de azi? Pe cine deranjeaz─â condamnarea comunismului? Avem tot felul de figuri interesante - de la nostalgicii de tot felul, p├«n─â la partizanii unei opere de closure, din care dispare orice contur al culpei ┼či orice aluzie la dihotomia bine-r─âu. Am citit diverse articole ├«n care se refuz─â ├«ns─â┼či ideea unei referin┼úe la faptul c─â exist─â o dihotomie bine-r─âu care este fundamental─â pentru buna func┼úionare a oric─ârei democra┼úii. Se refuz─â ideea c─â, asemenea nazismului, comunismul a reprezentat de fapt o experien┼ú─â revolu┼úionar─â de tip nihilist. Eugen Weber, n─âscut ├«n Rom├ónia, recent petrecut dintre noi, fost profesor la University of California din Los Angeles, a scris studii faimoase exact pe tema "fascism ┼či comunism ca mi┼čc─âri revolu┼úionare cu caracter nihilist-demonic". Comunismul a reprezentat, ├«n sensul cel mai real al cuv├«ntului, "o ├«ncarnare a Diavolului ├«n istorie", cum spunea Leszek Kolakowski ├«ntr-un interviu; iar c├«nd cel care ├«i lua interviul a ├«ntrebat: "folosi┼úi aceast─â expresie ca metafor─â, nu?", Kolakowski a r─âspuns: "nu, c├«tu┼či de pu┼úin", explic├«nd apoi c─â, pentru noi, Diavolul a fost ceva palpabil, viu, reprezentat de membrii Comitetului Central al Partidului, de ofi┼úerii de securitate, de ideologii partidului. Acesta a fost Diavolul ├«n istorie.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.