<i>Refuz să cred că un om cu bani este superior unuia fără</i>
GECAD este un grup de inovaţie, eu sînt acţionar şi preşedinte al consiliului de administraţie. Nu aş spune patron pentru că termenul a căpătat deja nişte conotaţii ciudate. Este un grup de firme: am început o firmă în 1992, prin care programam şi licenţiam, pînă cînd am vîndut tehnologie cu totul; în 1994 am făcut un antivirus (iniţial RAV, acum Microsoft One Care), pe care în 2003 l-am vîndut la Microsoft. Asta ne-a făcut vizibili. De ce un antivirus? În 1994 eram doi oameni în firmă. Ne-am gîndit ce ar trebui să se vîndă în anii următori: am ajuns la concluzia că securitatea software. Tocmai începuseră să apară viruşii. În momentul acela erau trei antiviruşi în lume, aşa că am zis hai să-l face şi noi pe al patrulea. Am lucrat cu Costin Raiu, un programator genial, care astăzi lucrează la Kaspersky Antivirus. Cînd l-am făcut, am ajuns la 130, 150 de distribuitori. Şi... l-am vîndut. Am ales să nu vindem toată compania, deşi aveam oferte în acest sens (toată compania să se mute în Redmont, iar eu să iau postul de Vice President Security, director de produs), ci să rămînem şi să facem ceva mai simpatic, pentru că sîntem nişte oameni care vrem să construim. Nu dintre cei care sîntem potriviţi să fim o piesă într-un puzzle corporate: acesta este mult prea mare ca munca ta să se vadă per global. După care, am înfiinţat un grup de companii, bazate pe knowledge-ul pe care-l aveam, una care dezvoltă un server pe mail, o alta care dezvoltă un sistem de plăţi online. Merg foarte-foarte bine. Aveţi o filozofie în modul de conducere al acestor companii? Ne construim foarte bine partea de oameni care văd latura pozitivă din semenii lor şi din întîmplări, ceea ce ne conferă stabilitate şi fericire; dar şi pe cea prin care vrem în permanenţă mai mult, să ducem compania mai departe. Nici una dintre companiile noastre (Axigen, Avangate şi ePayment, GECAD Net, GECAD Software) nu se adresează doar pieţei româneşti, ci şi celei internaţionale. Companiile sînt organizate ca la carte, nu de genul patronat - nu e doar patronul care are cîţiva oameni şi ei sînt cei care fac totul, există board of directors. Ca acţionar al GECAD grup, vă consideraţi un reprezentant al "clasei superioare"? Eu nu cred în superioritatea unei rase asupra altei rase şi nici în cea generată de venituri mai mari. Fiecare om are o superioritate faţă de ceilalţi într-un domeniu sau altul. Cum ar putea cineva să spună că un om este superior altuia în valoare absolută? Nu avem estimări asupra veniturilor altora şi nu avem o linie care să spună că, de la atîţia bani în sus, omul este superior. Cunosc foarte mulţi oameni pentru care banii nu contează. Refuz să cred că un om cu bani este superior unuia fără. Ce faceţi cu banii pe care-i aveţi? Fiecare dintre noi se străduieşte să-şi pună deoparte pentru o perioadă. Apoi să construiască ceva. Eu îmi doresc - şi o fac deja - să-i ajut pe cei cu potenţial antreprenorial, care creează valoare adăugată. Oamenii de afaceri trebuie să fie vizibili? Societatea, în general, nu doar cea românească, este interesată mult mai mult de vedete decît de personalităţi fără aere de vedetă. Din cauza asta, există oameni mai cunoscuţi sau mai puţin cunoscuţi, fără legătură cu calităţile lor intelectuale, antreprenoriale sau cu altele, ci în relaţie cu capacitatea lor de a se face plăcuţi. Bill Gates, de pildă, e un exemplu în acest sens. Sau, la noi, Marius Ghenea (director general Flanco) este un tip charismatic, care se vede foarte bine, dar şi un om care a creat valoare şi a construit foarte mult. Deci cele două nu se exclud. În percepţia oamenilor, partea de vedetă e mai puternică decît cea de conţinut. Dar şi mult hulitele vedete sînt oameni care au construit: de pildă, despre Prigoană nu se ştie decît că se ceartă cu Bahmuţan, nu şi că o companie de-a lui a produs DVD reader-ul E-Boda, cel mai cumpărat din estul Europei. Sigur că există şi reversul medaliei, atîţia oameni care fac business-uri fără să fie deloc vizibili: de exemplu, în Craiova, trei băieţi au înfiinţat o firmă Oxygenxml.ro, care face cel mai bun editor de XML-uri (unul din cele mai bune programe din lume). Nici eu nu ştiam de ei, am aflat întîmplător în SUA. În afara României sînt cunoscuţi, în România - nu. De ce? Pentru că nu se ceartă cu Bahmuţan. a consemnat Iaromira Popovici