<i>Programul naţional de evaluare a stării sănătăţii, un avantaj pentru toţi</i>

Publicat în Dilema Veche nr. 160 din 1 Mar 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- interviu cu Eugen Nicol─âescu, ministrul s─ân─ât─â┼úii - La ├«nceputul lunii martie, dup─â publicarea normelor ├«n Monitorul Oficial, ar putea intra ├«n vigoare ordinul care reglementeaz─â asigur─ârile de s─ân─âtate private. Persoanele care vor ├«ncheia aceste asigur─âri vor pl─âti la impozitul pe venit mai pu┼úin cu 200 de euro, iar ├«n cazul firmelor, suma va fi deductibil─â din impozitul pe profit. Concret, ce beneficii va avea cel care ├«ncheie aceste contracte? ├Än primul r├«nd, aceste asigur─âri private s├«nt denumite ┼či "complementare, ┼či suplimentare" pentru c─â, pe l├«ng─â pachetul de baz─â de servicii medicale, pus la dispozi┼úia tuturor asigura┼úilor din fondul na┼úional unic de asigur─âri sociale de s─ân─âtate, cei care contracteaz─â asigur─âri private pot beneficia de o serie de servicii medicale suplimentare, adic─â o gam─â mai larg─â de patologie ┼či condi┼úii hoteliere mai bune. Aici avem de fapt o diferen┼ú─â ├«ntre tarifele maximale, practicate de Casa Na┼úional─â de Asigur─âri Sociale de S─ân─âtate, ┼či tarifele practicate de furnizorul de servicii medicale private, diferen┼úa fiind acoperit─â din asigur─ârile private. Asta ├«nseamn─â c─â fiecare cet─â┼úean, ├«n rela┼úie cu firma asiguratoare, ├«┼či va putea contracta un num─âr de servicii medicale, pe c├«┼úi bani dore┼čte. Dac─â, de exemplu, va dori un contract de asigurare medical─â cu o valoare de 500 de euro pe an, el va ┼čti c─â suma de 200 de euro va fi deductibil─â din calculul impozitului pe venit, iar diferen┼úa de p├«n─â la 500 o va pl─âti din buzunarul propriu. Dac─â se va mul┼úumi ├«ns─â cu o gam─â de servicii medicale mai mic─â, adic─â de numai 200 de euro, poli┼úa de asigurare va fi, practic, gratuit─â. Contractul pe care ├«l va semna asiguratul va specifica exact tipul de servicii de care beneficiaz─â ├«n contul sumei pe care este dispus s─â o pl─âteasc─â. Se va crea astfel o concuren┼ú─â ├«ntre spa┼úiul privat ┼či cel de stat? Sper ├«n aceast─â competi┼úie, nu neap─ârat ├«ntre privat ┼či public, ci ├«ntre serviciile medicale pe care le va putea presta un furnizor de servicii medicale, acest furnizor put├«nd fi un spital public sau unul privat, un laborator public sau unul privat. Oricum, din aceast─â concuren┼ú─â ar trebui s─â c├«┼čtige pacientul. Pe de alt─â parte, o concuren┼ú─â real─â va duce la sc─âderea pre┼úurilor ┼či la cre┼čterea calit─â┼úii. ├Än toat─â lumea s-a petrecut a┼ča, iar Rom├ónia nu va face excep┼úie. Nu o s─â se ├«nt├«mple peste noapte, vom avea probabil o perioad─â de tranzi┼úie de un an, un an ┼či jum─âtate. ├Än acest caz va ap─ârea o diferen┼ú─â mare ├«ntre cei care ├«┼či permit s─â pl─âteasc─â asigur─âri private, beneficiind - dup─â cum spunea┼úi - at├«t de ├«ngrijire mai bun─â, c├«t ┼či de condi┼úii, televizor ├«n camer─â, toalet─â proprie etc., ┼či cei care nu au posibilit─â┼úi ┼či vor r─âm├«ne ancora┼úi la serviciile de stat. A┼ča pare la prima vedere. ├Äns─â sistemul public va fi modernizat, se vor face investi┼úii. Deja exist─â o serie de standarde pe care va trebui s─â le aplic─âm ├«n urm─âtorii cinci ani. E vorba de standardele de acreditare a spitalelor publice ┼či, ├«n general, a oric─ârui spital. Vor trebui respectate, de exemplu, suprafa┼úa minim─â pe care spitalul trebuie s─â o pun─â la dispozi┼úie fiec─ârui pacient, volumul de aer, num─ârul de paturi din camer─â, aerul condi┼úionat, grupurile sanitare... P├«n─â atunci ├«ns─â, va fi o concuren┼ú─â real─â cu spa┼úiile private care probabil vor avea c├«┼čtig de cauz─â pentru ceea ce ├«nseamn─â spa┼úii hoteliere de mai bun─â calitate ┼či, uneori, chiar o serie de servicii medicale pe care unele spitale publice nu le pot pune ├«nc─â la dispozi┼úie. Se ┼čtie c─â exist─â spitale publice care nu au tomograf, aparate de rezonan┼ú─â magnetic─â, ecografe moderne ┼či performante. Probabil c─â pacien┼úii vor c─âuta, prin asigur─ârile medicale private, s─â ob┼úin─â toate aceste servicii. De aici - repet - sper s─â creasc─â at├«t calitatea serviciilor, c├«t ┼či promptitudinea ┼či generozitatea sistemului medical fa┼ú─â de cet─â┼úean. ├Än cele din urm─â, ┼či pre┼úurile vor fi mai mici. Ce se va ├«nt├«mpla cu spitalele de provincie, dac─â nu vor respecta aceste norme? Ce se va ├«nt├«mpla mai apoi cu persoanele din mediul rural care, de bine, de r─âu, depind de serviciile medicale oferite de acestea? Toate spitalele publice vor fi nevoite s─â respecte normele de func┼úionare, pentru c─â altfel nu vor fi acreditate s─â func┼úioneze. Indiferent c─â s├«nt din Bucure┼čti sau din provincie. Dac─â nu vor ob┼úine acreditarea, respect├«nd aceste norme, vor fi ├«nchise. Nu cred c─â trebuie s─â facem rabat la calitate. Dar trebuie spus c─â pe urm─âtorii cinci ani exist─â un plan de investi┼úii al Ministerului S─ân─ât─â┼úii ┼či al Guvernului privind toate spitalele din Rom├ónia. Pe de alt─â parte, prin programul de descentralizare, foarte multe spitale publice din localit─â┼úile mici vor trece ├«n coordonarea ┼či ├«n subordinea direct─â a Autorit─â┼úilor Publice Locale, care vor fi, p├«n─â la urm─â, cele ├«n m─âsur─â s─â hot─ârasc─â destinele acestor spa┼úii sanitare publice, ├«n corela┼úie cu nevoile locuitorilor. Ce se ├«nt├«mpl─â cu programul de evaluare a st─ârii s─ân─ât─â┼úii popula┼úiei? Analizele obligatorii... ce analize se cer ┼či c├«t de serios ar putea fi ele f─âcute, ┼úin├«nd cont de faptul c─â un num─âr mare de cet─â┼úeni trebuie s─â le fac─â, iar personalul medical este acela┼či? Programul va ├«ncepe prin luna mai sau iunie. Dac─â ne referim strict la analizele medicale ┼či la investiga┼úiile de laborator, am hot─âr├«t ca primii care vor intra ├«n acest proces s─â fie cei care fac parte din spitalele publice. Ne-am interesat ┼či cunoa┼čtem deja capacit─â┼úile pe care ace┼čtia le pot acoperi. Acolo unde nu e posibil, pe baz─â de selec┼úie, la nivelul jude┼úului, autoritatea public─â va acredita ┼či o serie de laboratoare private care respect─â ├«ntru totul condi┼úiile din spitalele publice. Spitalele publice ┼či toate aceste laboratoare vor asigura, pentru mediul rural, recoltarea probelor din localitatea respectiv─â. Fie se vor deplasa la prim─ârie sau la cabinetele medicilor de familie, fie se vor face puncte de recoltare mobile ├«n ma┼čini sau la ┼čcoli - este o problem─â pe care o vom rezolva ├«n perioada urm─âtoare. ├Än mediul urban, toate acestea se vor realiza prin asigurarea serviciilor ├«n trei schimburi, prin repartizarea asistentelor medicale dintr-o sec┼úie ├«n alta, ├«n perioade ├«n care nu e mult─â activitate, pentru a putea acoperi necesit─â┼úile. Dac─â mai ┼úinem cont ┼či de faptul c─â fiecare cet─â┼úean va participa la acest program ├«n func┼úie de luna c├«nd e n─âscut, atunci exist─â o distribu┼úie uniform─â a popula┼úiei pe aproximativ 13-14 luni. Ce se va ├«nt├«mpla dac─â nu faci aceste analize? Pentru cei care nu se vor putea prezenta, vom prevedea o posibilitate de a se deplasa ├«n alt─â zi cu programare de la medicul de familie ┼či poate vom prelungi cu c├«teva zile campania, astfel ├«nc├«t toat─â lumea s─â poat─â intra ├«n program. Cei care nu vor veni deloc... nu avem ce face, va trebui s─â ├«i convingem. Nu a┼č vrea s─â introducem m─âsuri punitive, de constr├«ngere, cel pu┼úin nu ├«ntr-o prim─â etap─â. Vom ├«ncerca s─â ├«i convingem c─â este ├«n avantajul lor s─â intre ├«n acest program. Oricum, cred c─â vor fi pu┼úini oameni reticen┼úi. Din sondajele pe care le-am f─âcut se degaj─â o euforie, un entuziasm de genul "de ce nu ├«ncepem mai repede programul". A┼čadar, oamenii s├«nt interesa┼úi. Potrivit unui sondaj OZONE, f─âcut ├«n colaborare cu Ministerul S─ân─ât─â┼úii, anul trecut, 73% din popula┼úia ┼ú─ârii ├«┼či administreaz─â medicamente singur─â. Anul acesta, aceea┼či funda┼úie a realizat un sondaj printre elevi - 1 din 3 ├«┼či autoadministreaz─â medicamentele. Ce ├«nseamn─â lucrul acesta? E vorba de incultur─â sau de ne├«ncredere ├«n sistem? ├Än primul r├«nd, oamenii nu s├«nt obi┼čnui┼úi s─â mearg─â la medic. Au r─âmas ├«n continuare la aceea┼či mentalitate c─â, dac─â ├«i doare ceva, mai ├«nt├«i prefer─â s─â ├«l ├«ntrebe pe vecin, pe frate, pe soacr─â etc., ce pot lua... Acest tip de mentalitate se schimb─â foarte greu, ┼či tocmai acest program de evaluare a st─ârii de s─ân─âtate va ├«nsemna o cotitur─â remarcabil─â, semnificativ─â, ├«n ceea ce prive┼čte interesul pentru propria s─ân─âtate. Teama de doctor se manifesta ┼či pentru c─â sistemul nu a func┼úionat, ┼či ├«nc─â nu func┼úioneaz─â bine. Din p─âcate, faptul c─â ├«nc─â se st─â la coad─â la medic sau c─â, uneori, pentru a ob┼úine o re┼úet─â, se d─â ┼čpag─â, sau alteori, p├«n─â la medic, te love┼čti de asistent─â... toate acestea ├«i fac pe mul┼úi s─â fie reticen┼úi ┼či s─â apeleze cu mai pu┼úin─â convingere la medic, recurg├«nd la automedica┼úie. ├Än ceea ce prive┼čte asigur─ârile private de s─ân─âtate ┼či analizele obligatorii, s├«nte┼úi foarte ├«ncrez─âtor... cum comenta┼úi ├«ns─â faptul c─â ne tot pleac─â medicii ┼či asistentele pe alte meleaguri? Nu se va produce o criz─â de personal ├«n sistemul rom├ónesc de s─ân─âtate? Este, ├«ntr-adev─âr, o problem─â la care trebuie s─â ne g├«ndim, ├«ns─â nu este ceva ├«ngrijor─âtor. Toate celelalte ┼ú─âri integrate, ├«n ultimul val, ├«n UE, au trecut prin probleme similiare. E firesc ca omul s─â fie tentat s─â ia bani mai mul┼úi, s─â ├«┼či doreasc─â s─â lucreze ├«n condi┼úii mai bune, pentru c─â, dac─â ne referim la spitalele publice din Rom├ónia, ele mai au mult p├«n─â s─â ajung─â la nivelul de dotare al spitalelor din Occident. Dar este un pas pe care g├«ndim s─â-l facem. Cu toate c─â nu cred c─â acum fenomenul migra┼úiei este ├«ngrijor─âtor, ne g├«ndim ce trebuie s─â facem pentru a-l preveni. Deja am crescut salariile medicilor reziden┼úi cu peste 40%, iar cei din anul 1 ┼či 2, cu peste 60%. ├Äncerc─âm s─â asigur─âm condi┼úii bune de lucru ├«n spitale, construim 8 spitale regionale, 20 de spitale jude┼úene, toate de urgen┼ú─â, reabilit─âm 15 spitale jude┼úene de urgen┼ú─â, aducem ambulan┼úe, aparatur─â performant─â, toate astea ├«nseamn─â c─â vom crea condi┼úii mai bune de munc─â, iar medicii rom├óni vor putea s─â aib─â ┼či aici o ├«mplinire profesional─â. ...Totu┼či, cre┼čterea salarial─â de 60%, fa┼ú─â de 5-6 milioane, ├«nseamn─â foarte pu┼úin, fa┼ú─â de o ofert─â de 10-12 mii de lire sterline, iar de la un singur spital din Vaslui, 17 asistente au plecat dintr-odat─â. Sigur, la acel spital este o problem─â, autorit─â┼úile locale ar trebui s─â se implice, pentru c─â singur ministerul nu poate face nimic. De aceea purt─âm o discu┼úie permanent─â ┼či cu prefecturile, prim─âriile, consiliile jude┼úene. Pe de alt─â parte, unii asisten┼úi medicali pleac─â, al┼úii ies de pe b─âncile ┼čcolii, al┼úii se ├«ntorc. S├«nt ┼či medici relativ tineri, 58-59 de ani, care au ie┼čit la pensie, dar se pot ├«ntoarce s─â lucreze ├«n sistem, pentru c─â pensia e mic─â ┼či prefer─â s─â-┼či completeze veniturile. Asigur─ârile private de s─ân─âtate vor fi prestate suplimentar peste serviciile de baz─â, cele sociale. Ele se vor face fie cu medici sau cu asisten┼úi. Acei oameni vor fi mai bine pl─âti┼úi, asta ├«nsemn├«nd c─â le asigur─âm o perspectiv─â de a r─âm├«ne s─â munceasc─â ├«n Rom├ónia. A┼úi amintit de activarea medicilor pensionari. Este aceasta o solu┼úie? E o solu┼úie de moment prin care, pe de o parte, acord─âm acestor profesioni┼čti posibilitatea de a-┼či desf─â┼čura activitatea, iar pe de alta, compens─âm lipsa personalului, pe perioada c├«nd oamenii s├«nt ├«n reziden┼úiat. Exist─â mai multe campanii de s─ân─âtate pe diverse boli. Ce ├«nseamn─â acest lucru, au vreun feed-back? E o problem─â sensibil─â. M─â refer la faptul c─â de ani de zile ├«n Rom├ónia se fac programe na┼úionale de s─ân─âtate, a c─âror eficien┼ú─â nu am evaluat-o ├«n suficient─â m─âsur─â. De aceea, din 2007, programele na┼úionale de s─ân─âtate vor fi dirijate prin Agen┼úia Na┼úional─â de S─ân─âtate ┼či monitorizate printr-o serie de structuri ale ministerului pentru a putea ┼čti exact ce se ├«nt├«mpl─â cu banii aloca┼úi. Probabil c─â s├«nt ┼či rezultate bune, dar asta o spunem intuitiv, din speran┼ú─â, nu o facem pe date certe. Prin programul na┼úional de evaluare a st─ârii de s─ân─âtate se urm─âre┼čte, printre altele, ┼či aflarea unor informa┼úii despre perioada ├«n care au fost ├«ncadrate anumite persoane ├«n programele de s─ân─âtate. De exemplu, avem cca 450 de mii de persoane ├«nregistrate ├«n programul na┼úional de diabet. Speciali┼čtii spun c─â ar mai fi 300-400 de mii care habar n-au c─â au diabet ┼či care, prin programul de evaluare, ar putea fi identificate. Dar asta trebuie f─âcut permanent ┼či cu tenacitate pentru c─â programul este - p├«n─â la urm─â - un avantaj pentru to┼úi. a consemnat Drago┼č GHI┼óULETE

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.