<i>Nu banii reprezintî problema Capitalei, ci organizarea</i>

Publicat în Dilema Veche nr. 228 din 25 Iun 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

LIPSURILE LEGII ┼×I PIEDICILE RECIPROCE Ce este "Constitu┼úia pentru Bucure┼čti" a Societ─â┼úii Academice din Rom├ónia? E titlul unui material f─âcut de SAR, o idee a noastr─â. I-am g─âsit acest titlu, mai "marketabil", tocmai pentru a sublinia c─â Bucure┼čtiul are nevoie de o reg├«ndire institu┼úional─â. Modul de organizare este problema adev─ârat─â a Capitalei, celelalte s├«nt doar efecte. Ora┼čul este organizat pe dou─â niveluri administrative f─âr─â subordonare ├«ntre ele, ┼či nu asta ar fi marea dificultate, ci faptul c─â ├«mp─âr┼úirea de venituri ┼či func┼úii (cine ce face, cine ce venituri prime┼čte) nu e foarte ra┼úional─â ├«ntre aceste niveluri, exist─â goluri ┼či suprapuneri. Ambele s├«nt periculoase: ┼či c├«nd ai goluri ├«n atribu┼úii, pentru c─â ├«nseamn─â c─â nu se ocup─â nimeni de anumite lucruri, ┼či c├«nd s├«nt suprapuneri, pentru c─â nivelurile se blocheaz─â unele pe altele ├«n anumite decizii, ┼či atunci fie nu se poate face nimic, fie apar conflicte. De exemplu, cazul de acum c├«teva luni privind atribuirea contractelor de salubrizare, ├«n care Prim─âria General─â, adic─â Adriean Videanu, a fost ├«n conflict cu sectorul 1 - primarul Chiliman. De ce? Pentru c─â legisla┼úia e ambigu─â, nu se ┼čtie exact a cui e atribu┼úia, teritoriul se suprapune, un contract ├«l anuleaz─â pe altul - ┼či am├«ndoi aveau oarecare baz─â legal─â care s─â le dea dreptate. A┼čadar, dificult─â┼úile au ca surs─â a┼čezarea institu┼úional─â. Asta ca s─â nu vorbim dec├«t de urbanism (de la documentele generale ┼či strategice, planuri, p├«n─â la autoriza┼úii de construc┼úie), pentru c─â s├«nt ┼či alte aspecte unde domne┼čte acela┼či haos. Acest talme┼č-balme┼č de natur─â institu┼úional─â are explica┼úii, ┼či anume faptul c─â fiecare are o p─ârticic─â de decizie, iar legea are porti┼úe astfel ├«nc├«t fiecare nivel s─â poat─â "┼čunta" decizia celuilalt. Unii iau o hot─âr├«re ├«n Consiliul General - cum ar fi PUZ-urile, de exemplu -, dar consiliile locale sau prim─âriile de sector pot veni cu abateri de la PUZ-uri, cu diverse autoriza┼úii de construc┼úii, pentru c─â ei le dau. ┼×i atunci, ceilal┼úi se r─âzbun─â f─âc├«nd alte PUZ-uri, care s├«nt de fapt ni┼čte autoriza┼úii de construc┼úie pe u┼ča din dos. Fiecare exploateaz─â lipsuri din lege ca s─â-i pun─â piedic─â celuilalt. Iar rezultatul ├«l vedem. Lumea se enerveaz─â, se fac campanii pentru cl─âdirea X sau strada Y, dar trebuie s─â dispar─â sursa problemei, iar aceasta const─â ├«n a┼čezarea institu┼úiilor ┼či ├«n legi. Situa┼úia a fost g├«ndit─â s─â ajung─â ├«n acest punct sau e vorba de o serie de decizii confuze? S├«nt diverse teorii, unii spun c─â a fost g├«ndit─â. Probabil c─â unii au strecurat ┼či inten┼úionat ni┼čte lucruri, cum se ├«nt├«mpl─â ┼či ├«n legisla┼úia na┼úional─â. Dar avem de-a face ┼či cu rezultatul neinten┼úionat al unor b─ât─âlii politice, pentru c─â au fost multe meciuri, nu numai ├«ntre ace┼čti doi actori, sectoare - Prim─ârie General─â, ├«n acest caz ┼či Guvernul este un juc─âtor, pentru c─â ┼či el a fost aliniat politic. Guvernele Rom├óniei au fost c├«nd cu unii, c├«nd cu ceilal┼úi, ┼či ├«n func┼úie de tab─âr─â luau atribu┼úii ┼či venituri de la unii ┼či le d─âdeau celorlal┼úi. Iar acum, institu┼úional, ca reguli, Bucure┼čtiul arat─â ca o canapea pe care s-au b─âtut ni┼čte pisici. E un rezultat par┼úial neinten┼úionat al unor b─ât─âlii haotice. Diversele institu┼úii ale Capitalei nu s├«nt a┼čezate ra┼úional, ├«n acest moment. Uita┼úi-v─â la ┼čcoli, ├«n m─âsura ├«n care apar┼úin autorit─â┼úilor locale, adic─â nu mult, partea de cl─âdiri ┼či de utilit─â┼úi, nici ele nu au o situa┼úie clar─â, ┼či asta ├«n toat─â administra┼úia local─â, nu numai ├«n Bucure┼čti. SECTOARELE ┼×I CENTRUL SAU VENITURI "SPARTE" ├ÄN ┼×APTE ├Än proiectul SAR se afl─â, de asemenea, propunerea s─â avem mai multe sectoare ┼či s─â fie reorganizate, cu specific de centru ┼či de periferie. Rostul nostru, al SAR-ului sau al coali┼úiei de ong-uri care au venit cu acel "Pact pentru Bucure┼čti", nu este s─â d─âm solu┼úii ┼či ele s─â fie neap─ârat puse ├«n practic─â. Problema este c─â se ├«ncalc─â legi ┼či noi propunem s─â nu se mai ├«ncalce, aici nu e loc de discu┼úii. Solu┼úiile trebuie s─â fie rezultatul unei discu┼úii publice transparente, ceea ce nu s-a f─âcut niciodat─â. Ceea ce vrem s─â schimb─âm nu este ce se construie┼čte pe o parcel─â, ci dorim s─â existe un proces transparent, cum se ├«nt├«mpl─â ├«n Europa, astfel ├«nc├«t to┼úi cei viza┼úi s─â se poat─â pronun┼úa ┼či s─â nu se mai fac─â lucruri pe u┼ča din dos, dup─â care e┼čti pus ├«n fa┼úa faptului ├«mplinit. La fel e ┼či cu sectoarele. C├«nd te ui┼úi cum s├«nt organizate marile capitale din centrul ┼či estul Europei, vezi aceast─â discrepan┼ú─â, ┼či anume c─â ├«n Bucure┼čti ele s├«nt relativ puternice ├«n compara┼úie cu Prim─âria General─â, din cauza faptului c─â s├«nt pu┼úine ┼či mari. Sistemul de venituri locale a fost organizat ├«n a┼ča fel ├«nc├«t ele colecteaz─â mai toate veniturile locale, nu exist─â un buget al Bucure┼čtiului. Veniturile locale s├«nt "sparte" ├«n ┼čapte, Prim─âria General─â nu ┼čtie nici m─âcar c├«t ┼či de la cine s-au ├«ncasat bani. ├Än calitate de cet─â┼úeni, principalele venituri locale pe care le pl─âtim s├«nt cele pe teren, cas─â ┼či vehicule. Administra┼úia financiar─â unde le pl─âtim este a sectorului respectiv. P├«n─â ┼či soft-urile s├«nt diferite, nu comunic─â ├«ntre ele. Dac─â ai vrea s─â le pui ├«mpreun─â, ar fi un proiect tehnic de un an, pe care ar trebui s─â ├«l fac─â o firm─â. Nu exist─â o baz─â de date comun─â cu venituri ale municipalit─â┼úii Bucure┼čti, nici m─âcar la nivel de informa┼úie. Acestea s├«nt probleme de management. Organizarea altor capitale arat─â astfel: sectoarele s├«nt mai mici, mai multe ┼či nu au foarte multe atribu┼úii pe partea de strategie, de dezvoltare pe termen lung a ora┼čului, pentru c─â ar fi greu s─â ajungi la un rezultat cu ┼čase strategii separate. Acolo e clar: Prim─âria General─â se ocup─â de strategie, poate controla cine, ce, cum unde construie┼čte, iar prim─âriile de sector au partea lor de autonomie, inclusiv pe venituri, dar ├«n special ├«n ceea ce prive┼čte func┼úiile de prestare direct─â spre cet─â┼úeni, func┼úiile sociale, asisten┼ú─â social─â, emitere de autoriza┼úii, aprob─âri m─ârunte. ┼×i, mai ales, exist─â o comunicare ├«ntre niveluri. ├Än Budapesta, cei din districte particip─â la ┼čedin┼úele Consiliului General, a┼čadar decizia fuzioneaz─â cumva, hot─âr├«rile nu se blocheaz─â reciproc. Dac─â eu, Prim─âria General─â, vreau s─â dezvolt ceva, obligatoriu va fi pe teritoriul unui sector, iar dac─â ei nu vor, nu po┼úi s─â faci nimic pentru c─â ├«n momentul de fa┼ú─â au puterea s─â dea autoriza┼úii de construc┼úie pentru orice, mai pu┼úin ├«n ceea ce prive┼čte bulevardele mari. ├Äns─â ├«n rest, dac─â vreau s─â fac un proiect de dezvoltare, cum ar fi aceste ini┼úiative ├«n leg─âtur─â cu construirea de pasaje, g├«ndi┼úi-v─â ce ar ├«nsemna, fiindc─â ai nevoie o dat─â de Prim─âria General─â, apoi de cel pu┼úin dou─â prim─ârii de sector pe teritoriul c─ârora s-ar afla aceste pasaje, deci s├«nt necesare cel pu┼úin trei p─âr┼úi pentru o decizie simpl─â. Dac─â mai s├«nt ┼či din partide diferite ┼či refuz─â s─â coopereze, totul s-a blocat. ZONA METROPOLITAN─é ┼×I INSTITU┼óIILE F─éCUTE S─é BLOCHEZE Chiar dac─â exist─â fonduri ┼či proiecte. S├«nt ani buni de c├«nd exist─â fonduri, dificultatea nu const─â ├«n lipsa de bani. Pentru centrul istoric, primii care au pus fonduri la dispozi┼úie au fost americanii, prin programul USAID, acum 7-8 ani. Ar fi trebuit s─â ├«nceap─â de mult lucr─âri serioase. Nu banii reprezint─â problema cea mare, ci organizarea. Situa┼úia e oricum grea pentru c─â proiectele urbane s├«nt dificile, au multe componente, ┼či tehnice, ┼či sociale, ┼či legale (de exemplu, exproprierile). Regenerarea urban─â e o treab─â teribil de grea, care dureaz─â ani de zile ┼či ├«n ora┼čele din Vestul Europei. Dac─â pe deasupra institu┼úiile nu te ajut─â, ca la noi, ci te ├«ncurc─â, atunci chiar nu mai po┼úi s─â faci nimic. ├Än acest moment institu┼úiile s├«nt f─âcute s─â blocheze, nu s─â aduc─â solu┼úii. Dac─â ├«n ultima vreme s-a mai mi┼čcat c├«te ceva, au fost excep┼úii. ├Än Bucure┼čti, ├«n ultimii 19 ani, cu prec─âdere s-a stagnat. Trebuie a┼čezate atribu┼úiile diferit, s─â ┼čtim cu ce se ocup─â fiecare, iar dac─â ceva nu merge, s─â ┼čtim pe cine ├«nvinov─â┼úim. Acum dau vina unii pe al┼úii ┼či culmea este c─â fiecare are partea lui de dreptate ┼či poate s─â vin─â cu o lege ├«n sprijinul s─âu. Avem ocazia s─â ne a┼čez─âm la mas─â ┼či s─â discut─âm serios despre o lege a Bucure┼čtiului. Subliniez "serios", pentru c─â discu┼úii au mai fost, de pe vremea guvernelor PSD. Poate este prilejul s─â ne g├«ndim ┼či la zona metropolitan─â, la o form─â de cooperare a Bucure┼čtiului cu comunele ┼či ora┼čele din jur, care s├«nt lipite de el, pentru c─â, din nou, f─âc├«nd o compara┼úie cu celelalte capitale, Bucure┼čtiul e un ora┼č foarte str├«mt. De ce e nevoie de un plan pentru zona metropolitan─â? S├«nt solu┼úii ├«n acest moment pentru dezvoltarea ei? La popula┼úia pe care o are Bucure┼čtiul, intravilanul, limita administrativ─â e foarte str├«mt─â. Solu┼úiile s├«nt multe, dar dificile, nu numai ├«n Rom├ónia, nu e u┼čor s─â ├«nglobezi localit─â┼úile din jur. E nevoie de un referendum. Se pot g─âsi forme cooperative, se pot g─âsi mai multe modele, ├«ncercate ├«n Vest, de asocia┼úii metropolitane. De exemplu, cet─â┼úenii din comuna Glina s├«nt deja nemul┼úumi┼úi pentru c─â au o mare groap─â de gunoi provenind din Bucure┼čti. Dac─â la un moment dat vom vedea revolte de tip Napoli pentru c─â nu mai vor s─â aib─â acolo o groap─â de gunoi ar fi ├«n total acord cu autonomia local─â, au acest drept. Noi ar trebui s─â ne g├«ndim de acum la acest gen de probleme ┼či s─â propunem ni┼čte reguli pentru solu┼úionarea lor, cum ar fi o form─â contractual─â de compensare. Trebuie s─â echilibrezi cumva beneficiile cu costurile ├«n interiorul acestei zone. Comunele lipite de Bucure┼čti, autonome administrativ, unele chiar ├«n interiorul centurii ora┼čului, oricum str├«mt─â, s├«nt de fapt ni┼čte cartiere ale Bucure┼čtiului, practic lipite de intravilan (Chiajna, Domne┼čti). Iar mul┼úi bucure┼čteni ┼či-au f─âcut case acolo. Func┼úional apar┼úin de Capital─â, s├«nt chiar servite de linii de transport ├«n comun, dar institu┼úional s├«nt desp─âr┼úite ┼či atunci ├«┼či fac strategia lor complet separat─â. Vom avea astfel ├«n cur├«nd o zon─â disfunc┼úional─â, nu se vor putea coordona transportul, investi┼úiile, spa┼úiile verzi etc. Toat─â lumea vrea spa┼úii verzi, dar nimeni pe proprietatea lui. Dac─â nu vom g─âsi un sistem de institu┼úii care s─â pun─â ├«n echilibru aceste interese absolut normale, nu vom putea face nimic, iar noi nu-l avem. P├«n─â acum n-a existat voin┼úa politic─â pentru astfel de demersuri. O ADMINISTRA┼óIE DE SECOL XIX Exist─â semnale dinspre clasa politic─â ├«n leg─âtur─â cu aceste propuneri? ├Än ultimele ┼čase luni, m─âcar s-a discutat ceva mai mult dec├«t ├«nainte. Nu la ini┼úiativa clasei politice, dezbaterea a ├«nceput tot ├«n zona societ─â┼úii civile. S-au cristalizat ni┼čte idei, unele au fost preluate de c─âtre politicieni. Majoritatea candida┼úilor pentru Capital─â au semnat acel "Pact cu Bucure┼čtiul". Primul punct propune o strategie pentru ora┼č din care s─â decurg─â un nou Plan de Urbanism General. Ar fi bine dac─â ├«n paralel s-ar coordona strategia ora┼čului cu planurile privind zona metropolitan─â. Uita┼úi-v─â spre Pipera: se m─âresc str─âzile, m─â refer la investi┼úiile publice, dar nu po┼úi s─â faci o strad─â ├«n ├«ntregime, trebuie s─â te opre┼čti la jum─âtate, pentru c─â intervine cineva c─âruia ├«i apar┼úine terenul respectiv, sau Ministerul Transporturilor, sau jude┼úul din care face parte acea localitate. Nu exist─â p├«n─â acum un precedent ├«n care unul dintre ace┼čtia s─â fac─â un drum, iar cel─âlalt s─â-l continue la fel. Ar fi semnul c─â am intrat ├«n secolul XXI, dar p├«n─â acum nu s-a ├«nt├«mplat, administra┼úia noastr─â se g─âse┼čte ├«n prima parte a secolului XX, uneori chiar ├«n secolul XIX. Iar ├«n campania electoral─â am asistat, ca de obicei, la vorb─ârie. Nu po┼úi s─â promi┼úi acolo unde nu ai atribui┼úii. Ce sens are s─â vorbe┼či, cum i-am auzit pe unii candida┼úi, ce vei face cu metroul sau cum o s─â folose┼čti liniile CFR? Metroul nu e ├«n administra┼úia Prim─âriei (├«n "Pactul cu Bucure┼čtiul" exist─â aceast─â propunere, de unificare a transportului de suprafa┼ú─â cu cel subteran), CFR-ul ┼úine de Transporturi. Care este prima imagine pentru cineva care intr─â ├«n ora┼č pe magistralele importante ale CFR? Vezi magherni┼úe, fundul unor cur┼úi, cl─âdiri din bidoane de tabl─â ┼či gunoaie peste tot, ├«n special l├«ng─â calea ferat─â. Iar acolo este proprietatea CFR-ului, tu, ca primar, chiar dac─â ai vrea s─â faci curat, n-ai voie, te ia ├«n primire Curtea de Conturi pentru c─â ai folosit fonduri s─â cure┼úi proprietatea Ministerului Transporturilor. Cel care vine cu trenul nu ┼čtie acest lucru, se g├«nde┼čte ce ora┼č murdar ┼či ur├«t a ├«nt├«lnit, ceea ce este adev─ârat. Iar candida┼úii au promis schimb─âri, dar eu ┼čtiu c─â n-au ce s─â fac─â pentru c─â nu au atribu┼úii ├«n acest sens. ┼×i aici discut─âm de lucruri simple, ca adunatul gunoaielor ┼či un aspect acceptabil al ora┼čului la intrare, despre altele nici nu poate fi vorba. Sorin Ioni┼ú─â este director de cercetare la Societatea Academic─â din Rom├ónia. a consemnat M─âd─âlina ┼×CHIOPU

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.