<i>Made in</i> Oltenia

Luminiţa CORNEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 236 din 21 Aug 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dac─â vorbim despre Craiova, slav─â Domnului, avem ce enumera la capitolul institu┼úii ┼či evenimente culturale. Noi, craiovenii, ne imagin─âm c─â Teatrul Na┼úional de aici nu mai are nevoie de prezentare. Festivalul Interna┼úional Shakespeare, de asemenea. Avem trei reviste culturale importante: Ramuri, Mozaicul, Scrisul Rom├ónesc. Filarmonic─â, Teatru de copii - Colibri -, Teatru de oper─â. Festivalul Craiova muzical─â, un alt eveniment de succes. Un muzeu de art─â cu o galerie Br├óncu┼či deschis─â permanent. Galerii de art─â unde expun periodic pictori de valoare. Avem, cum s-ar zice, de toate. Finan┼ú─âri, de pe unde se poate, din bugetele locale, de la Ministerul Culturii, din generoase sponsoriz─âri. Dar toate astea nu se ├«nt├«mpl─â pur ┼či simplu pentru c─â este Craiova un ora┼č mare, capitala Olteniei etc. Dac─â st─âm ┼či socotim, secretul acestor institu┼úii sau manifest─âri de succes este unul singur: oamenii-institu┼úie. OMUL-INSTITU┼óIE Este supranumele dat de Marina Constantinescu lui Emil Boroghin─â, creatorul ┼či directorul Festivalului Interna┼úional Shakespeare de la Craiova. Omul-institu┼úie este acela care are o idee, devenit─â ideal, ┼či care crede ├«n ea cu un entuziasm aproape copil─âresc, ├«n ciuda scepticismului, blaz─ârii ┼či chiar piedicilor cu care ├«l ├«nt├«mpin─â ceilal┼úi. Este cel care alearg─â, explic─â, l─âmure┼čte, convinge pe toat─â lumea, de la colaboratori la finan┼úatori, ┼či care adesea r─âm├«ne ├«n umbr─â, l─âud├«ndu-i pe al┼úii pentru reu┼čit─â. Nu ┼čtiu ├«n Bucure┼čti cum se ├«nt├«mpl─â na┼čterea unui eveniment, dar aici, la noi, f─âr─â un idealist care ├«┼či pune ├«n joc timpul, banii, via┼úa ├«ntreag─â, nu se leag─â nimic. Omul de la revista Ramuri se cheam─â Gabriel Chifu, cel de la Mozaicul - Nicolae Marinescu. Pentru muzic─â arde Gheorghe Fabian, pentru artele plastice, Florin Rogneanu. Special l-am l─âsat la urm─â pe Patrel Berceanu, regretatul director al Teatrului Colibri, care a pl─âtit cu via┼úa prea marele ata┼čament fa┼ú─â de institu┼úia amintit─â, atunci c├«nd aceasta ┼či-a pierdut sediul ├«n v├«ltoarea unor absurde procese de retrocedare. ┼×i prin jurul Craiovei am v─âzut lucruri care confirm─â ipoteza de mai sus. ├Än Slatina, patronul unei cafenele a avut inspira┼úia s─â transforme pere┼úii acesteia ├«n simeze. ├Än cafeneaua-galerie Art Delia am avut bucuria s─â cunosc un grup de arti┼čti ┼či de intelectuali preocupa┼úi de a-┼či crea un mediu cultural ├«n care s─â poat─â respira. La R├«mnicu-V├«lcea, Nicolae Sofianu finan┼úeaz─â de ani buni tabere de crea┼úie artistic─â, a investit sume impresionante ├«n opere de art─â ┼či inten┼úioneaz─â s─â amenajeze un muzeu de art─â contemporan─â. PUBLICUL O defini┼úie clasic─â a provinciei este urm─âtoarea: locul unde toat─â lumea cunoa┼čte pe toat─â lumea. Ai zice c─â ├«ntr-un ora┼č cu 300.000 de locuitori asta nu mai e posibil. ┼×i totu┼či... Except├«nd cele c├«teva evenimente cu totul ie┼čite din comun (s─â zicem, o conferin┼ú─â a lui Nicolae Manolescu, un concert al lui Dan Grigore, un spectacol de faim─â mondial─â de la Festivalul Shakespeare, unde se str├«ng cu u┼čurin┼ú─â cinci sute de oameni, c├«t s─â umple o sal─â), cei care frecventeaz─â cu adev─ârat lans─âri de carte, cenacluri, vernisaje sau concerte s├«nt cam aceia┼či. Pu┼úini. Noi ├«ntre noi, cum se spune. Publicul larg, cel visat de orice organizator de evenimente culturale, st─â comod acas─â, la televizor. De creat, se creeaz─â, altminteri nu ar mai exista nici lans─âri, nici vernisaje. ├Äntrebarea este: pentru cine? Desigur, peste tot exist─â spirite cultivate care tr─âiesc la cote ├«nalte. ┼×i la Calafat, ┼či la Slatina, o ┼čtiu sigur, s├«nt colec┼úionari care investesc ├«n arta contemporan─â. ├Äns─â cu ei nu se face prim─âvar─â. Consumatorii de art─â, indiferent despre ce art─â vorbim, au tot mai mult aerul unei caste care ┼úine cu ultimele puteri de idealurile, convingerile, comportamentele care o definesc. ┼×i care definesc pe tot mai pu┼úini. VIITORUL? Teoretic, viitorul culturii ├«n provincie ar trebui s─â fie bun. Cu toat─â dezam─âgirea pe care o avem cu privire la slaba audien┼ú─â a actului artistic, nu putem nega c─â, dup─â 1989, ini┼úiativele individuale, pornite din te miri ce loc al ┼ú─ârii, s├«nt cele care au adus sarea ┼či piperul vie┼úii culturale rom├óne┼čti. Exist─â un acum ┼či aici al actului de cultur─â care ar trebui s─â asigure ├«nflorirea grupurilor locale, a unor nuclee zonale fertile din care, din c├«nd ├«n c├«nd, s─â izbucneasc─â, precum o flac─âr─â, c├«te un eveniment de talie na┼úional─â, european─â. Practic, m─â tem c─â lucrurile nu s├«nt a┼ča simple. Soarta culturii ├«n provincie nu poate fi alta dec├«t a culturii ├«n general. F─âr─â public, cultura moare. Publicul trebuie cultivat, crescut, ├«nc─â de pe b─âncile ┼čcolii. Cine face educa┼úia ├«n zilele noastre ├«n Rom├ónia? Vr├«nd-nevr├«nd, televizorul ┼či ┼čcoala. Mai ├«nt├«i televizorul ┼či abia apoi ┼čcoala. Butona┼úi telecomanda c├«teva minute ┼či v─â l─âmuri┼úi cum e cu televiziunile. Poate da┼úi, buton├«nd, peste vreo ┼čtire despre bacalaureatul de anul acesta. V─â l─âmuri┼úi cum e ┼či cu ┼čcoala. Acesta, m─â tem, este viitorul.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.