<i>Gruen Transfer</i>

Publicat în Dilema Veche nr. 153 din 12 Ian 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Än 2006 s-au ├«mplinit 50 de ani de la deschiderea primului mall american modern, prototipul celor mai multe centre comerciale de acest gen. Totu┼či, p├«n─â ├«n 1999 eu habar nu am avut ce e acela un mall. Auzisem de shop de la ai mei, care povestesc deseori, plini de m├«ndrie, despre aventurile lor ilegale prin shop-uri, despre experien┼úele lor rebele din care nu lipseau b─âie┼úii r─âi cu ochi alba┼čtri. Mai apoi, c├«nd am ie┼čit din ┼úar─â, am v─âzut cu ochii mei supermarket-ul ┼či hipermarket-ul, iar prefixele lor gargantue┼čti m-au g─âsit ├«ntr-o atitudine de prosternare, de abandon total. Dac─â ie┼či din ┼úar─â cu autocarul, ghidul angajat de o agen┼úie rom├óneasc─â de turism va include invariabil ├«n traseu (┼či, uneori, chiar ├«n prezentarea sa!) c├«teva hipermarket-uri plasate strategic pe autostrad─â, la marginea marilor aglomer─âri urbane. B─ânuiesc c─â, orice destina┼úie ai alege, se ├«nt├«mpl─â la fel, at├«ta vreme c├«t acolo unde mergi exist─â astfel de paradisuri atificiale, pe care genera┼úiile anterioare le-au visat cu jind. F─âr─â ├«ndoial─â c─â acela┼či miraj al consumului nelimitat, al ├«mbuib─ârii totale, al "marii cr─âpelni┼úe" s-a manifestat ├«n toate ┼ú─ârile fost-comuniste. ├Ändr─âznesc s─â afirm c─â economia rom├óneasc─â a trecut, la r├«ndul ei, de pubertate. Cred c─â s├«nt pu┼úini cei care, odat─â ajun┼či ├«ntr-un supermarket, mai experimenteaz─â fascina┼úia aceea naiv─â, pu┼úini cei care mai r─âm├«n cu gura c─âscat─â ┼či cu degetul ├«ntins spre rafturile nesf├«r┼čite, doldora de culori ┼či de sclipiri ┼či de bun─ât─â┼úi inimaginabile. Cuv├«ntul "supermarket" a intrat ├«n vocabularul nostru curent. Nici nu-l mai scriem cu italice. P├«n─â la urm─â, supermarket-ul nu-i mare lucru - e doar o pia┼ú─â ceva mai bine organizat─â. Experien┼úa calitativ─â e chiar mai slab─â dec├«t ├«n pie┼úele tradi┼úionale, interac┼úiunea cu al┼úi oameni fiind redus─â aproape la zero. Discu┼úiile despre vreme cu "┼ú─âranii", negocierile de pre┼ú, taton─ârile nu-┼či mai au locul aici: pui ├«n co┼č, stai la coad─â, pl─âte┼čti ┼či ie┼či. Nu acela┼či lucru se poate spune despre sentimentul religios ├«ncercat ├«n fa┼úa unui mall precum cel din Timi┼čoara. Aici totul mizeaz─â pe grandoare ┼či pe experien┼úa calitativ─â, iar mijloacele aruncate ├«n joc pentru ca tu s─â ai impresia c─â e┼čti "n─âscut pentru cump─âr─âturi" (dup─â cum sun─â sloganul Iulius Mall), nu s├«nt deloc evidente pentru un consumator de-abia trecut prin "saliva┼úia feeric─â" (Baudrillard) st├«rnit─â de flirtul cu obiectele. "La cele peste 210 de magazine, supermarket, FoodCourt, Cinema Multiplex, KidsLand, se adaug─â o impresionant─â ofert─â de entertainment, perete de alpinism, patinoar, piscin─â, spa┼úii verzi, f├«nt├«ni, oglinzi ┼či c─âderi de ap─â, gr─âdin─â cu portocali ┼či un atrium special conceput pentru organizarea de evenimente speciale, toate acestea oferind unicitate mall-ului" - citim ├«n prezentarea de pe site-ul Iulius Mall, despre care se spune c─â ar fi cel mai mare din Sud-Estul Europei. O adev─ârat─â desf─â┼čurare de efecte speciale pentru a crea mediul ideal ├«n care s─â-┼úi cheltuie┼čti to┼úi banii. P├«n─â la ultimul. C├«nd a ajuns ├«n SUA, Victor Gruen, arhitectul primului mall modern, avea la el "o diplom─â de arhitect, opt dolari ┼či nici o boab─â de englez─â". ┼×i-a dorit s─â creeze centrul comercial perfect. ├Äns─â pentru el, "perfect" nu ├«nsemna "n─âscut pentru cump─âr─âturi". Socialist convins, el vedea mall-ul ca pe un spa┼úiu ├«n care s─â graviteze comunit─â┼úi insulare ┼či care s─â func┼úioneze ca model la scar─â pentru societatea capitalist─â ideal─â. "Aceste spa┼úii utopice au fost modelate ├«n aceea┼či m─âsur─â de doi factori: temerile st├«rnite de r─âzboiul rece ┼či visurile capitaliste. Rezultatul a fost c─â mall-urile au ajuns s─â scoat─â ├«n eviden┼ú─â tensiunile dintre imperativele comer┼úului (care au f─âcut posibil─â existen┼úa acestor spa┼úii) ┼či idealurile de cooperativ─â (aflate la baza unor proiecte cu mult mai utopice)" - observ─â Timothy Mennel, profesor la Universitatea din Minnesota. De cealalt─â parte a Cortinei de Fier, Ceau┼čescu a ├«ncercat s─â construiasc─â spa┼úii utopice ├«ntruc├«tva similare, dar cu o func┼úionalitate r─âsturnat─â. "Circurile foamei" ar fi trebuit s─â fie "complexe agro-alimentare" care s─â monopolizeze distribu┼úia hranei c─âtre popula┼úie. Lipseau ├«ns─â tocmai "imperativele comer┼úului" care s─â le fac─â necesare. Lipseau ┼či m─ârfurile. Reciclarea lor simbolic─â sub form─â de mall-uri este poate cel mai vizibil ┼či mai ironic efect al schimb─ârii paradigmei politice de dup─â ├ó┬Ç┬Ö89. (Gruen Transfer este denumirea dat─â de psihologi efectului straniu pe care ├«l are asupra cump─âr─âtorilor designul unui univers ce se con┼úine integral pe sine, cum este mall-ul.)

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.