Leo

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 824 din 5ÔÇô11 decembrie 2019
Leo jpeg

Ultima dat─â c├«nd am vorbit la telefon cu Leo (era internat la Spitalul Fundeni), mi-a propus o mas─â bun─â la un restaurant ┼čtiut numai de el. ÔÇ×Abia a┼čtept s─â ies de-aici ┼či s─â cin─âm ├«mpreun─â.ÔÇť Leo a reu┼čit s─â-mi transmit─â ├«ncrederea lui ├«n aceast─â re├«nt├«lnire, de┼či ┼čtiam c─â s─ân─âtatea lui e serios zdruncinat─â. Voi r─âm├«ne mult─â vreme suspendat ├«n a┼čteptarea pe care mi-a indus-o. Urma s─â-l vizitez la spital lunea trecut─â. L-am vizitat, dar la Uniunea Scriitorilor, pe catafalc. Ar fi fost st├«njenit. Nu-i pl─âcea s─â te primeasc─â nepreg─âtit, inert, incapabil s─â ├«ndeplineasc─â oficiile de gazd─â. Elegan┼úa lui nativ─â, bunul lui gust, buna lui cre┼čtere ar fi suferit.

Dilema veche ├«ncepe s─â-┼či piard─â vechimea. Genera┼úia ÔÇ×├«ntemeietorilorÔÇť se sub┼úiaz─â, scaunele goale se ├«nmul┼úesc. Redac┼úia ├«n care evoluau Lena Boiangiu, Zigu Ornea, Tita Chiper ┼či Alex. Leo ┼×erban are acum, inevitabil, un alt sunet, un alt portret. ┼×tiu, e normal. S├«nt normale ┼či moartea, ┼či ÔÇ×├«nnoireaÔÇť institu┼úional─â, ┼či uitarea. Dar normal─â ar trebui s─â fie ┼či continuitatea. Iar continuitatea are nevoie de oameni ai continuit─â┼úii, de naturi ├«n care ├«ndr─âzneala ┼či inventivitatea se bizuie pe acumul─âri temeinice ┼či pe tradi┼úie. O astfel de natur─â era Leo. N-avea prejudec─â┼úi, n-avea crisp─âri estetice sau ideologice, n-avea inhibi┼úii ÔÇ×principialeÔÇť. Era gata s─â experimenteze, s─â accepte surpriza, s─â ri┼čte. Dar o f─âcea ├«nzestrat cu o cultur─â solid─â, cu fine┼úe ┼či haz, cu stil. Rareori am v─âzut un personaj ├«n care actualitatea imediat─â ┼či atemporalitatea s─â coexiste at├«t de armonios. Leo era simultan ÔÇ×la curentÔÇť cu tot, ┼či ÔÇ×nicely old-fashionedÔÇť, ÔÇ×enfant terribleÔÇť, ┼či interlocutor ÔÇ×vieux jeuÔÇť.

Avea talentul rar al frondei f─âr─â striden┼ú─â, al agresiunii politicoase, al submin─ârii regulilor, f─âr─â urm─â de grosol─ânie. Totul, ├«n alc─âtuirea lui Leo, era de ordinul excep┼úiei, al neconformit─â┼úii. Dar nu ┼čtia s─â fie nici ├«nfumurat, nici indiscret, nici trivial. Era o ÔÇ×pas─âre rar─âÔÇť, tot mai rar─â, ├«n lumea contemporan─â. Lecturile lui erau abundente ┼či voluptuoase, frecventarea asidu─â a literaturii nu-i anesteziase ÔÇô cum se ├«nt├«mpl─â de obicei ÔÇô pasiunea (┼či competen┼úa) pentru cultura vizual─â. Dimpotriv─â. Era un ÔÇ×expertÔÇť, un ÔÇ×connaisseurÔÇť, un rafinat. ├Än plus, avea un umor savuros ┼či un tip de bun─â dispozi┼úie, de afabilitate, care contamina rapid societatea ├«n care se mi┼čca. ┼×tia s─â fie prezent cu promptitudine, cu gra┼úie, dar f─âr─â complezen┼úe roz, f─âr─â compromisuri. Putea fi ┼či capricios, imprevizibil, acid ├«n replic─â, excesiv ├«n opinii. Dar nu putea fi nici crud, nici prost-crescut. S├«nt ├«nc├«ntat c─â am avut ┼čansa de a-l fi cunoscut ┼či regret c─â n-am z─âbovit mai mult ├«n preajma lui. Pe obrazul Dilemei, dispari┼úia lui las─â o nevindecabil─â, perfid─â cicatrice.

La un moment dat, cu ani ├«n urm─â, am avut ocazia unei mici dezbateri cu Leo pe teme esen┼úiale. A venit vorba despre Dumnezeu. Mi-am dat seama c─â vorbesc cu cineva care punea ├«ntre paranteze transcenden┼úa, cu un fel de radicalitate doctrinar─â. Avea cultul bucuriei, al pl─âcerii, al corporalit─â┼úii degust─âtoare, al frumosului, ├«n variantele lui estetizante. Detesta orice aluzie la durerea fizic─â, la suferin┼ú─â ├«n genere, la jum─âtatea sumbr─â a destinului. Practica amnezia euforic─â. Am ├«ncercat s─â-i spun c─â e ÔÇ×subiectulÔÇť ideal al ├«ngrijor─ârii divine. C─â tocmai oamenii ca el, excep┼úionali, dar recalcitran┼úi, s├«nt ÔÇ×┼úintaÔÇť ac┼úiunii sacre. Nu adormi┼úii ├«n certitudini, nu cei bine instala┼úi ├«n ÔÇ×cursaÔÇť m├«ntuirii proprii, nu cei ÔÇ×rezolva┼úiÔÇť ┼či senini p├«n─â la nesim┼úire. Ci chinui┼úii, ezitan┼úii, risipitorii. Nu cred c─â l-am convins. Dar s├«nt sigur c─â va reevalua lucrurile din perspectiva pe care i-o deschide noul s─âu voiaj. Dup─â cum s├«nt sigur c─â Dumnezeu ├«i ┼čtie inocen┼úa de fond ┼či se amuz─â de farmecul inimii lui.

├Än ceea ce m─â prive┼čte, mi-e foarte dor de colegul meu de redac┼úie. ┼×i regret, ├«ntre multe altele, c─â nu voi afla niciodat─â cum se nume┼čte restaurantul acela ┼čtiut numai de el, unde trebuia s─â cin─âm ├«mpreun─â, dup─â ie┼čirea din spitalÔÇŽ

(articol apărut în Dilema veche, nr. 374, aprilie, 2011)

Foto: Marius Chivu

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.