La vînătoare de tabu-uri sub pecetea tainei

Sanda CORDO┼×
Publicat în Dilema Veche nr. 85 din 1 Sep 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

C├«teva dintre discu┼úiile literare purtate la noi ├«n ultimele luni au adus ├«n prim-plan unele ├«ntreb─âri: c├«t de liber este scriitorul ├«n opera sa? Exist─â pentru el bariere, bun-sim┼ú, interdic┼úii ┼či tabu-uri? Se afl─â cititorul, din pricina operelor literare, ├«n primejdie? Cum s├«nt multe decenii de c├«nd n-au mai fost puse cu acuitatea tonului, directe┼úea ┼či onestitatea de acum, problemele acestea, care tulbur─â oarecum con┼čtiin┼úa public─â rom├óneasc─â, merit─â pu┼úin interes. ├Än fond, este scriitorul de ast─âzi, ┼či ├«n special cel t├«n─âr, mai (sau chiar: nepermis de) liber fa┼ú─â de cel de alt─âdat─â? Exist─â, ├«n acest plan, grade de compara┼úie? L─âs├«nd la o parte destule diferen┼úe ├«nsemnate, a┼č observa doar c─â libertatea are acum alte repere, alt con┼úinut ┼či este pus─â ├«n slujba altor valori. De┼či temele literaturii r─âm├«n acelea┼či (spaima, singur─âtatea, dragostea, tr─âdarea, fragilitatea, moartea etc.), ecua┼úia existen┼úial─â, care le alimenteaz─â, este complet diferit─â. Dac─â - ├«ntre alte exemple posibile - pentru t├«n─ârul de acum 20 de ani, ├«ntrebarea crucial─â la ├«ncheierea studiilor era: accept─â postul primit prin reparti┼úia guvernamental─â sau, ├«nc─âlc├«nd interdic┼úia, tr─âie┼čte liber (adic─â, aproape vagabond) ├«ntr-un ora┼č mare al ┼ú─ârii?, t├«n─ârul de ast─âzi are de ales ├«ntre un ora┼č rom├ónesc, oricum marginal, ┼či un mare ora┼č al lumii, ├«n m─âsur─â s─â-i garanteze adev─ârata libertate de cet─â┼úean. Dac─â - ├«n alt plan - frenezia sexual─â a t├«n─ârului de odinioar─â era (auto)cenzurat─â de teama controlului public, cea de acum nu cunoa┼čte opreli┼čti. Sexualitatea este c├«mpul unei veritabile emancip─âri, a unui experimentalism f─âr─â frontiere ┼či - lucru important pentru literatur─â - o garan┼úie a nout─â┼úii ┼či a autenticit─â┼úii literare. Utiliz├«nd predilect (sau poate numai r─âsun─âtor) aceast─â tem─â, despre literatura ultimilor ani nu se poate spune ├«ns─â c─â ar ├«nc─âlca un tabu, ├«n condi┼úiile ├«n care, ├«n societatea transparent─â ├«n care tr─âim, sexul a ├«ncetat de mult s─â mai fie tabuizat. Fanteziile sexuale (adic─â lep─âdarea de reguli, interdic┼úii, ritual etc.) s├«nt proclamate, ar─âtate ┼či cultivate pretutindeni. Nu cred s─â mai existe ast─âzi la noi vreo publica┼úie din care, pe l├«ng─â reclamele de gen, s─â lipseasc─â pagina sexologului eliberator. ├Än aceste condi┼úii, folosind tema, scriitorul nu se mai confrunt─â cu un tabu, ci mai degrab─â cu un cli┼čeu, el nu se afl─â ├«n situa┼úia de a ┼čoca cititorul, ci ├«n aceea (oarecum mai ingrat─â) de a-l plictisi. Privind lucrurile de pe un alt versant, se poate observa c─â literatura este ea ├«ns─â┼či obiectul dac─â nu al unui tabu, atunci sigur al unei prejudec─â┼úi foarte puternice. Pentru foarte mul┼úi cititori, ceea ce se permite str─âzii, presei, televiziunii ┼či chiar altor arte, nu se ├«ng─âduie literaturii. P─ârintele nu se teme de filmele explicit sexuale (uneori mai mult de at├«t) difuzate bogat la televizor ┼či depozitate (cu orgoliul emancip─ârii) ├«n videoteca personal─â, dar intr─â ├«n panic─â ├«n fa┼úa nocivit─â┼úii literaturii care, ├«ntrebuin┼ú├«nd tema, poate compromite educa┼úia copilului. Posturi de televiziune ┼či ziare care practic─â, cu mult─â s├«rguin┼ú─â ┼či cu foarte bune rezultate, propaganda sexual─â, ├«mbrac─â armura c├«nd e ├«n joc pagina literar─â care ar putea corupe moravurile tineretului studios. A┼č spune c─â ├«n aceast─â distan┼ú─â (f─â┼úarnic─â, dac─â n-ar fi schizoid─â) se poate citi (pe l├«ng─â un indirect omagiu naiv, pe l├«ng─â, poate, c─âutarea obscur─â a unor repere morale) ├«ntreag─â prejudecata potrivit c─âreia literatura este o reprezentare comunitar─â ├«nalt─â, ├«n care se cade s─â apar─â doar teme ┼či cuvinte alese. ├Äntr-o lume ├«ns─â ce exult─â ├«n jurul p├«ntecului, nu i se poate cere literaturii - expresie a zilei sale, chiar dac─â ├«ntr-o form─â cu ┼čanse de a deveni durabil─â - cucernicie sau, nicidecum, catehizare. Sigur (e acesta un loc comun al reflec┼úiei despre literatur─â), pentru scriitor nu exist─â tabu-uri. ├Äns─â, singur─â ├«nc─âlcarea acestora (cu c├«t mai programatic─â, cu at├«t mai ineficient─â) nu d─â nici libertatea, nici ad├«ncimea, nici calitatea artistic─â a operei literare. ├Änc─âlcarea unei interdic┼úii ├«n literatur─â este consecin┼úa unei libert─â┼úi tensionate, exercitate de scriitor ├«n primul r├«nd asupra lui ├«nsu┼či. Au ap─ârut, ├«n anii din urm─â, ├«n literatura rom├ón─â, c─âr┼úi care au atins ad├«ncimi ame┼úitoare ├«n explorarea fiin┼úei umane, ele fiind lipsite de acea provocare epidermic─â st├«rnit─â c├«nd s├«nt ├«n cauz─â doar tabuiz─ârile sexualit─â┼úii. Orbitor de Mircea C─ârt─ârescu ┼či Portretul lui M. de Matei C─âlinescu s├«nt doar dou─â dintre ele. De fapt, problema interdic┼úiei ├«n ┼či prin literatur─â, pus─â acum la noi cu energii ne├«ncepute, este veche de c├«nd lumea, mai veche dec├«t acest ultim secol care, ├«n exasper─ârile ┼či revoltele sale (de pe pozi┼úii ┼či cu motiva┼úii at├«t de diferite), a practicat o ostenta┼úie a detabuiz─ârii. Atunci c├«nd Freud, unul din marii eliberatori ai veacului trecut (at├«t de fascinant ┼či de influent printre creatori), descoper─â c─â scriitorul reu┼če┼čte s─â comunice ┼či chiar s─â fac─â pl─âcute fantasme considerate altfel resping─âtoare, el nu face dec├«t s─â-l rescrie pe Aristotel, care ┼čtia c─â "lucruri, pe care ├«n natur─â nu le putem privi f─âr─â sc├«rb─â", ├«n art─â "ne umplu de desf─âtare", st├«rnind ├«n noi mila ┼či spaima ┼či cur─â┼úindu-ne de patimi. Risc├«nd o compara┼úie simplificatoare, a┼č spune c─â, dac─â ├«n vechime literatura ├«┼či cobora cititorul (ascult─âtorul) ├«ntr-o pr─âpastie, ┼či se ├«ngrijea, tot ea, s─â-l aduc─â la suprafa┼ú─â, literatura ultimului veac a produs cititorului satisfac┼úie mai ales ├«n c─âdere, prin groz─âvia corpului (fie el sufletesc) alunec├«nd, izbit, ├«n ad├«nc. Interesant (dac─â nu ┼či simptomatic) mi se pare faptul c─â un prozator de for┼úa (┼či influen┼úa) lui Philip Roth resuscit─â, ├«n ultimele sale romane, tocmai filonul tragic, ├«ncerc├«nd s─â-┼či re├«nve┼úe cititorul cu mila ┼či compasiunea. Pentru c─â puterea literaturii nu st─â numai ├«n capacitatea de a ├«ndep─ârta interdic┼úii ┼či tabu-uri, ci ┼či ├«n aceea de a ocroti fragila vedere uman─â; literatura ├«l poate ┼úine pe om cu ochi larg deschi┼či ├«n fa┼úa groz─âviei sale, tocmai pentru c─â este capabil─â s─â dezv─âluie ┼úes├«nd, totodat─â, un v─âl protector. Ajuns (cu sau f─âr─â voie) v├«n─âtor de tabu-uri, scriitorul este, nu mai pu┼úin, un t─âinuitor de secrete, un creator de enigme ┼či un ┼úes─âtor de ambiguitate.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.