La vînătoare de tabu-uri sub pecetea tainei

Sanda CORDO┼×
Publicat în Dilema Veche nr. 85 din 1 Sep 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

C├«teva dintre discu┼úiile literare purtate la noi ├«n ultimele luni au adus ├«n prim-plan unele ├«ntreb─âri: c├«t de liber este scriitorul ├«n opera sa? Exist─â pentru el bariere, bun-sim┼ú, interdic┼úii ┼či tabu-uri? Se afl─â cititorul, din pricina operelor literare, ├«n primejdie? Cum s├«nt multe decenii de c├«nd n-au mai fost puse cu acuitatea tonului, directe┼úea ┼či onestitatea de acum, problemele acestea, care tulbur─â oarecum con┼čtiin┼úa public─â rom├óneasc─â, merit─â pu┼úin interes. ├Än fond, este scriitorul de ast─âzi, ┼či ├«n special cel t├«n─âr, mai (sau chiar: nepermis de) liber fa┼ú─â de cel de alt─âdat─â? Exist─â, ├«n acest plan, grade de compara┼úie? L─âs├«nd la o parte destule diferen┼úe ├«nsemnate, a┼č observa doar c─â libertatea are acum alte repere, alt con┼úinut ┼či este pus─â ├«n slujba altor valori. De┼či temele literaturii r─âm├«n acelea┼či (spaima, singur─âtatea, dragostea, tr─âdarea, fragilitatea, moartea etc.), ecua┼úia existen┼úial─â, care le alimenteaz─â, este complet diferit─â. Dac─â - ├«ntre alte exemple posibile - pentru t├«n─ârul de acum 20 de ani, ├«ntrebarea crucial─â la ├«ncheierea studiilor era: accept─â postul primit prin reparti┼úia guvernamental─â sau, ├«nc─âlc├«nd interdic┼úia, tr─âie┼čte liber (adic─â, aproape vagabond) ├«ntr-un ora┼č mare al ┼ú─ârii?, t├«n─ârul de ast─âzi are de ales ├«ntre un ora┼č rom├ónesc, oricum marginal, ┼či un mare ora┼č al lumii, ├«n m─âsur─â s─â-i garanteze adev─ârata libertate de cet─â┼úean. Dac─â - ├«n alt plan - frenezia sexual─â a t├«n─ârului de odinioar─â era (auto)cenzurat─â de teama controlului public, cea de acum nu cunoa┼čte opreli┼čti. Sexualitatea este c├«mpul unei veritabile emancip─âri, a unui experimentalism f─âr─â frontiere ┼či - lucru important pentru literatur─â - o garan┼úie a nout─â┼úii ┼či a autenticit─â┼úii literare. Utiliz├«nd predilect (sau poate numai r─âsun─âtor) aceast─â tem─â, despre literatura ultimilor ani nu se poate spune ├«ns─â c─â ar ├«nc─âlca un tabu, ├«n condi┼úiile ├«n care, ├«n societatea transparent─â ├«n care tr─âim, sexul a ├«ncetat de mult s─â mai fie tabuizat. Fanteziile sexuale (adic─â lep─âdarea de reguli, interdic┼úii, ritual etc.) s├«nt proclamate, ar─âtate ┼či cultivate pretutindeni. Nu cred s─â mai existe ast─âzi la noi vreo publica┼úie din care, pe l├«ng─â reclamele de gen, s─â lipseasc─â pagina sexologului eliberator. ├Än aceste condi┼úii, folosind tema, scriitorul nu se mai confrunt─â cu un tabu, ci mai degrab─â cu un cli┼čeu, el nu se afl─â ├«n situa┼úia de a ┼čoca cititorul, ci ├«n aceea (oarecum mai ingrat─â) de a-l plictisi. Privind lucrurile de pe un alt versant, se poate observa c─â literatura este ea ├«ns─â┼či obiectul dac─â nu al unui tabu, atunci sigur al unei prejudec─â┼úi foarte puternice. Pentru foarte mul┼úi cititori, ceea ce se permite str─âzii, presei, televiziunii ┼či chiar altor arte, nu se ├«ng─âduie literaturii. P─ârintele nu se teme de filmele explicit sexuale (uneori mai mult de at├«t) difuzate bogat la televizor ┼či depozitate (cu orgoliul emancip─ârii) ├«n videoteca personal─â, dar intr─â ├«n panic─â ├«n fa┼úa nocivit─â┼úii literaturii care, ├«ntrebuin┼ú├«nd tema, poate compromite educa┼úia copilului. Posturi de televiziune ┼či ziare care practic─â, cu mult─â s├«rguin┼ú─â ┼či cu foarte bune rezultate, propaganda sexual─â, ├«mbrac─â armura c├«nd e ├«n joc pagina literar─â care ar putea corupe moravurile tineretului studios. A┼č spune c─â ├«n aceast─â distan┼ú─â (f─â┼úarnic─â, dac─â n-ar fi schizoid─â) se poate citi (pe l├«ng─â un indirect omagiu naiv, pe l├«ng─â, poate, c─âutarea obscur─â a unor repere morale) ├«ntreag─â prejudecata potrivit c─âreia literatura este o reprezentare comunitar─â ├«nalt─â, ├«n care se cade s─â apar─â doar teme ┼či cuvinte alese. ├Äntr-o lume ├«ns─â ce exult─â ├«n jurul p├«ntecului, nu i se poate cere literaturii - expresie a zilei sale, chiar dac─â ├«ntr-o form─â cu ┼čanse de a deveni durabil─â - cucernicie sau, nicidecum, catehizare. Sigur (e acesta un loc comun al reflec┼úiei despre literatur─â), pentru scriitor nu exist─â tabu-uri. ├Äns─â, singur─â ├«nc─âlcarea acestora (cu c├«t mai programatic─â, cu at├«t mai ineficient─â) nu d─â nici libertatea, nici ad├«ncimea, nici calitatea artistic─â a operei literare. ├Änc─âlcarea unei interdic┼úii ├«n literatur─â este consecin┼úa unei libert─â┼úi tensionate, exercitate de scriitor ├«n primul r├«nd asupra lui ├«nsu┼či. Au ap─ârut, ├«n anii din urm─â, ├«n literatura rom├ón─â, c─âr┼úi care au atins ad├«ncimi ame┼úitoare ├«n explorarea fiin┼úei umane, ele fiind lipsite de acea provocare epidermic─â st├«rnit─â c├«nd s├«nt ├«n cauz─â doar tabuiz─ârile sexualit─â┼úii. Orbitor de Mircea C─ârt─ârescu ┼či Portretul lui M. de Matei C─âlinescu s├«nt doar dou─â dintre ele. De fapt, problema interdic┼úiei ├«n ┼či prin literatur─â, pus─â acum la noi cu energii ne├«ncepute, este veche de c├«nd lumea, mai veche dec├«t acest ultim secol care, ├«n exasper─ârile ┼či revoltele sale (de pe pozi┼úii ┼či cu motiva┼úii at├«t de diferite), a practicat o ostenta┼úie a detabuiz─ârii. Atunci c├«nd Freud, unul din marii eliberatori ai veacului trecut (at├«t de fascinant ┼či de influent printre creatori), descoper─â c─â scriitorul reu┼če┼čte s─â comunice ┼či chiar s─â fac─â pl─âcute fantasme considerate altfel resping─âtoare, el nu face dec├«t s─â-l rescrie pe Aristotel, care ┼čtia c─â "lucruri, pe care ├«n natur─â nu le putem privi f─âr─â sc├«rb─â", ├«n art─â "ne umplu de desf─âtare", st├«rnind ├«n noi mila ┼či spaima ┼či cur─â┼úindu-ne de patimi. Risc├«nd o compara┼úie simplificatoare, a┼č spune c─â, dac─â ├«n vechime literatura ├«┼či cobora cititorul (ascult─âtorul) ├«ntr-o pr─âpastie, ┼či se ├«ngrijea, tot ea, s─â-l aduc─â la suprafa┼ú─â, literatura ultimului veac a produs cititorului satisfac┼úie mai ales ├«n c─âdere, prin groz─âvia corpului (fie el sufletesc) alunec├«nd, izbit, ├«n ad├«nc. Interesant (dac─â nu ┼či simptomatic) mi se pare faptul c─â un prozator de for┼úa (┼či influen┼úa) lui Philip Roth resuscit─â, ├«n ultimele sale romane, tocmai filonul tragic, ├«ncerc├«nd s─â-┼či re├«nve┼úe cititorul cu mila ┼či compasiunea. Pentru c─â puterea literaturii nu st─â numai ├«n capacitatea de a ├«ndep─ârta interdic┼úii ┼či tabu-uri, ci ┼či ├«n aceea de a ocroti fragila vedere uman─â; literatura ├«l poate ┼úine pe om cu ochi larg deschi┼či ├«n fa┼úa groz─âviei sale, tocmai pentru c─â este capabil─â s─â dezv─âluie ┼úes├«nd, totodat─â, un v─âl protector. Ajuns (cu sau f─âr─â voie) v├«n─âtor de tabu-uri, scriitorul este, nu mai pu┼úin, un t─âinuitor de secrete, un creator de enigme ┼či un ┼úes─âtor de ambiguitate.

Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ale lumii dou─â fe╚Ťe
Oamenii n-au fost, poate, mai răi sau mai buni în istoria lor, dar instrumentele prin care au exercitat răul au variat considerabil, adică s-au dezvoltat.
p 10 jpg
Unidimensionala banalitate
Dacă România l-a ales pe Iliescu președinte în 1990, de ce s-ar mai fi făcut vreodată alegeri?
29903084942 33e7aa40d1 c jpg
Despre conceptul de ÔÇ×r─âuÔÇŁ din perspectiva diverselor teorii filosofice
Răul metafizic precum și cel empiric sînt explicate prin patru mari tipuri de teorii.
32851415932 5b1b685b66 c jpg
Hater-ul de Internet și hater-ul sub acoperire
ÔÇ×HaterÔÇŁ-ul, o persoan─â m─âcinat─â de anxietate ╚Öi nemul╚Ťumiri, care ├«╚Öi g─âse╚Öte o personificare a anxiet─â╚Ťilor ╚Öi nemul╚Ťumirii ca poetul muza, a existat dintotdeauna.
1024px Don Chepito witnessing a boxing match between a black man and a white man MET DP869355 jpg
ÔÇ×S─â te dezl─ân╚Ťui ├«ntr-un mod controlatÔÇŁ ÔÇô interviu cu C─ât─âlin MORO╚śAN
ÔÇ×E foarte bine s─â-╚Ťi dezvol╚Ťi furia, dar trebuie s-o folose╚Öti ├«n mod controlat, pentru c─â nu po╚Ťi s─â ├«ncalci regulile. ╚śi ├«n ring, ╚Öi ├«n via╚Ť─â s├«nt reguli de respectat.ÔÇŁ
p 1 jpg
O structură limbică arhetipală sau în miezul răului
Un copil nu are niciodat─â p─ârin╚Ťii pe care-i viseaz─â, doar copiii f─âr─â p─ârin╚Ťi au p─ârin╚Ťi de vis.
p 14 Parintele Rusu cu familia jpg
A fi cu ÔÇ×etichet─âÔÇŁ
Un grăunte de răutate adîncă, izvorîtă din crunta răzbunare și din trufia unui slujbaș plenipotent al statului, a schimbat pentru totdeauna biografia peste veacuri a părintelui Rusu Petre.
p 21 sus WC jpg
Cele dou─â fe╚Ťe ale sufletului
Oric├«t de mult ne-ar pl─âcea s─â fim doar buni n-o s─â ne ias─â, vom produce suferin╚Ť─â ╚Öi dac─â ne-am propus, ╚Öi dac─â nu.
p 21 jos jpg
Fe╚Ťe-fe╚Ťe ale r─âut─â╚Ťii
Cred c─â r─âutatea are o gr─âmad─â de fe╚Ťe, ceea ce o face, deseori, greu de identificat. Sau u╚Öor de confundat.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.