La pas pe muzica str─â zilor

Publicat în Dilema Veche nr. 134 din 18 Aug 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pe strad─â trec doi turi┼čti englezi. Tipic appearance, rucsace ┼či aparate foto, acea relaxare-mirare ├«n priviri, silabisesc st├«lcit dup─â gratii, "Palatul Voievodal Curtea Veche". Centrul vechi al Bucure┼čtiului, ├«n dulcele amurg farniente al unei s├«mbete, e str─âb─âtut de turi┼čti amor┼úi┼úi, be┼úivi pleca┼úi de diminea┼ú─â de-acas─â, copii ┼úigani, fleaura ┼či muzica celor ascun┼či ├«n spatele ferestrelor, de fiecare dat─â alta, de fiecare dat─â al┼úii, pe str─âzile Lipscani, ┼×elari ┼či Francez─â. Strada Francez─â. Muzic─â house Mai aminte┼čte de negustorii ┼či me┼čte┼čugarii s─âi poate prin hrisovul vremii, iar i┼člicarii, comercian┼úii de c─âciuli boiere┼čti de postav care o ├«mp├«nzeau, n-ar mai g─âsi vad ├«n ├«ngustimea aceasta. Filmul alb-negru ├«n care jucau odat─â, la poarta celui mai important centru economic, social ┼či politic al epocii medievale, Curtea Veche, ruleaz─â greu pentru cei care fac exerci┼úii de vizionare mintal─â. Pentru c─â din restaurantul "La Curtea Veche" r─âsun─â muzic─â house, pentru c─â Royal Club, o bomb─â p─âr─âginit─â de jocuri electronice extins─â canceros cu trei scaune de plastic afar─â la strad─â, ┼úine be┼úivi cu pove┼čti despre femei be┼úive, "nu vezi c─â s├«nt matoal─â, nu m─â mai intereseaz─â, d─â-mi banii ┼či gata", pentru c─â vizavi este o cl─âdire imens─â, cu geamuri cr─âpate, pe care scrie sec "mobil─â, tricotaje", pentru c─â ├«n alte mici cr├«┼čme, nenumite, stau patroni dep─â┼či┼úi de ora ├«nchiderii, singuri ├«n birtul sinistru, la o mas─â, ┼či nu a┼čteapt─â nimic. Strada ┼×elari. "Jesus to a child" Coboar─â copii ┼úigani pe biciclete ┼či vin la vale cu larm─â cu tot. ├Än urma veseliei lor sincere, r─âm├«n magazine pustii cu veioze. Sumbre veioze de sticl─â duplicat, ├«n┼čirate pe rafturi inestetice, aceea┼či culoare, aceea┼či form─â, un vi┼činiu maroniu plat, ce m├«n─â, dar oare ce minte sec─âtuit─â de imagina┼úie le-o fi a┼čezat acolo, ├«n col┼úul str─âzii ┼×elari!? Mai sus, un alt butic de sticl─ârie ├«nchis, cu o veioz─â gigant aprins─â ro┼ču ├«n geam, ca o siren─â de r─âzboi stricat─â, pe timp de pace. ├Än sf├«r┼čit, o gur─â de aer proasp─ât: Glassmakers Court. Please come to visit. Celebra Curte a sticlarilor, unde se ascund me┼čteri sticlari sufl─âtori, ale c─âror vitralii, veioze ┼či l─âmpi iau drumul marilor galerii interna┼úionale. ├Än fa┼úa Cur┼úii, un b─âtr├«n ├«ntins pe o bucat─â de carton, a cobor├«t la o ┼úigar─â. Se sprijin─â de un zid unsuros care a ├«nghi┼úit, ├«n burta construc┼úiei sale cu geamuri sparte, toate gunoaiele str─âzii. "Odat─â, aici a fost Club Hermes. Se f─âceau ┼čedin┼úe de sindicat. Dup─â Revolu┼úie, venea unu ┼či d─âdea video la fraieri. Acum dorm aici ┼čobolanii ┼či doi aurolaci" - spune b─âtr├«nul. Mai sus, cum urci strada piepti┼č, un intr├«nd ├«ntunecos: ├«n sp─ârtura str├«mt─â a str─âzii, o ┼úiganc─â al─âpteaz─â ┼či ┼úiganii fumeaz─â ├«n jurul ei, la o mas─â. Avertiz─ârile b─âtr├«nului r─âsun─â: "sus ├«n podul acela de tabl─â s├«nt spoitorii. Se adun─â noaptea, dau manele la maxim, joac─â barbut ┼či se ├«mbat─â. Atunci e r─âu de noi". Deodat─â, ├«n lini┼čtea str─âzilor pietruite r─âzbate, la ├«nceput timid, apoi din ce ├«n ce mai puternic, o muzic─â dulce, terapeutic─â pentru toat─â mizeria zidurilor ├«nnegrite de fum ale ┼úiganilor: vine de dup─â ni┼čte perdele u┼čoare, aflate la etaj, pe geam scrie "Andrei Romocean, pictur─â" ┼či ┼čevaletele colorate, ├«n dezordinea imaginat─â a acuarelor, trimit ├«n strada secular─â "Jesus to a child", George Michael. Strada Lipscani. "Balad─â pentru Adeline" Lipscaniul se deschide str├«mt din ┼×elari, ├«ncape o bucat─â de cer ┼či, ├«n bunul mers al magicelor contraste, un magazin de haine de firm─â. Un b─ârbat se d─â de vale beat, o femeie ├«nchide cu lac─âtul magazinul de rochii de mireas─â. O b─âtr├«n─â ├«┼či pl├«nge soarta ├«ncet ┼či poveste┼čte cu cea mai mare decen┼ú─â a nenorocirii, cele ce i s-au ├«nt├«mplat: "Fata mea a murit. Ginerele meu a v├«ndut casa ┼či a l─âsat cei patru copii pe drumuri. I-am luat cu mine ┼či am venit aici. St─âm ├«ntr-o ┼čandrama. A┼ča ├«i cresc. Am auzit c─â vine ┼či ne evacueaz─â. Eu am ciroz─â. Ce-or face copiii ─â┼čtia, nu ┼čtiu. Doamne ajut─â". Strada Lipscaniului ├«nl─ân┼úuie magazine ├«nchise, cu rochii de mirese, buticuri pr─âfuite, cu "stofe, m─ât─âsuri" ├«n geam sau cu voalete, turbane ┼či p─âl─ârii, singurul magazin care le mai fabric─â, except├«nd Casa Venus, vedeta anilor fashion ├ó┬Ç┬Ö80, restaurante ie┼čite ├«n strad─â, v├«nz─âtoare zeloase nesmerite, b─âtr├«ni adormi┼úi. ┼×i peste toate susur─â, ca o binecuv├«ntare a celor ce ├«n lume s├«nt amestecate, pentru neostoita mirare a omului, "Balad─â pentru Adeline".

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Chantal jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
├Änfiin╚Ťarea avia╚Ťiei militare ├«n Rom├ónia
Rom├ónia a fost printre primele ╚Ť─âri din lume care ╚Öi-a ├«nzestrat for╚Ťele sale armate cu aerostate ╚Öi avioane.
image
Responsabilit─â╚Ťile date de germani Armatei Rom├óne la Stalingrad, mult peste posibilit─â╚Ťile acesteia
B─ât─âlia de la Stalingrad a tensionat rela╚Ťiile cu aliatul german, cu prec─âdere ├«n urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor rom├óne pentru c─âderea ├«n ├«ncercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revolu┼úionar ┼či om politic, murea ├«ntr-un ospiciu din Bucure┼čti, suferind de o afec┼úiune psihic─â, dob├óndit─â de pe urma mizeriei ┼či s─âr─âciei. ┬áVia┼úa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.