La nivel global, situa╚Ťia e dezastruoas─â - interviu cu Mircea DU╚ÜU

Mircea DUȚU, Cosmin RUSCIOR
Publicat în Dilema Veche nr. 828 din 3 - 8 ianuarie 2020
La nivel global, situa╚Ťia e dezastruoas─â   interviu cu Mircea DU╚ÜU jpeg

Pre╚Öedintele Universit─â╚Ťii Ecologice din Bucure╚Öti, Mircea Du╚Ťu, e de p─ârere c─â, la nivel global, situa╚Ťia este ÔÇ×dezastruoas─âÔÇť. El atrage aten╚Ťia c─â deceniul 2009-2019 a fost unul pierdut ├«n lupta cu schimb─ârile climatice. Profesorul avertizeaz─â c─â, dac─â nu se face un efort mult mai mare dec├«t cel de p├«n─â acum, risc─âm ca ├«n 2100 s─â nu se ating─â obiectivele asumate prin Acordul de la Paris, iar cre╚Öterea temperaturii medii globale s─â ajung─â la 3,9 grade Cel-sius, un lucru cu consecin╚Ťe ÔÇ×catastrofaleÔÇť.

Cît de relevantă este implicarea Uniunii Europene în lupta cu schimbările climatice?

Noile structuri de conducere ale UE au f─âcut din protec╚Ťia mediului, ├«n general, ╚Öi schimb─ârile climatice, ├«n special, o prioritate absolut─â. Pe 28 noiembrie, Parlamentul European a adoptat o rezolu╚Ťie prin care, decret├«nd urgen╚Ťa climatic─â, ╚Öi-a asumat oficial obiectivul din Acordul de la Paris de a limita cre╚Öterea temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius ├«n raport cu nivelul din epoca preindustrial─â ╚Öi, de asemenea, de a evita o pierdere masiv─â de biodiversitate. Desigur, un asemenea document nu are un caracter constr├«ng─âtor, obligatoriu, dar el este menit s─â fac─â presiune asupra celor 27 de comisari europeni pe diferite probleme, ├«n sensul de a face din ecologie o prioritate a ac╚Ťiunii ├«n fiecare domeniu de activitate.

├Än acela╚Öi timp, Ursula von der Leyen a acordat, ├«n cadrul discursului de ├«nvestitur─â, o aten╚Ťie deosebit─â tranzi╚Ťiei ecologice, ├«n general, ╚Öi tranzi╚Ťiei energetice, ├«n special, ╚Öi a f─âcut din aceasta o prioritate a mandatului s─âu. ├Än cadrul Consiliului de Iarn─â, s-au pus ├«n discu╚Ťie cele dou─â obiective: reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser─â ├«n 2030 cu 40% fa╚Ť─â de nivelurile din 1990 ╚Öi obiectivul pentru 2050, zero emisii ╚Öi absorb╚Ťie de gaze cu efect de ser─â.

Cît de consistente sînt aceste obiective?

├Änainte de a vedea c├«t de realiste ╚Öi de fezabile s├«nt noile propuneri, ar trebui enun╚Ťate c├«teva elemente despre ce s-a realizat ├«ntre ultimul raport de acest gen, 2015, ╚Öi cel de acum, care marcheaz─â momentul 2020. Am asistat la o deteriorare progresiv─â a mediului ╚Öi la progrese reduse ├«n ceea ce prive╚Öte activitatea de prevenire ╚Öi de combatere a efectelor negative asupra lui, inclusiv ├«n domeniul schimb─ârilor climatice. ├Än dou─â domenii primordiale, biodiversitate, schimbare climatic─â, rezultatele s├«nt edificatoare. ├Än privin╚Ťa schimb─ârilor climatice, obiectivul pentru 2020 referitor la reducerea emisiilor nu va fi atins.

├Än privin╚Ťa celorlalte obiective de mediu, situa╚Ťia este chiar dezastruoas─â. Din 13 obiective majore, doar dou─â au fost ├«ndeplinite. ├Än ceea ce prive╚Öte protec╚Ťia speciilor de animale ╚Öi plante ╚Öi conservarea biodiversit─â╚Ťii, zonele umede, protec╚Ťia solurilor, poluarea aerului, protec╚Ťia ├«mpotriva zgomotului etc., progresele r─âm├«n insuficiente.

Ca atare, pentru a reu╚Öi s─â se recupereze restan╚Ťele este nevoie de un efort conceptual ╚Öi material substan╚Ťial. Tot ce s-a f─âcut p├«n─â acum ├«n ultimii 40 de ani la nivelul UE trebuie s─â reprezinte ceva dob├«ndit, o experien╚Ť─â, dar ├«n viitor trebuie s─â schimb─âm cu totul modul de a ├«n╚Ťelege punerea ├«n oper─â a strategiilor de mediu.

Pasul logic următor este ca toate aceste deziderate și planuri să fie puse în aplicare...

Eu cred că mai întîi trebuie să fie elaborate, discutate și aprobate.

Exact, dar iat─â, tendin╚Ťa de a am├«na sistematic adoptarea unor m─âsuri drastice pentru a combate ├«nc─âlzirea climei se va pl─âti foarte scump, avertiza recent ONU, ├«n raportul anual al Programului Na╚Ťiunilor Unite pentru Mediu. Ce garan╚Ťii exist─â c─â nu va urma un nou deceniu pierdut, cu alte am├«n─âri ╚Öi ezit─âri?

Nici una, numai o trezire rapid─â a opiniei publice ╚Öi o intensificare a presiunilor din partea publicului, a organiza╚Ťiilor neguvernamentale, chiar a agen╚Ťilor economici, a╚Öa ├«nc├«t deciden╚Ťii s─â treac─â ├«n cele din urm─â la ac╚Ťiuni concrete. Raportul respectiv al Programului Na╚Ťiunilor Unite pentru Mediu cuprinde o constatare deosebit de ├«ngrijor─âtoare. Speciali╚Ötii ONU consider─â c─â deceniul 2009-2019 a fost practic un deceniu pierdut ├«n lupta ├«mpotriva schimb─ârilor climatice, c─â ├«n to╚Ťi ace╚Öti ani, am asistat la o cre╚Ötere cu 1,5% ├«n fiecare an a cantit─â╚Ťii globale de emisii de gaze cu efect de ser─â, punctul culminant fiind atins ├«n 2018, ╚Öi c─â pentru a reu╚Öi s─â ajungem la stagnare ╚Öi la diminuarea emisiilor ├«n viitorii ani, este nevoie de un efort mult mai mare dec├«t cel desf─â╚Öurat ├«n prezent. Altfel, risc─âm ca ├«n 2100 s─â nu se ating─â obiectivele asumate prin Acordul de la Paris, iar cre╚Öterea temperaturii medii globale s─â ajung─â undeva ├«ntre 3,4 grade Celsius ╚Öi 3,9 grade Celsius, ├«n raport cu nivelul din epoca preindustrial─â. Consecin╚Ťele vor fi catastrofale, la nivel global ╚Öi ├«n diferite contexte regionale, ╚Öi vor marca poate un curs ireversibil ├«n privin╚Ťa schimb─ârilor climatice.

Totu╚Öi, Uniunea European─â nu va putea s─â combat─â singur─â schimb─ârile climatice. S├«nt ╚Ť─âri ca India, China sau SUA, care nu au transpus prevederile Acordului Climatic de la Paris. ├Än aceste condi╚Ťii, nu s├«nt zadarnice eforturile europene?

Nu. ├Äntotdeauna, ac╚Ťiunea eco-climatic─â a avut nevoie de un leadership, de un efect de antrenament ╚Öi acesta a fost mesajul pe care europenii au dorit s─â-l transmit─â ╚Öi de aceast─â dat─â. S─â nu uit─âm, de pild─â, impasul creat ├«n 2009, ├«n cadrul Conferin╚Ťei de la Copenhaga, ├«n privin╚Ťa urm─ârilor Protocolului post-Kyoto, c├«nd din cauza neconcordan╚Ťelor ╚Öi a ne├«n╚Ťelegerilor ├«ntre SUA ╚Öi China, chiar cu implicarea ╚Öefilor de stat, nu s-a reu╚Öit deblocarea procesului ╚Öi s-a recurs la acea declara╚Ťie politic─â, cu caracter general. E adev─ârat c─â apoi a urmat o atitudine american─â, prin pre╚Öedintele Obama, de ├«n╚Ťelegere cu China, p├«n─â la acel agreement de c├«╚Ťiva ani mai t├«rziu, ├«n care se prefigura o alian╚Ť─â interesant─â ├«n privin╚Ťa schimb─ârilor climatice ╚Öi o trecere ├«n planul doi a Uniunii Europene.

Dup─â schimb─ârile care au avut loc ├«n administra╚Ťia de la Washington ╚Öi evolu╚Ťiile din ultimii ani, a venit din nou timpul ca Uniunea European─â s─â-╚Öi asume rolul de lider mondial. Uniunea nu reprezint─â dec├«t al treilea poluator mondial, cu 8,5% din cantitatea total─â de emisii de gaze cu efect de ser─â, dar este foarte important ca multilateralismul ├«n materie s─â nu fie ├«ntrerupt ╚Öi a fost o criz─â major─â ├«n privin╚Ťa desf─â╚Öur─ârii Conferin╚Ťei P─âr╚Ťilor cu num─ârul 25 la Conven╚Ťia-Cadru privind Schimb─ârile Climatice.

Ce fel de măsuri pot fi luate pentru a atinge obiectivul zero emisii de gaze cu efect de seră pînă în 2050?

├Än concep╚Ťia UE ╚Öi a liderilor s─âi va fi vorba de un proces dificil ╚Öi ├«ndelungat, de o tranzi╚Ťie genera╚Ťional─â, cum se exprima pre╚Öedinta Comisiei. Trei puncte majore au fost prefigurate ├«n lu─ârile de pozi╚Ťie ale liderilor UE. ├Än primul r├«nd, Pactul Verde pentru Europa, care se dore╚Öte a fi primul tratat de pace cu natura, ├«ncheiat de o structur─â regional─â ╚Öi care s─â reprezinte noua strategie de cre╚Ötere a Uniunii Europene. Aceast─â strategie urm─âre╚Öte pe de o parte s─â reduc─â emisiile, s─â sporeasc─â gradul de adaptare a societ─â╚Ťii europene la efectele schimb─ârilor climatice ╚Öi s─â men╚Ťin─â, dac─â nu s─â sporeasc─â, nivelul de calitate a vie╚Ťii. Pentru aceasta, este nevoie de investi╚Ťii ├«n cercetare, inovare ╚Öi tehnologii verzi ╚Öi, de aceea, respectivul pact va fi ├«nso╚Ťit de un plan de investi╚Ťii pentru o Europ─â durabil─â. O idee care ├«╚Öi face loc acum este aceea a abandon─ârii abord─ârii sector pe sector, ├«n favoarea uneia sistemice, care trebuie s─â aib─â ├«n vedere ansamblul domeniilor de activitate ale Uniunii, a╚Öa ├«nc├«t, ├«n orice caz, poluarea aerului ╚Öi mai ales problema biodiversit─â╚Ťii s─â nu fie ├«n suferin╚Ť─â.

Un al doilea trunchi major de ac╚Ťiune al UE se dore╚Öte a fi punerea ├«n aplicare a unei reglement─âri unitare, ├«n sensul elabor─ârii unui act legislativ european privind clima, pentru a face ireversibil─â tranzi╚Ťia c─âtre neutralitatea climatic─â. Ar fi vorba de extinderea schimburilor de emisii ├«n toate sectoarele, o premis─â pentru dezvoltarea unei energii curate, sigure ╚Öi la un pre╚Ť abordabil, de ├«nt─ârirea economiei circulare ╚Öi definirea unei noi strategii a raporturilor dintre produc╚Ťie ╚Öi consum.

Al treilea pilon major e bazat chiar pe tranzi╚Ťia energetic─â, dar care s─â fie o reu╚Öit─â pentru fiecare ori un e╚Öec pentru to╚Ťi. ├Äns─â justi╚Ťia climatic─â trebuie s─â fie completat─â cu justi╚Ťia social─â, iar ├«n domeniul ini╚Ťiativelor concrete se acord─â o aten╚Ťie deosebit─â realiz─ârii unui fond pentru tranzi╚Ťie, care va c─âdea ├«n responsabilitatea B─âncii Europene pentru Investi╚Ťii. M-a╚Ťi ├«ntrebat ├«n ce m─âsur─â s├«nt fezabile. La prima vedere, ele s├«nt deosebit de interesante ╚Öi, pentru a formula o opinie ferm─â, va fi nevoie de timp. ├Än orice caz, s├«nt necesare investi╚Ťii ├«n materie ecoclimatic─â de sute de miliarde de euro ├«n fiecare an. Numai dac─â avem ├«n vedere aceast─â cerin╚Ť─â ╚Öi deja se nasc semne de ├«ntrebare.

Ce ne facem cu state mai sărace, cum e România, unde tema climei nici măcar nu există pe agenda publică?

Mai mult dec├«t at├«t, ├«n Spania a fost f─âcut, cu ocazia COP25, un sondaj de opinie ╚Öi peste 93% din popula╚Ťie este convins─â c─â schimb─ârile climatice s├«nt o realitate ╚Öi c─â este nevoie de ac╚Ťiune concret─â ╚Öi urgent─â, c├«t mai masiv─â, ├«n sensul gestion─ârii corespunz─âtoare a problemelor pe care acestea le ridic─â. ├Än Rom├ónia, ├«ntr-adev─âr, nu exist─â nici m─âcar o ac╚Ťiune de informare ╚Öi educare corespunz─âtoare ├«n materie de ecologie. Speciali╚Ötii consider─â c─â o cheie a succesului ar fi mai degrab─â cea referitoare la educarea, formarea ╚Öi determinarea individului s─â ac╚Ťioneze ├«n sensul gestion─ârii corespunz─âtoare a problemelor deregl─ârii climei. De pild─â, Laurent Fabius, care a fost, ├«n calitate de ministru de Externe ├«n 2015, chiar pre╚Öedintele COP 21, ├«n cadrul c─âreia a fost semnat Acordul de la Paris, ├«ntrebat fiind dac─â e pesimist sau optimist ├«n problema viitorului schimb─ârilor climatice, a dat un r─âspuns semnificativ: ÔÇ×S├«nt voluntarist, ├«n sensul c─â prefer s─â ac╚Ťionez ├«n tot ceea ce ├«mi st─â ├«n putin╚Ť─âÔÇť. Ar trebui s─â fie exemplul fiec─âruia dintre noi.

Asist─âm practic la atitudini extreme alarmiste, dar care ne ├«ndeamn─â la pasivitate, s─â nu facem nimic sau, dimpotriv─â, nega╚Ťioniste, care au acela╚Öi rezultat. Calea de mijloc, a ├«n╚Ťelege problematica ├«n ansamblul ei ╚Öi a porni la ac╚Ťiune, cred c─â este cea mai potrivit─â.

a consemnat Cosmin RUSCIOR

Cosmin Ruscior este jurnalist la RFI-România unde realizează, printre altele, emisiunea Planeta verde.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.