La Fundata

Oana GIURGIU
Publicat în Dilema Veche nr. 725 din 11-17 ianuarie 2018
La Fundata jpeg

Multă vreme am avut obsesia revelioanelor obligatoriu petrecute în afara Bucureștiului. Încă mă mai bîntuie gîndul ăsta, deși am pierdut speranța unui revelion reușit. Anul acesta, de exemplu, mi-ar plăcea să dorm de revelion, dar mi-e frică de dimineața în care m-aș putea trezi singură în oraș, să te trezești în alt oraș parcă e altfel.

Nu sînt, așadar, dintre cei care sînt sunați să fie invitați la revelion, ci dintre cei care sînt întrebați „Ce facem de revelion?“. Și cum nu am fost niciodată chibzuită, mă trezeam la început de decembrie să găsesc un loc. Într-un an l-am delegat pe frati-miu să caute ceva la munte. M-am și mirat că s-a întors foarte repede, fericit că a găsit o casă în Fundata, cu destule camere, așa că ne-am făcut împărțeala, pe cupluri.

Am plecat din București chiar pe 31 decembrie, am trecut întîi prin Rîșnov, să luăm cheia de la proprietareasă. O băbuță amabilă, care ne-a instruit de unde să -luăm lemnele, unde să ne spălăm, la un izvor o sută de metri mai la vale și ne-a sfătuit, chiar a insistat, să ne uităm cu băgare de seamă, stînga-dreapta, cînd ieșim din casă să mergem la toaletă, să nu fie lupi. Serios, adică lupi adevărați? În drumul spre toaletă? Hai, cu spălatul la izvor mai puteam trăi, dar cu lupii…

Între aceste dileme, am ajuns la Fundata. Proviziile trebuiau cărate pe un -deal cinstit, unde aproape de vîrf era casa. O frumusețe de casă veche, de munte, cu acoperișul cu șindrilă, care se unea cu dealul, zăpada afînată, se vedeau crestele Crailor în zare. Altfel toate la locul lor, izvorul jos în vale, toaleta la douăzeci de metri de intrarea-n casă, garduri ioc. Mă rog, nu mai era vreme de lamentații, de bine, de rău ajunseserăm pe lumină. Necazul era că trebuia făcut repede focul și, surpriză, lemnele nu erau sparte. Dintre toti masculii din gașcă, unul singur nimerea să spargă buturugile. Dar aveam să aflăm că și dacă ar fi spart o săptămînă tot n-am fi făcut atîtea lemne cît să încălzim o casă, nelocuită de mult. Oricum, nici nu erau sobe decît în două camere și-n bucătărie.

Ăsta a fost momentul în care cîțiva și au făcut calculul că, dacă ar pleca imediat, ar mai prinde revelionul într-un club din București. Și-au plecat. Numai bine, rămînea mai mult loc în cele două paturi, în care urma să dormim îngrămădiți, de a curmezișul.

Venea revelionul și noi stăteam în continuare cu gecile pe noi în casă. Sobele scoteau fum, mirosea a gaz, lemnele se consumau, dar căldură – neam. Am mai stat așa rebegiți o vreme, nici de băut nu prea aveam chef, cît despre despachetat mîncare și așezat mese festive, chiar nu ne ardea. Oricum, mă și gîndeam cum naiba o să spălăm vasele a doua zi. Ar fi trebuit prostiți băieții să care apă și, repet, nu erau chiar genul de băieți „de munte“. În tot cazul, am hotărît că cea mai bună idee e să ne culcăm, să ne încălzim unii pe alții și să lăsăm distracția pentru a doua zi. În camera de-alături un prieten își adusese cîinele, un pitbull, acolo s-au adunat iubitorii de animale, cu bucuria meschină că îi va încălzi cîinele. E drept, îi încălzea, dar aerul de munte îi trezise un chef de vînturi, care nu l-au părăsit tot sejurul. Nu mai știu dacă de acolo am reținut expresia „pute, pute, da-i călduț“.

Eu am nimerit în camera cu un geam spre deal, unde făceam cu rîndul de veghe să scrutăm vecinătățile în căutarea lupilor. Oricum, mersul la toaletă se făcea în pluton organizat, cu asigurări pe flancuri și pitbull-ul în ariergardă.

Frati-miu și o prietenă, poate pe criteriul că veniseră singuri, necombinați, au fost exilați în patul relativ mic din bucătărie, de lîngă plită. Inițial s-au bucurat, căci era singura sobă cu adevărat funcțională. Însă dimineață i-am găsit cu promoroaca pe gene. Am descoperit că erau niște crăpături de două degete în pereți și că geamurile nu aveau chit. Cum sînt o fată extrem de practică, am tencuit și chituit, cu pîine muiată în apă. În diminețile următoare era deja altă viață în bucătărie.

Prima zi din noul an a debutat cu o dimineață superbă. Strălucea zăpada de jur împrejur, se vedeau crestele munților, de la casele risipite pe celelalte dealuri ieșeau firicele de fum. Era idilic. Ne hotărîserăm să mergem, totuși, la Bran să mîncăm și noi ceva. Dar era atît de frumos, că mergea un gin tonic și încă unul. Și apoi, era așa mișto zăpada, numai bună de săniuș. Între timp cineva aruncase niște carne și cîțiva căței de usturoi într-o cratiță, dacă tot era plita încinsă. Băgase și niște cartofi în cuptor, așa, unii peste alții, ca pe cărbuni. Încet-încet venea din bucătărie un miros ademenitor. Mai mergea un gin, de fapt nu, chiar un vin fiert. Oricum, nu mai putea nimeni să conducă. Am făcut iar focul și-am așezat o masă fix în bucătarie, am pus cartofii ăia copți direct pe masă și tigaia cu carne. Cineva adusese niște murături bune rău și după două zile ne-am așezat, în sfîrșit, să mîncăm. Între timp se lăsase întunericul, dar la noi era plăcut. Mîncarea bună, vinul, vin. Pînă s-a luat curentul. Pare că doar asta mai lipsea, dar ce era de aflat am aflat abia la plecare, cînd le-am povestit unor localnici unde-am stat de revelion. Ei ne au întrebat: „Aaa, la casa bîntuită?“ 

Oana Giurgiu este producătoare de film și regizoare.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

facturi
Facturi mai mici la curent și gaze: 15 sfaturi practice de la specialiști
Românii își pot reduce facturile la energie electrică și gaze naturale dacă aplică 15 recomandări de economisire a energiei, ce pot fi puse în practică la nivel individual și instituțional.
maisni vanzare automobile noi parcare foto shutterstock
Înmatriculările de maşini second-hand îşi continuă declinul. Ce autoturisme preferă românii
Înmatriculările de autoturisme noi în România au crescut în septembrie 2022 cu 33.38% față de septembrie 2021, atingând un volum de 11.927 unități, arată datele publicate, luni, de ACAROM.
Protest in Iran FOTO EPA EFE jpg
SUA sunt alarmate şi revoltate de reprimarea protestelor paşnice din Iran
Statele Unite sunt ''alarmate şi revoltate'' de reprimarea exercitată de către autorităţile iraniene împotriva manifestaţiilor studenţilor, a declarat luni purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, potrivit AFP.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia