„La ce ne folosește Luna?“

Publicat în Dilema Veche nr. 798 din 6-12 iunie 2019
„La ce ne folosește Luna?“ jpeg

Mai răsfoiesc site-ul Quora.com pentru întrebări legate de IT și am fost surprins să observ că unii întreabă cît se poate de pragmatic „La ce ne folosește Luna?“ sau, în cheie suspicioasă, „Care e scopul Lunii pentru noi, pămîntenii?“. Și totuși, la ce ne folosește, unde e valoarea ei adăugată? Mai are ea relevanță pentru „nevoile prezentului“ ori s-a perimat ca un pretext pentru festivități religioase? S-a stabilit că nu ne mai folosesc gramatica și geografia, de tabla înmulțirii se ocupă smartphone-ul (nu contează cine și cum l-a făcut, se găsesc peste tot), iar acum nebuni precum Jeff Bezos cheltuiesc saci de bani ca să trimită o mașinărie pe Lună – ca să ce? Ce să facem acolo, la urma urmei, cînd avem atîtea probleme de rezolvat aici? Cîtă mîncare și rechizite s-ar putea cumpăra de banii aceia?

Într-un eveniment oarecum similar celor prin care Steve Jobs prezenta noile modele iPhone, Jeff Bezos a prezentat în mai 2019 mașinăria care ne va duce pe Lună – atît în detalii tehnice, cît și legate de planul de a duce oameni acolo nu mai tîrziu de al doilea mandat al lui Trump. Cine se va încumeta să meargă, rămîne de văzut. Ambiția există din vremuri străvechi, dar mijloacele n-au fost întotdeauna foarte clare – la 1600, episcopul Francis Godwin își închipuia că ar putea fi tras de gîște pînă acolo (intuia totuși gravitația redusă); ceva mai tîrziu, Cyrano de Bergerac spera să poată fi propulsat de artificii; Jules Verne a împărtășit cu Baronul Münchhausen fantezia de a călători cu ajutorul unui obuz; H.C. Andersen se baza pe galoși magici.

Propuneri realiste încep să vină de la H.G. Wells încoace, culminînd cu Arthur C. Clarke – de la ascensoare spațiale la mijloace de transport mai apropiate de ceea ce a dezvelit Bezos. Filmul Odiseea spațială 2001, la care Clarke lucrase cu Kubrick în preajma primei aselenizări cu echipaj uman, a provocat mitul conform căruia evenimentul nu e altceva decît o serie de secvențe picate la montajul producției cinematografice. Reticența americanilor de a repeta isprava după 1972 a alimentat această teorie care, cuplată cu recenta epidemie cognitivă a Teoriei Pămîntului Plat, postulează că Luna nu e altceva decît unul din becurile aprinse pe cer de Dumnezeu – „luminătorul mic, cîrmuitorul nopții“, în terminologie de specialitate (ce satisface și nevoia de scop/utilitate).

Nu e clar cît din ambiția lui Bezos e direct legată de rezolvarea acestei suspiciuni, de viitorul omenirii ori de dorința de a se pune bine cu administrația Trump. Aflat în război conceptual și economic direct cu China, Trump și-a dorit întîi propria versiune de Mare Zid, iar acum nu poate dormi pentru că o mașinărie chinezească a aselenizat la începutul anului pe partea nevăzută a Lunii. A început să vorbească de o nouă divizie armată spațială mai abitir decît s-a vorbit în anii ’70. Trump s-a ridicat din afaceri imobiliare și poate îi miroase că parcela lunară se vinde convenabil – 30 USD pogonul pe lunarland.com, mergînd spre 80 GBP în cartierele mai atractive, conform moonestates.com. Bezos se poate folosi de fanteziile imobiliare și militare ale lui Trump pentru a se poziționa drept un erou al spațiului și a decongestiona o ambiție-cheie a omenirii.

De-a lungul istoriei culturii populare, Luna a servit drept: colonie pentru surghiunit „penali“ (la Robert Heinlein), refugiu pentru trupele naziste care n-au fost capturate în al Doilea Război Mondial (filmele Iron Sky, colonie de homosexuali înmulțindu-se prin testicule plantate în solul lunar (Lucian din Samosata), pretext pentru unul din albumele rock esențiale ale istoriei (Dark Side of the Moon, după ce Pink Floyd oferise și soundtrack live la aselenizare în studiourile BBC). Mă aștept că Bezos va dori să-i dea replica lui Elon Musk asociindu-se cumva cu albumul Pink Floyd, însă altfel planurile lui sînt destul de pragmatice. Simpla aritmetică arată că resursele planetei se consumă ca orice formă de buget sau capital. Între raționalizare drastică, controlul populației și cucerirea spațiului, o soluție inspirată de literatura SF e preferabilă uneia inspirată de liteatura horror, iar decizia e în mîna atotputernicilor planetei. Cu sprijinul lui Bezos, Trump ar putea rămîne drept cel care a inițiat transformarea unui simbol intangibil, despre care cetățeanul utilitarian întreabă pe Quora.com, într-o realitate măcar industrială, dacă nu imobiliară. 

Aron Biro este autorul blogului http://aronbiro.blogspot.com.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

telefon mobil smartphone istock jpg
Eticheta energetică devine obligatorie pentru telefoane și tablete. Ce trebuie să știi înainte să-ți cumperi un smartphone
După electrocasnice și încărcătoare standardizate, Bruxelles-ul își mută atenția și în zona smartphone-urilor. Din iunie 2025, toate telefoanele și tabletele vândute în Uniunea Europeană vor afișa o etichetă energetică vizibilă, cu informații despre consum, autonomie, durabilitate și reparabilitate.
picioare jpg
7 din 10 români au această boală
Deși nu este o afecțiune care amenință viața, impactul său asupra calității vieții, mobilității și sănătății emoționale este profund. Simptomele apar devreme – senzația de picioare grele, obosite sau umflate – dar majoritatea pacienților se adresează medicilor abia în stadii avansate, atunci când ap
image jpeg
Cine sunt Octavian, Dan și Andrei, ultimele trei ispite masculine de la Insula Iubirii: „Trebuie să ai anumite calități”
Octavian. Dan. Andrei. Cine sunt cei trei bărbați completează lista Ispitelor din sezonul 9, Insula Iubirii, de la Antena 1!
ciclist  jpg
Traseele de downhill atrag tot mai mulți bicicliști! Care este tariful cerut cicliștilor
În stațiunile montane Sinaia și Brașov, coborârile pe bicicletă au devenit atracția verii. Sute de rideri folosesc zilnic instalațiile de transport pe cablu pentru a urca la Cota 1400 sau în Masivul Postăvarul.
Andrei Caramitru FOTO INQUAM Photos Octav Ganea jpg
Operațiunea „tăierea sporurilor”, în viziunea economiștilor. „Sectorul bugetar e ca un sat fără câini. Aș lăsa un singur spor”
Contribuabilul român a plătit anul trecut zeci de sporuri – unele de-a dreptul absurde, precum cel de scaun – în valoare de 2,4 miliarde de euro pentru 1,3 milioane de bugetari. Economiștii consultați de „Adevărul” analizează sistemul de sporuri.
2 cum sa alegi un pepene verde jpg jpeg
Ce înseamnă o pată albă pe un pepene verde?
Când mercurul termometrelor urcă nestingherit peste 30 de grade Celsius, gândurile noastre devin obsesiv axate pe căutarea umbrei, a unei băuturi răcoritoare și – inevitabil – pe găsirea pepenelui verde perfect.
Emma Raducanu (EPA) jpg
enes sali jpeg
Convoi de tancuri sovietice in timpul anexarii Basarabiei 1940 jpg
Drama trăită de milioane de români în vara anului 1940: „Ne-au luat totul!” Cum a fost cedată Basarabia?
La sfârșitul lunii iunie 1940, România era forțată să cedeze, fără luptă, o parte esențială din trupul țării: Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța.