La ce folos dulcețuri? La ce folos murături?

Publicat în Dilema Veche nr. 816 din 10-16 octombrie 2019
La ce folos dulcețuri? La ce folos murături? jpeg

Cum adică? Le mîncăm, nu? Ca atare sau le folosim ca ingrediente, ca de pildă dulcețurile pentru a complini deserturi ori murăturile pentru a deschide noi orizonturi salatei boeuf. Doar că românul, fire creativă, născut poet, cum știm, le dă și alte întrebuințări. Spre-o pildă, să ne amintim de această vizită, povestită de I.L. Caragiale.

„M-am dus de Sf. Ion să fac o vizită doamnei Maria Popescu, o veche prietenă, ca s-o felicit pentru onomastica unicului său fiu, Ionel Popescu, un copilaș foarte drăguț de vreo opt anișori. N-am voit să merg cu mîna goală și i-am dus băiețelului o minge foarte mare de cauciuc și foarte elastică. Atențiunea mea a făcut mare plăcere amicei mele și mai ales copilului, pe care l-am găsit îmbrăcat ca maior de roșiori în uniformă de mare ținută…“ Se servește, după moda vremii (frumoasă modă!), dulceață și cafea. „După ce am luat dulceața, mă pregătesc să sorb din cafea…

– Nu vă supără fumul de tutun? întreb eu pe madam Popescu.

– Vai de mine! La noi se fumează… Bărbatu-meu fumează… și… dumnealui… mi se pare că-i cam place.

Și zicînd „dumnealui“, mama mi-arată rîzînd pe domnul maior.

– A! zic eu, și dumnealui?

– Da, da, dumnealui! să-l vezi ce caraghios e cu țigara-n gură, să te prăpădești de rîs… ca un om mare…

– A! asta nu e bine, domnule maior, zic eu; tutunul este o otravă…

– Da’ tu de ce tragi? mă-ntrerupe maiorul lucrînd cu lingura în cheseaua de dulceață… 

– Ajunge, Ionel! destulă dulceață, mamă! iar te-apucă stomacul… 

Maiorul ascultă, după ce mai ia încă vreo trei-patru lingurițe, apoi iese cu cheseaua în vestibul.

– Unde te duci? întreabă mama.

– Viu acu! răspunde Ionel.

După un moment, se-ntoarce cu cheseaua goală…“

Vizita dlui Caragiale este plină de momente dramatice. În fine, oaspetele se retrage.

„Mi-am pus șoșonii și paltonul și am plecat. Cînd am ajuns acasă, am înțeles de ce maiorul ieșise un moment cu cheseaua în vestibul – ca să-mi toarne dulceață în șoșoni.“

Dacă dulceața poate avea întrebuințări neașteptate cînd ajunge pe mîna unui copil prost crescut, murătura poate avea doar întrebuințări serioase, în mintea adulților. Chiar foarte serioase. Iată, de pildă, ce găsim pe unul dintre multele site-uri medicale (www.sfatulmedicului.ro)

„Pe lîngă faptul că au gust minunat, murăturile sînt un adevărat medicament.

Acestea au numeroase beneficii pentru sănătate și pot ajuta la buna funcționare a organismului. Mare atenție însă la modul de preparare. Murăturile sănătoase nu trebuie să conțină prea multe ingrediente sau adaosuri, ci doar apă și sare. Sînt contraindicate oțetul sau zahărul. Prin fermentare, legumele dau naștere la bacterii sănătoase, care ajută la reglarea microflorei și la întărirea imunității. Astfel, murăturile atenuează alergiile și sînt anticangerigene, deoarece reduc inflamațiile din organism.

Varza murată, ideală pentru detoxifiere. Varza murată este ideală pentru curele de slăbire. Aceasta ajută la buna detoxifiere a organismului, iar datorită conținutului mare de vitamina C, întărește sistemul imunitar. De asemenea, datorită conținutului mare de fibre și minerale, varza murată ajută digestia și la buna funcționare a tractului digestiv, prevenind astfel constipația. Atenție însă la alimentele pe care le consumi alături de murături. Se recomandă ca acestea să fie servite lîngă cartofi sau carne, pentru a ușura digestia.

Mărarul și usturoiul, ideale în murături. Pentru a crește beneficiile murăturilor pentru sănătate, este recomandat ca lîngă acestea să fie adăugate mărar și usturoi. Mărarul are flavonoide, cu rol de regenerare a țesuturilor, în timp ce usturoiul ajută la echilibrarea bacteriilor în organism. De asemenea, boabele de muștar ajută la prevenirea balonării.

Murăturile ameliorează ulcerele și gastritele. Datorită conținutului mare de acid lactic, așa-numitele bacterii „prietenoase“, murăturile sînt ideale pentru ameliorarea problemelor digestive, precum ulcerele sau gastritele.

Murăturile, ideale în afecțiunile hepatice. Pentru că au un conținut mare de antioxidanți, fibre și substanțe hepatoprotectoare, murăturile ajută și la o bună detoxifiere a ficatului.

Murăturile previn afecțiunile respiratorii. Murăturile se consumă în special în sezonul rece, deoarece ajută foarte bine la prevenirea răcelii sau a gripei. Enzimele și antioxidanții pe care acestea le conțin au proprietăți imunostimulante, ajutînd pe timp de iarnă atît la combaterea, cît și la prevenirea afecțiunilor respiratorii.

Murăturile te întineresc. Murăturile sînt ideale și pentru menținerea sănătății pielii. Datorită rolului lor de detoxifiere, murăturile previn îmbătrînirea pielii și întîrzie apariția ridurilor.

Murăturile previn cîrceii. Zeama de varză este indicată persoanelor care au activități fizice intense. Numeroase studii au demonstrat că zeama de murături este eficientă în combaterea și prevenirea cîrceilor.“

Calofilii nu au de ce să se simtă iritați de repetarea atributului „ideal“. După cum vedeți, de la cancer la cîrcei și de la gastrite la riduri, murăturile luptă de partea bună a vieții. Sînt, cu adevărat, ideale! Totuși, istoria a dovedit că idealurile pot fi foarte dăunătoare uneori. Orice ideal, cu alte cuvinte, are contraindicații. Aceeași sursă nu uită să le precizeze – doar e vorba despre medici…

Contraindicații. Atenție însă, murăturile nu sînt indicate tuturor persoanelor. Cei care suferă de afecțiuni precum boli renale, hipertensiune, insuficiență cardiacă, diabet de tip I și II, retenție de apă sau au frecvent dureri de cap sau migrene trebuie să evite murăturile. De asemenea, persoanele care suferă de steatoză hepatică ar trebui să consume cu moderație murături dulci, dar și gravidele cu preeclampsie.“ Acum, vorba aceea, dixit et salvavi…

Totuși, nu se poate înțelege bogăția relației românilor cu alimentele fără să reflectăm un pic la metaforizarea lor. Murătura și dulceața sînt, de pildă, foarte folosite în caracterizarea unor persoane. Spunem, adesea, despre cîte cineva că „este o murătură“. Perfect sinonim cu „este o acritură“. În general, o asemenea caracterizare este conotată negativ: cu „o murătură“ nu-i plăcut să ai de-a face. Preferi, evident, „o dulceață de om“. Totuși, sînt situații de viață în care „murătura“ este nu doar indicată, dar și necesară. Singura necesară! Că tot am văzut ce proprietăți „ideale“ are, să ne amintim împreună un episod din istoria recentă a României, povestit de Monica Macovei. Ea, ministru al Justiției fiind, avea de ales dintre mai mulți candidați pe noul șef al Direcției Naționale Anticorupție. A apelat la un psiholog. Povestește pentru un post de televiziune chiar Monica Macovei. „De exemplu, la Daniel Morar, psihologul mi-a spus – pe el (pe Daniel Morar – n. m.) îl enervează de cîte ori aude asta: «Omul ăsta e acru ca o murătură, nu va socializa cu nimeni». Și eu am spus: asta ne trebuie, un procuror-șef nu trebuie să socializeze cu politicieni! Și, în general, cu cît mai puțină lume.“ Sînt, așadar, funcții importante care cer „murături“. Îmi place să evoc acest episod, ținînd în plus cont că Daniel Morar a fost un foarte bun șef al DNA, pentru a sublinia că „murăturile“ omenești, chiar dacă sînt cel mai adesea neplăcute, sînt nu de puține ori indispensabile.

Dimpotrivă, cu dulceața e cu totul altceva. Ne dorim mereu să fim în preajma cuiva care este „o dulceață“. De ei e nevoie oriunde (mai puțin în acele cîteva funcții în care, totuși, „murăturile“ sînt preferabile. Dar să nu se repezim! Și „dulceața“ are ambiguitățile ei. Am recitit recent „Sărmanul Dionis“ și, printre alte descoperiri (cu fiecare lectură din Eminescu descoperi cîte ceva nou!), am remarcat utilizarea „dulceții“ în cîteva moduri cel puțin neașteptate.

Așadar, la un moment dat, despre Dionis, zice: „Fața era de acea dulceață vînătă albă ca și marmura în umbră, cam trasă fără a fi uscată, și ochii tăiați în forma migdalei erau de acea intensivă voluptate pe care o are catifeaua neagră“. Mai jos, despre portretul tatălui lui Dionis, la vîrsta proaspetei tinereți, aflăm: „Ochii cei albaștri ai copilului erau așa de străluciți, de un colorit atît de limpede și senin, încît păreau că privesc cu inocența, cu dulceața lor mai femeiască asupra spectatorului“. În fine, despre maistrul Ruben: „Arătarea lui era liniștită – dar nu blîndă; numai în împrejurul gurii musculoase se vedea o dulceață amărîtă de îndoieli“. Și, după ce îi scrie scrisoarea Mariei, Dan simțea că „…totuși o speranță de-o dureroasă dulceață, deșartă, dar singură, îi amețea sufletul…“.

Eminescu este, indiscutabil, unul dintre cei mai rafinați mînuitori de limbă română dintre toți „nativii“ care s-au născut și se vor naște vreodată. Să ne bucurăm, așadar, de dulceața limbii sale!

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.