La ce bun Centrul Istoric?

Celia GHYKA
Publicat în Dilema Veche nr. 80 din 28 Iul 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"...s─â se mute ci┼čmeaua de pe Lipscani, c─â este ├«n mijlocul trotuarului ┼či incomodeaz─â circula┼úia, c─â este stricat─â, c─â to┼úi au magazine ┼či s├«nt avu┼úi ." (pl├«ngere adresat─â Prim─âriei Capitalei de unii locuitori ai str─âzii Lipscani pentru transformarea f├«nt├«nii a┼čezate pe domeniul public ├«n gur─â de stropit, 28 iunie 1872) De la o vreme ├«ncoace, chestiunea Centrului Istoric a ├«nceput s─â migreze, cu oarece repeziciune, dinspre marginea ├«ng─âduit─â a polemicilor c─âtre centrul fierbinte al preocup─ârilor, fie ele gazet─âre┼čti, administrative, politice sau chiar (prin induc┼úie) comunitare. Strident-declamatorii sau discret-opera┼úionale, interesele de a reabilita inima Capitalei s├«nt, fire┼čte, mai mult dec├«t legitime ┼či cu necesitate urgente. Pentru c─â starea de degradare a ajuns la limita (in)suportabilului. Pentru c─â locuirea aici nu mai e posibil─â. Pentru c─â ast─âzi comer┼úul, odinioar─â reprezentativ pentru ora┼č, atinge grotescul. Pentru c─â e vorba despre o valoare cultural─â na┼úional─â. Pentru c─â valoarea terenului ┼či-a imobilelor are un poten┼úial aproape deloc exploatat. Pentru c─â, ├«n fine, e vorba despre Centrul Istoric al Capitalei. Toate aceste motive - ┼či lista poate, desigur, continua - s├«nt absolut ├«ntemeiate, iar afirmarea lor public─â, ├«n drum c─âtre asumarea lor efectiv─â, nu poate fi dec├«t prilej de ne├«ngr─âdit─â bucurie. Dac─â ├«ns─â ast─âzi toate aceste preocup─âri se dovedesc dilematice, ├«n vremurile construirii ora┼čului modern ele erau mai mult dec├«t fire┼čti, ├«nscriindu-se f─âr─â ├«ncr├«ncenare ├«n preocup─ârile de administrare a ├«ntregului ora┼č, ├«ntr-o viziune ├«n care centrul nu era altceva dec├«t unul dintre m─âdularele Bucure┼čtiului, c─âruia trebuie s─â i se poarte de grij─â ├«n aceea┼či m─âsur─â (chiar dac─â, poate, cu mai mult─â dragoste) cu celelalte. O demonstreaz─â o ├«ntreag─â politic─â urban─â de dup─â 1830, ├«n eforturile de modernizare ┼či de construire nu numai a p─âr┼úii evidente a ora┼čului (imobilele ┼či spa┼úiile publice), dar ┼či a infrastructurii, a mobilierului urban, g├«ndite ultramodern (pentru atunci, ca ┼či pentru acum) ├«n termeni de "re┼úea". Despre naturale┼úea cu care se puteau rezolva problemele urbane ne vorbe┼čte ┼či pl├«ngerea adresat─â Prim─âriei de c─âtre locuitorii din lipsc─ânie pentru mutarea ci┼čmelei de pe domeniul public, pentru c─â ├«i "incomodeaz─â". Dac─â arunc─âm o privire ├«n arhivele Prim─âriei, vom afla c─â nenum─âratele astfel de peti┼úii erau, de obicei, rezolvate cu firescul cu care o administra┼úie trebuie s─â ├«┼či asume rolul de negociator ├«ntre interesele membrilor comunit─â┼úii ┼či interesul public al comunit─â┼úii reunite. M─â ├«ntreb cum s-ar putea r─âspunde ast─âzi unei pl├«ngeri care ar cere desfiin┼úarea st├«lpilor de iluminat de pe strada Lipscani, dimpreun─â cu co┼čurile gemene de gunoi aferente, pe motiv c─â se afl─â pe mijlocul str─âzii, c─â s├«nt strica┼úi ┼či imunzi. Dar de unde ┼či de c├«nd pornesc interesele reabilit─ârii? Desigur, nu trebuie s─â ne imagin─âm c─â numai la noi Centrul Istoric pune probleme. Centre istorice falite au ┼či "ei", numai c─â au ├«nceput mai devreme s─â se ocupe de ele. De fapt, chestiunea degrad─ârii zonelor istorice ale ora┼čelor ├«ncepe s─â se pun─â ├«n mai toate ┼ú─ârile europene de prin anii cincizeci, c├«nd ravagiilor r─âzboiului li se adaug─â ┼či acelea, urbanistice, ale modernismului, ┼či cartiere ├«ntregi de locuire tradi┼úional─â s├«nt fie demolate spre a fi reconstruite, fie abandonate ├«n favoarea cartierelor de blocuri, s─ân─âtoase, ├«nsorite, moderne, noi. Locuirea ├«n zonele istorice ├«ncepe atunci s─â fie privit─â ca insalubr─â, ├«nvechit─â, indezirabil─â. ┼×i atunci cartierele centrale r─âm├«n prad─â abandonului p├«n─â destul de t├«rziu, pe la ├«nceputul anilor optzeci, c├«nd ├«ncep s─â devin─â obiect pentru reabilitare ┼či subiect pentru turismul din ce ├«n ce mai "cultural". Problemele reabilit─ârii unor astfel de zone s├«nt legate ├«n primul r├«nd de calitatea locuirii (apartamente care au r─âmas, la nivelul echip─ârii, la acela┼či stadiu ca la sf├«r┼čitul r─âzboiului), de circula┼úie sau de sta┼úionare (l─â┼úimea str─âzilor e de cele mai multe ori insuficient─â pentru ca ma┼činile s─â se poat─â strecura, opri, z─âbovi). Apoi, popula┼úia relativ s─ârac─â r─âmas─â s─â locuiasc─â ├«n astfel de condi┼úii este, de cele mai multe ori, incapabil─â s─â repare, s─â ├«ntre┼úin─â sau s─â modernizeze locuin┼úele. Calit─â┼úile acestor locuri care, ├«n fine, au ├«nceput s─â fie l─âudate ┼či ├«n┼úelese, s├«nt ├«nso┼úite de defectele pe care le ├«ntre┼úin: culoarea local─â, atmosfera, convivialul ascund de mule ori s─âr─âcie, mizerie, promiscuitate. Pe de alt─â parte, centrele renovate ┼či transformate ├«n muzee ┼či ├«n birouri luxoase s├«nt, probabil, la fel de triste. Aceasta face ca limitele opera┼úiunilor urbane de renovare a Centrului Istoric s─â se afle ├«ntr-un echilibru extrem de fragil, c─âci reabilitarea care ┼úine seama numai de patrimoniul construit poate repede e┼čua ├«ntr-un exerci┼úiu de pietrificare, de ├«nghe┼úare a propriei sale istorii. Abord─ârile actuale ale proiectelor urbane merg ├«n sensul refacerii ora┼čului din el ├«nsu┼či mai degrab─â dec├«t prin ad─âugiri, ├«ntr-o viziune care s─â ├«nscrie chestiunea Centrului Istoric ├«ntr-o politic─â urban─â global─â. Centrul Istoric al Bucure┼čtiului se confrunt─â ┼či el cu probleme de aceea┼či natur─â, chiar dac─â, poate, cauzelor amintite li se adaug─â ┼či cele ale schilodirii ideologice a ora┼čului. Care ar fi, a┼čadar, c├«teva dintre ra┼úiunile de a reabilita Centrul nostru Istoric? C─âci fiecare ora┼č e singular ┼či scap─â clasific─ârilor ┼či generaliz─ârilor. Pragmatic, pentru c─â lipsc─ânia renovat─â ar duce la cre┼čterea atractivit─â┼úii turistice a locului, legat─â firesc ┼či de o cre┼čtere imediat─â a volumului ┼či a calit─â┼úii comer┼úului din zon─â, deci o cre┼čtere economic─â benefic─â pentru ├«ntreaga comunitate. Simbolic, aici se g─âse┼čte inima ora┼čului, centrul de la care acesta a pornit ┼či care ├«i este bolnav. Chiar dac─â ast─âzi ora┼čul a c─âp─âtat alte, tot mai multe centre, unele artificiale, altele agresive (tot soiul de plaza ale societ─â┼úii de consum care ├«ntorc, indiferente, arogante, spatele ora┼čului viu), lipsa de grij─â pentru centrul ├«ntemeietor ar echivala cu o exprimare f─âr─â echivoc a urii de sine, cu o negare a identit─â┼úii ┼či a originilor. Singularitatea acestui centru nu st─â ├«n colec┼úia de piese nemai├«nt├«lnite, ci ├«n al─âturarea stilurilor ┼či-a epocilor, ├«n ansamblul pe care piesele ├«l formeaz─â. A┼čezarea dens─â a construc┼úiilor pe loturi ├«nguste ┼či lungi, ce fac trecerea dintr-o strad─â ├«n alta, e stranie ├«n raport cu gr─âdinile altern├«nd casele-vagon ale t├«rgove┼úilor din restul ora┼čului tradi┼úional. Ea se datoreaz─â, probabil, voca┼úiei comerciale mai intense pe care zona o mo┼čtene┼čte, ├«nc─â de pe vremea Cur┼úii Domne┼čti (abandonat─â, la sf├«r┼čitul secolului al XVIII-lea). Al─âturarea de hanuri ┼či biserici, adesea ├«mpreun─â ├«n hanurile mari, m─ân─âstire┼čti, a permis mai t├«rziu, c─âtre sf├«r┼čitul secolului al XIX-lea, implantarea pe locul unor foste asemenea mari propriet─â┼úi (├«n raport cu loturile ├«nguste care fac specificul str─âzilor) a institu┼úiilor statului modern (Banca Na┼úional─â, CEC-ul, Bursa, Muzeul de Istorie se g─âsesc pe locul unor hanuri m─ân─âstire┼čti sau domne┼čti). Sentimental, pentru c─â acest t─âr├«m st─âruie ├«n imaginarul nostru, reflexie a unui Levant suspendat ├«n febra moderniz─ârilor occidentale, unde nep─âsarea boiereasc─â se ├«mbin─â cu nesim┼úirea grosolan─â, unde rafinamentul coabiteaz─â straniu cu superficialitatea extrem─â ┼či evlavia cu mitoc─ânia. Poate c─â tocmai pentru asta el e viu, ca ┼či ora┼čul c─âruia ├«i este inim─â, c─âci "les villes qui ne se laissent pas reconstruire dans l'imaginaire sont des villes inhabitables". (Jean Ladri

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Chantal jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.