La ce am rîs, la ce am plîns în 2011

Dacă trag linie, în 2011 am rîs mai mult decît am plîns. Poate că de asta m-am îngrăşat cu fix 220 de grame, pe care sper să le dau jos în 2012. O s-o iau în ordine cronologică inversă. Am rîs la dezbaterea bugetului în comisiile de specialitate. O comedie mişto tare, deşi pe ea scria mare „DRAMĂ“. Ceea ce trebuia să ia sfîrşit la finele lui 2010 – refacerea salariilor şi deblocarea pensiilor – se va prelungi pentru al treilea an consecutiv. Măsurile au fost luate cu copy/paste fără să fie bine gîndite şi îndelung calculate efectele lor. Micşorarea drastică a salariilor bugetarilor n-a ajutat cu nimic economia. În fine. Am rîs gîndindu-mă la toată criza datoriilor şi la întîlnirile „cruciale“ care se sfîrşeau fără decizii. Înaintea fiecărei întîlniri la nivel de mahări europeni ni se spunea că vom asista la decizii cruciale, că e summit-ul ultimei şanse. Era pe naiba, că nu aveau curajul să facă nimic concret. Aşa că problemele se împing în 2012. 

Am plîns totuşi pentru că sîntem incapabili să ne facem curat în ograda cu corupţi. Dar am rîs, reparîndu-mi plînsul, gîndindu-mă la cît de prost să fii ca să iei şpagă într-o perioadă în care DNA umblă pe stradă cu lupa de căutat şpăgari. Corupţia ne costă cca 5% din PIB, dar cui să-i pese? Este că e de tot rîsul?

Recensămîntul şi alte comedii cu tragedieni

Am mai rîs uitîndu-mă la Geoană – de la al doilea om în stat, cum a ajuns el primul om în Dăbuleni. Nu am decis dacă e de rîs sau de plîns faptul că vom avea alegeri comasate în 2012. E o victorie à la Pyrrhus a preşedintelui, cu accentul pe victorie, nu pe Pyrrhus. 

Am rîs de nu m-am mai oprit cu recensămîntul. Prost organizat şi prost desfăşurat, operaţiunea a fost o experienţă organizatorică ratată, însoţită de pierderi colaterale – demiterea purtătorului de cuvînt al INS pentru declaraţii hazardate şi anunţarea probabilei demisii a directorului instituţiei. Urmînd a fi finalizate abia în 2014, concluziile recensămîntului propulsează în prim-plan două chestiuni: scăderea populaţiei României cu aproximativ 2 milioane de locuitori şi imposibilitatea unei evaluări corecte a numărului etnicilor ţigani, care continuă a se declara preponderent ca „români“. 

Am plîns cînd am auzit că nici anul ăsta nu se rezolvă cu intrarea în Spaţiul Schengen. Apoi am rîs, că uite ce tare preşedinte avem, că le-a înţepat roţile tirurilor cu lalele olandeze, mîrîind printre dinţi că „noi ne-am făcut temele!“. Am rîs şi cînd a plecat Nokia, adică 1% din PIB şi 5% din exporturi. Am plîns cînd l-am auzit pe Băse că vor pleca şi alţii. 

Am rîs cînd am citit că premierul Boc pleacă în China şi am plîns cînd am văzut că se întoarce.

Din cîte am aflat, a încercat să convingă nişte investitori să vină să facă un PPP în România. Chinezii au zis să-şi ţină telefonul deschis, că sună ei. 

Iar am rîs, cînd cu Bacalaureatul. Sîntem o naţie cu juni tîmpiţi, dar ne supărăm cînd ni se demonstrează cu cifre. Mai bine plîngem puţin, să ne mai descărcăm. De plîns este şi ratarea de către stat a vînzării acţiunilor Petrom. A scos pe bursă 9,84% din acţiuni, dar întrucît acţiunea a fost prost organizată de Ministerul Finanţelor, s-a soldat cu un eşec. Imediat, premierul a ieşit să ne calmeze: „România nu este disperată să vîndă acţiunile Petrom la orice preţ“. Aşa e, noi să fim sănătoşi! Operaţiunea fusese prevăzută în acordul cu FMI şi CE.

Am plîns cînd i-am văzut pe ditamai marii producători anunţînd valuri iminente de scumpiri. În ianuarie, în februarie, în iulie ş.a.m.d. Pe seceta asta, să scumpeşti produsele e sinucidere comercială. 2011 e anul cu cele mai multe promoţii din istoria retail-ului românesc, semn că nu prea se vinde.  Cum să scumpeşti în atare condiţii?  

În mai, aflăm că am ieşit din recesiune. E de rîs, dar dacă te uiţi la criza din
jurul României te ia imediat cu plîns. Criza trece, criza vine, toate-s vechi şi nouă toate – vorba poetului.

Am ieşit pe malul lacului, dar intrăm în ocean

Dacă e să ne luăm după statistici, produsul intern brut a crescut, în primul trimestru, faţă de ultimele trei luni ale anului trecut. Tehnic, asta înseamnă ieşirea din recesiune. Nu şi din criză. 2012 va fi un an cel puţin la fel de complicat.

Alt fals scandal – scandalul „Eurostat“: notificarea deficitului, prelucrată de statisticienii guvernului. Eurostat îşi exprimă rezervele în privinţa calităţii datelor raportate de România: faţă de datele transmise la 31 martie 2011, Eurostat şi-a exprimat unele rezerve asupra calităţii datelor, în principal cu referire la tratamentul statistic al indicatorilor unor companii reclasificate în sectorul „Administraţiile publice“ conform metodologiei ESA 95. Odată cu notificarea fiscală s-au transmis date suplimentare la solicitările instituţiei europene, în vederea analizei includerii în sectorul „Administraţiile publice“ a unor societăţi precum CFR Infrastructură şi SC Termoelectrica SA. 

Euro, te iubim. Vrei să fii soţia noastră?

Iar de rîs şi de plîns. Vrem euro, dar amînăm intrarea în Euroland. Drept e că acum nici nu e bine de organizat sejururi în staţiunea Euro. Dar cu o încăpăţînare cel puţin discutabilă, jurăm cu mîna pe inimă că vom iubi veşnic moneda unică şi că o s-o cerem noi de nevastă…

Guvernul a amînat ţinta de trecere la euro cu doi ani şi a programat, pentru perioada 2013-2015, integrarea în mecanismul european al ratelor de schimb, ERM-II. Guvernul apreciază că moneda naţională va putea intra în mecanismul ratei de schimb II (ERM II) în perspectiva anilor 2013-2014.  „Această apreciere are în vedere şi necesitatea îndeplinirii sustenabile ex-ante a criteriilor de la Maastricht, inclusiv prin intermediul consolidării fiscale durabile, care să conducă la maximizarea probabilităţii ca România să-şi limiteze la cei doi ani obligatorii durata participării la mecanismul ratelor de schimb II. Se consideră că atît perioada anterioară intrării în ERM II, cît şi cea a participării în acest mecanism vor reprezenta etape importante ale procesului de convergenţă nominală şi reală a economiei româneşti, ce este prognozat a se relua ulterior încheierii perioadei de contracţie economică substanţial.“ Am citat, ca să înţelegeţi în cuvinte simple.

Comedia „Corupţie“, episodul „Vamă“ 

Fără nici o legătură cu amînarea aderării la Spaţiul Schengen – zic autorităţile – a fost declanşată o veritabilă ofensivă împotriva contrabandei şi corupţiei din vămi.

Acţiunea a început din prima zi a lunii februarie, la Siret, şi a continuat apoi la punctele de frontieră cu Serbia, pentru ca, la sfîrşitul lunii, să ajungă la Ploieşti. Au fost reţinuţi şi anchetaţi peste o sută de vameşi şi poliţişti de frontieră, în majoritatea lor „plevuşcă“. Operaţiunea a dezvăluit mecanismele corupţiei din acest sector şi beneficiarii finali – presupuşi a fi cîţiva dintre baronii locali ai PDL din judeţele de frontieră. 

2011 a fost un an al ţintelor economice îndeplinite. Am minţi dacă nu am recunoaşte. Dar vine un 2012 complicat şi impredictibil. Să ne pregătim de noi episoade de hohote. Ori de rîs, ori de plîns.

Dan Popa este jurnalist economic la HotNews şi semnează blogul economico-bancar www.hymerion.ro.