ÔÇ×Justi┼úia ┼či echitatea s├«nt termeni problematiciÔÇť ÔÇô interviu cu Valeriu STOICA

Publicat în Dilema Veche nr. 684 din 30 martie - 5 aprilie 2017
ÔÇ×Justi┼úia ┼či echitatea s├«nt termeni problematiciÔÇť ÔÇô interviu cu Valeriu STOICA jpeg

Domnule profesor, unii spun c─â pia╚Ťa este imoral─â, al╚Ťii c─â este amoral─â ╚Öi, ├«n fine, se mai g─âsesc ╚Öi dintre cei care spun c─â pia╚Ťa are, totu╚Öi, unele virtu╚Ťi. E drept, cei din urm─â au nevoie de un ra╚Ťionament mult mai complex ╚Öi mai sofisticat dec├«t cei dint├«i, semn c─â e mai dificil s─â dovede╚Öti c─â pia╚Ťa este moral─â. Cel mai u╚Öor este s─â te convingi c─â pia╚Ťa nu are de-a face cu morala, de nu chiar c─â i se opune. Dumneavoastr─â ce crede╚Ťi?

Dincolo de r─âspunsul pe care l-a dat Max Weber, de mult─â vreme, la aceast─â ├«ntrebare, c├«teva nuan╚Ť─âri ar putea fi de folos.

Pia╚Ťa nu este un angrenaj mecanic. Sintagma ÔÇ×mecanismele pie╚ŤeiÔÇť, oric├«t de metaforic─â ar fi, simplific─â prea mult. Actorii economici, inclusiv marile corpora╚Ťii, nu s├«nt pure entit─â╚Ťi obiective. P├«n─â la urm─â, actorii economici s├«nt oameni sau s├«nt forma╚Ťi din oameni cu idei, iner╚Ťii de g├«ndire ╚Öi comportament, spirit creator ╚Öi curaj inventiv, sentimente ╚Öi valori morale. Oamenii s├«nt harnici sau lene╚Öi, cump─âta╚Ťi sau risipitori, austeri sau lacomi, cinsti╚Ťi sau tic─âlo╚Öi. Virtu╚Ťile ╚Öi viciile influen╚Ťeaz─â, ├«ntr-un fel sau altul, procesele economice. Desigur, ÔÇ×m├«na invizibil─âÔÇť, legea cererii ╚Öi a ofertei, principiile macroeconomice exist─â, dar ele ac╚Ťioneaz─â, de cele mai multe ori, corectiv, iar nu preventiv. Altfel spus, toate acestea nu ├«mpiedic─â disfunc╚Ťionalit─â╚Ťile, dezechilibrele, crizele ciclice din economie, ci doar le corecteaz─â, de multe ori ├«ntr-un mod extrem de dureros pentru actorii economici sau pentru o mare parte din ei.

P├«n─â la urm─â, imaginea statistic─â a pie╚Ťei este una de sintez─â, nu ne spune prea mult despre comportamentul economic al fiec─ârui actor, dar, ├«n mod fatal, este rezultanta comportamentelor tuturor actorilor economici, a virtu╚Ťilor ╚Öi a viciilor lor.

Pia╚Ťa este moral─â, imoral─â sau amoral─â nu ├«n mod abstract, ci prin comportamentul actorilor economici ╚Öi prin eficien╚Ťa sau ineficien╚Ťa reglement─ârilor ╚Öi a institu╚Ťiilor.

╚śtiin╚Ťa economic─â a fost tentat─â de dou─â utopii: una a planific─ârii totale ╚Öi a dirijismului infailibil, ├«ntemeiate pe o presupus─â cunoa╚Ötere a legilor obiective ale pie╚Ťei, alta a autoregl─ârii sistemului economic, nu mai pu╚Ťin infailibil─â. Prima utopie absolutizeaz─â poten╚Ťialul de cunoa╚Ötere ╚Öi de ac╚Ťiune al omului, a doua pare s─â-l ignore. Ca ├«ntotdeauna, adev─ârul este la mijloc. S-a demonstrat ├«n mod conving─âtor c─â economia de pia╚Ť─â liber─â, bazat─â pe proprietatea privat─â, este indisolubil legat─â de democra╚Ťia constitu╚Ťional─â. Altfel spus, libertatea economic─â ╚Öi libertatea politic─â s├«nt complementare ╚Öi se poten╚Ťeaz─â reciproc, iar absen╚Ťa uneia o pune ├«n dificultate sau chiar o sufoc─â pe cealalt─â. Institu╚Ťiile politice ╚Öi cele economice se pot sus╚Ťine sau se pot boicota unele pe altele. Cu c├«t s├«nt mai flexibile ╚Öi mai cooperante, cu at├«t cre╚Öte ╚Öansa dezvolt─ârii economice. Este adev─ârat c─â economia de pia╚Ť─â a func╚Ťionat ╚Öi ├«n sisteme politice autoritare; a╚Öa s-a ├«nt├«mplat ├«n Spania lui Franco sau ├«n Chile, ├«n timpul dictaturii lui Pinochet. Dar, mai devreme sau mai t├«rziu, sistemul politic autoritar intr─â ├«n contradic╚Ťie cu libertatea economic─â; ori o ├«nl─âtur─â, ori se autodizolv─â.

Experien╚Ťa politic─â ╚Öi economic─â acumulat─â ├«n toat─â epoca modern─â ne spune c─â economia de pia╚Ť─â ╚Öi democra╚Ťia constitu╚Ťional─â coexist─â, iar for╚Ťa lor depinde de principiile ╚Öi de valorile morale care influen╚Ťeaz─â comportamentul cet─â╚Ťenilor, respectiv al actorilor economici (├«ntreprinz─âtori ╚Öi salaria╚Ťi, profesioni╚Öti ╚Öi consumatori, asocia╚Ťi ╚Öi concuren╚Ťi).

Ce ar fi de dorit: o pia╚Ť─â care s─â genereze tot mai mult─â valoare economic─â (adic─â bani), chiar dac─â este mai s─âlbatic─â, sau o pia╚Ť─â care s─â nu fie at├«t de profitabil─â, dar s─â fie mai corect─â?

Nu capitalismul, ci oamenii s├«nt s─âlbatici. ├Än╚Ťeles ca sintez─â ├«ntre legi intrinseci ╚Öi legi extrinseci, ├«ntre procese economice ╚Öi spa╚Ťiul legal de libertate ├«n care acestea se dezvolt─â, capitalismul presupune nu doar competi╚Ťia, ci ╚Öi cooperarea, iar regulile competi╚Ťiei oneste ╚Öi ale cooper─ârii rezonabile au, ├«ntre altele, ╚Öi o func╚Ťie de ├«mbl├«nzire a s─âlbaticului care tr─âie╚Öte ├«n fiecare dintre noi.

Desigur, urm─ârirea profitului este ra┬ş╚Ťiunea de a fi a capitalismului. Dar nu se confund─â profitul cu furtul, cu frauda, cu corup╚Ťia. C├«nd exist─â ╚Öi c├«t exist─â, profitul este rezultatul unor eforturi inteligente, de inventivitate ╚Öi de management, de ├«n╚Ťelegere a tendin╚Ťelor pie╚Ťei ╚Öi de anticipare a acestora. Cine pune ├«nc─â semnul egalit─â╚Ťii ├«ntre profit ╚Öi avantajele materiale ob╚Ťinute prin mijloace necinstite, fie se afl─â ├«nc─â sub influen╚Ťa propagandei comuniste, fie promoveaz─â o asemenea propagand─â. Este de remarcat c─â, ├«n m─âsura ├«n care a generat prosperitate ╚Öi libertate economic─â, sistemul capitalismului s-a bazat, ├«n primul r├«nd, pe munca ├«ntreprinz─âtorilor, care nu se m─âsoar─â cu programul de opt sau de ╚Öase ore pe zi. Imaginea ÔÇ×capitalistului s─âlbaticÔÇť este asociat─â cu procese ╚Öi comportamente economice cu totul ├«ndep─ârtate de spiritul capitalismului.

Exist─â o justi╚Ťie a pie╚Ťei? Dar o echitate a pie╚Ťei?

Justi╚Ťia ╚Öi echitatea s├«nt termeni polisemantici. ├Äntr-un sens, se suprapun cu termenul de dreptate. ├Än acest sens, se poate pune ├«ntrebarea: este pia╚Ťa dreapt─â sau nedreapt─â? R─âspunsul este ├«n func╚Ťie de criteriul drept─â╚Ťii pe care ├«l adopt─âm: reciprocitatea, egalitatea, meritul, nevoia. Cred c─â, dintre toate aceste criterii, cel mai important este cel al reciprocit─â╚Ťii, ├«ntruc├«t este eficient ├«n cele mai multe situa╚Ťii ca m─âsur─â a drept─â╚Ťii, chiar dac─â s├«nt ╚Öi alte ├«mprejur─âri ├«n care func╚Ťioneaz─â unul sau altul din celelalte criterii. Ce primim ╚Öi ce d─âm ├«n schimb este ecua╚Ťia simpl─â a drept─â╚Ťii nu numai ├«n economie, ci ╚Öi ├«n orice alt domeniu. Schimbul ÔÇô fie material, fie spiritual ÔÇô este sursa ├«mbog─â╚Ťirii noastre identitare ╚Öi ÔÇ×pedagogulÔÇť etic al vie╚Ťii noastre. Dar, mai ales ├«n economie, schimbul, ca expresie a reciprocit─â╚Ťii, este mai vizibil dec├«t ├«n alte domenii. Din aceast─â perspectiv─â, expresii ca ÔÇ×economie social─â de pia╚Ť─âÔÇť ╚Öi ÔÇ×justi╚Ťie social─âÔÇť devin tautologice. Economia de pia╚Ť─â este de neconceput ├«n afara schimbului, iar schimbul este vectorul etic al acesteia. Repet, reciprocitatea nu este singurul criteriu al drept─â╚Ťii; nu de pu╚Ťine ori, meritul, egalitatea sau nevoia, dup─â caz, intr─â ├«n ac╚Ťiune pentru a oferi solu╚Ťii juste unor probleme economice.

Vi se pare c─â o pia╚Ť─â func╚Ťioneaz─â mai bine dac─â regulile ei etice s├«nt l─âsate la decizia liber─â a actorilor economici sau dac─â s├«nt legiferate ╚Öi impuse de c─âtre stat?

Valorile ╚Öi regulile etice guverneaz─â ├«n mod direct numai rela╚Ťia noastr─â cu noi ├«n╚Öine, dac─â am ajuns la treapta con╚Ötiin╚Ťei morale ╚Öi dac─â s├«ntem anima╚Ťi de idealul perfec╚Ťion─ârii vie╚Ťii interioare. Indirect ├«ns─â, aceste valori ╚Öi reguli etice reglementeaz─â ╚Öi raporturile noastre cu ceilal╚Ťi. Cum s-a spus, ordinea interioar─â este scopul moralei, ordinea social─â este scopul dreptului. Dar morala ╚Öi dreptul, de╚Öi distincte, nu s├«nt separate de un zid; ├«n ansamblul s─âu, dreptul ÔÇô public ╚Öi privat ÔÇô are fundamente morale: principiul respect─ârii drepturilor fundamentale, principiul echit─â╚Ťii, principiul bunei-credin╚Ťe, principiul for╚Ťei obligatorii a contractului. Etosul actorilor economici se reflect─â, mai mult sau mai pu╚Ťin, ├«n rela╚Ťiile dintre ei, adic─â ├«n spa╚Ťiul economic. Dar normele prescriptive ╚Öi sanc╚Ťionatoare, preventive ╚Öi corective s├«nt cele juridice, ├«n care s├«nt absorbite valorile ╚Öi principiile morale. Dac─â normele juridice nu absorb valorile ╚Öi regulile etice, dac─â nu ├«ncurajeaz─â comportamentul onest, dac─â nu sanc╚Ťioneaz─â ilicitul, cea mai grav─â form─â a imoralului, ele s├«nt fie simple improviza╚Ťii ale unui legiuitor incompetent, fie expresia inechit─â╚Ťii ╚Öi imoralit─â╚Ťii unui legiuitor abuziv. Nu ├«nt├«mpl─âtor s-a spus, de mult─â vreme, ╚Öi de c─âtre mul╚Ťi ├«n╚Ťelep╚Ťi, c─â regulile juridice bune s├«nt cele pe care legiuitorul doar le recunoa╚Öte, ele fiind rodul verific─ârii ├«ndelungate, uneori multiseculare sau multimilenare, prin experien╚Ťa proprie a fiec─ârei comunit─â╚Ťi.

A╚Öadar, decizia liber─â a actorilor economici, multiplicat─â ├«n timp, permite modelarea unor comportamente etice, ├«ntruc├«t numai acestea s├«nt profitabile pe termen mediu ╚Öi pe termen lung. Legiuitorul poate doar s─â preia ╚Öi s─â sanc╚Ťioneze normele care se degaj─â din experien╚Ťa actorilor economici. C├«nd inventeaz─â, legiuitorul abuzeaz─â.

Putem aprecia sub aspect moral legile de natur─â comercial─â pe care le adopt─â un stat?

Normele constitu╚Ťionale, administrative ╚Öi de drept civil care ap─âr─â ╚Öi garanteaz─â dreptul de proprietate privat─â, regulile concuren╚Ťei loiale, reglementarea achizi╚Ťiilor publice, regimul juridic al raporturilor dintre angaja╚Ťi ╚Öi angajatori, dintre consumatori ╚Öi profesioni╚Öti ╚Öi multe alte in┬şstitu╚Ťii juridice au o evident─â ├«nc─ârc─âtur─â moral─â, dar nu s├«nt in┬şven╚Ťia legiuitorului, ci sintetizeaz─â practici ╚Öi uzan╚Ťe oneste ale economiei capitaliste ╚Öi prev─âd sanc╚Ťiuni ├«n cazul ├«n care acestea s├«nt ├«nc─âlcate. Mai mult, Constitu╚Ťia ÔÇô ├«n ├«ntregul ei, ca temei al democra╚Ťiei constitu╚Ťionale ╚Öi ca spa╚Ťiu legal al libert─â╚Ťii, inclusiv al celei economice ÔÇô are o infrastructur─â etic─â, mai mult sau mai pu╚Ťin ascuns─â, dar oricum foarte puternic─â.

C├«nd legiuitorul ignor─â aceast─â infrastructur─â etic─â a Legii fundamentale, c├«nd adopt─â reglement─âri care contrazic practicile ╚Öi uzan╚Ťele oneste conturate de actorii jocului economic ├«ntr-o perioad─â ├«ndelungat─â se poate aprecia c─â rezultatul este unul imoral.

Mai este de ad─âugat c─â sensul moral al legii se pierde din cauza excesului de reglementare, care nu ne m─âre╚Öte siguran╚Ťa, dar, ├«n mod sigur, ne diminueaz─â libertatea. ÔÇ×Incontinen╚ŤaÔÇť legislativ─â blocheaz─â institu╚Ťiile sau le d─â un caracter represiv, de natur─â s─â descurajeze ini╚Ťiativa privat─â ╚Öi libera concuren╚Ť─â. Nu am descoperit ├«nc─â ÔÇ×num─ârul de aurÔÇť care exprim─â propor╚Ťia ideal─â ├«ntre ceea ce poate fi reglementat ╚Öi ceea ce trebuie s─â r─âm├«n─â nereglementat. Indiferent dac─â sursa acestui exces de reglementare se afl─â la Bucure╚Öti sau la Bruxelles, efectul este acela╚Öi: absen╚Ťa clarit─â╚Ťii ╚Öi a predictibilit─â╚Ťii normelor juridice.

Am impresia c─â, ├«n Rom├ónia, exist─â o anumit─â relaxare ├«n privin╚Ťa execut─ârii obliga╚Ťiilor contractuale ├«n afaceri ÔÇô oamenii de afaceri nu prea iau ├«n serios ce scrie ├«n contractele pe care le semneaz─â. Spre deosebire, de pild─â, de americani sau de nem╚Ťi, la noi se sub├«n╚Ťelege cumva c─â obliga╚Ťiile nu vor fi executate chiar la termenul stipulat ├«n contract, ci cu o oarecare ÔÇô acceptabil─â ÔÇô ├«nt├«rziere. Civiliza╚Ťia contractului pare mai ╚Öubred─â la noi. Ave╚Ťi aceea╚Öi percep╚Ťie?

Cultura contractual─â este mediul ambiant ╚Öi liantul economiei de pia╚Ť─â ╚Öi al democra╚Ťiei constitu╚Ťionale. Contractul este un concept crucial nu doar ├«n dreptul privat, cum se crede ├«n mod superficial, ci ╚Öi ├«n dreptul public. Democra╚Ťia constitu╚Ťional─â, ca sistem politic de limitare a puterii autorit─â╚Ťilor publice, nu este de ├«n╚Ťeles ├«n absen╚Ťa ideii de contract social ╚Öi de drepturi naturale. Nu ├«nt├«mpl─âtor, adun─ârile constituante sau congresele partidelor politice se mai numesc uneori conven╚Ťii. Coeren╚Ťa economic─â ╚Öi politic─â a societ─â╚Ťii este dat─â de unirea voin╚Ťelor partenerilor ├«ntr-un num─âr nesf├«r╚Öit de contracte ╚Öi de ╚Ťes─âtura ampl─â de raporturi obliga╚Ťionale care se nasc din acestea. Este sub├«n╚Ťeles c─â o asemenea coeren╚Ť─â se ├«ntemeiaz─â pe principiul pacta sunt servanda, adic─â pe for╚Ťa obligatorie a contractului, expresie juridic─â a imperativului etic de respectare a cuv├«ntului dat.

Rom├ónia este ├«nc─â o ╚Ťar─â ├«n care coexist─â zone cu structuri organice, cvasi-tribale, caracterizate prin multiple dependen╚Ťe, ╚Öi zone de antreprenoriat modern, ├«n care au fost asimilate tehnicile negocierii, aranjamentele contractuale complexe ╚Öi principiul respect─ârii obliga╚Ťiilor asumate. Imaginea de ansamblu este una confuz─â, care creeaz─â senza╚Ťia fragilit─â╚Ťii culturii contractuale. S├«nt, de fapt, dou─â Rom├ónii, iar provocarea cea mai dificil─â a momentului este unirea lor prin consolidarea culturii contractuale, prin internalizarea principiului pacta sunt servanda at├«t de c─âtre actorii economici, c├«t ╚Öi de c─âtre cei politici. Ca liberal-conservator, a╚Ö fi bucuros s─â tr─âiesc momentul ├«n care, ├«n ╚Ťara noastr─â, cultura contractual─â se va transforma ├«n tradi╚Ťie.

Rom├ónia este o ╚Ťar─â obsedat─â de co┬şrup╚Ťie. Plin─â de corup╚Ťie, desigur, dar ╚Öi obsedat─â de corup╚Ťie. Din ce a╚Ťi putut observa, at├«t ca om politic, c├«t ╚Öi ca avocat, generatorul corup╚Ťiei la noi este sectorul public sau sectorul privat?

Exist─â corup╚Ťie ╚Öi ├«n sectorul public, ╚Öi ├«n sectorul privat. ├Än sectorul public, sfera corup╚Ťiei este foarte ampl─â, de la ÔÇ×mituireaÔÇť electoral─â p├«n─â la pervertirea criteriilor de selectare ╚Öi promovare a personalului ├«n institu╚Ťiile publice. Nici sectorul privat nu este ferit de corup╚Ťie; mai ales, este afectat─â de corup╚Ťie rela╚Ťia dintre marile corpora╚Ťii, pe de o parte, ╚Öi ├«ntreprinderile mici ╚Öi mijlocii, pe de alt─â parte, care au calitatea de furnizori sau de distribuitori. S├«nt ├«n aceste corpora╚Ťii na╚Ťionale sau multina╚Ťionale nu pu╚Ťine cazuri de conflict de interese ╚Öi de practici imorale, oric├«t de ample ╚Öi de sofisticate ar fi codurile etice interne. Totu╚Öi, ├«n ultimul timp, aceste coduri etice interne s├«nt din ce ├«n ce mai eficiente ├«n m─âsura ├«n care ele s├«nt dublate de proceduri ╚Öi de departamente de compliance.

Fenomenul de corup╚Ťie cel mai amplu este ├«ns─â situat la confluen╚Ťa dintre sectorul public ╚Öi sectorul privat. Privatiz─ârile frauduloase, procedurile trucate de achizi╚Ťii publice, emiterea unor reglement─âri cu destina╚Ťie, alocarea discre╚Ťionar─â a unor resurse bugetare s├«nt numai c├«teva exemple de corup╚Ťie generate ├«n acest spa╚Ťiu de grani╚Ť─â.

Dac─â vorbim ├«ns─â de generatorul co┬şrup╚Ťiei, acesta nu este nici sectorul public, nici sectorul privat, ci oamenii imorali sau amorali, care lucreaz─â ├«n aceste sectoare.

Oric├«t de eficiente ar fi ANI sau DNA, fenomenul corup╚Ťiei nu va putea fi redus p├«n─â la o limit─â acceptabil─â dec├«t atunci c├«nd politicienii, func╚Ťionarii publici, oamenii de afaceri, dar ╚Öi simplii cet─â╚Ťeni vor avea un set solid de principii ╚Öi valori morale.

Despre corup╚Ťia din domeniul privat: vi se pare c─â marile corpora╚Ťii au practici imorale ├«ntr-o m─âsur─â mai mare dec├«t antreprenorii mijlocii sau dec├«t micii comercian╚Ťi?

Prin for╚Ťa ├«mprejur─ârilor, practicile imorale din marile corpora╚Ťii ├«i oblig─â pe ├«ntreprinz─âtorii mici ╚Öi mijlocii s─â se ÔÇ×adaptezeÔÇť sau s─â dispar─â de pe pia╚Ť─â. Desigur, mai exist─â ╚Öi varianta mai pu╚Ťin comod─â de a g─âsi formule de solidarizare ├«mpotriva acestor practici, inclusiv prin apelul la institu╚Ťiile care au misiunea de a combate corup╚Ťia.

C├«t de conving─âtoare vi se pare ap─ârarea ÔÇ×to╚Ťi fac la felÔÇť c├«nd cineva este prins tri╚Ö├«nd? Admi╚Ť├«nd c─â a╚Öa este, chiar to╚Ťi fac la fel?

Nu este conving─âtoare, este mai degrab─â autojustificativ─â ╚Öi auto├«n╚Öel─âtoare. Este mai u╚Öor s─â dai vina pe ghinion dec├«t s─â ai curajul s─â-╚Ťi reevaluezi comportamentul ├«n acord cu principiile ╚Öi valorile morale, chiar ╚Öi atunci c├«nd acestea nu s├«nt respectate de al╚Ťii, fie ei ╚Öi majoritari. O asemenea reevaluare poate avea ├«ns─â un catalizator puternic: credin╚Ťa ├«n Dumnezeu.

Este ÔÇ×turn─âtorulÔÇť care denun╚Ť─â public, din interior, anumite practici imorale ale unei corpora╚Ťii un tr─âd─âtor sau un erou?

Nu a╚Ö folosi termenul turn─âtor nici m─âcar cu ghilimele ├«ntr-o asemenea situa╚Ťie. Oricine nu accept─â practicile imorale nu este nici erou, nici tr─âd─âtor, este pur ╚Öi simplu o persoan─â normal─â.

Se constat─â cu ochiul liber tendin╚Ťa de cre╚Ötere a rigorilor etice ├«n capitalismul contemporan. Nu este asta, de fapt, o victorie subtil─â a socialismului?

Nu, dac─â nu este vorba de o mimare a rigorilor etice pentru ca, sub acest v─âl mincinos, s─â se reia retorica anticapitalist─â, cu cli╚Öee reinventate. ├Än substan╚Ťa sa fireasc─â, capitalismul nu trebuie disociat de rigorile etice, ├«n absen╚Ťa c─ârora derapeaz─â spre formule populiste, anarhiste, autoritare sau chiar totalitare. Subliniez ├«nc─â o dat─â, aceste rigori etice nu s├«nt ale capitalismului ca sistem abstract, ci s├«nt ale oamenilor care au f─âcut posibil capitalismul ╚Öi ├«l ├«mpiedic─â s─â piar─â.

a consemnat Sever VOINESCU

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.