Jung, inamicul român al lui Freud

Dorin-Liviu BÎTFOI
Publicat în Dilema Veche nr. 145 din 3 Noi 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dacă vorbim despre receptarea jungianismului în România, trebuie să constatăm că ea este încă şi mai firavă decît receptarea freudismului. Am putea începe istoria acestei receptări cu interesele teoretice ale lui Lucian Blaga, mai ales cele din lucrările Orizont şi stil, Geneza metaforei şi sensul culturii şi Despre gîndirea magică. Creatorului noologiei abisale îi datorăm şi o frază exemplară pentru nivelul mai general de receptare din acele vremuri (anii ’40), inspirată fără doar şi poate de un celebru vis inaugural al lui C.G. Jung: "Dacă la Freud inconştientul este cît pivniţa unei case, la Jung inconştientul este cît un imperiu subteran". Cînd nutreşti atari convingeri, în mod necesar trebuie să părăseşti un autor pentru altul, iar în cele din urmă să îi abandonezi pe amîndoi şi să-ţi creezi o nişă personală. Un traseu asemănător, dar în care etapa freudiană nu este evidentă, are şi Mircea Eliade, preocupat încă din anii ’30 de lumea arhetipurilor şi frecventîndu-l după război pe Jung la Ascona. Ulterior, va dori să se delimiteze de accepţiunile jungiene ale noţiunii de arhetip şi să instituie sensuri proprii. Să adăugăm listei noastre şi best-seller-ul interbelic (în 5 sau 6 ediţii!) al lui Ion Popescu-Sibiu, Doctrina lui Freud. Psihanaliza, către ediţiile finale, Jung bucurîndu-se de sensibil mai multă atenţie ca înainte; cartea Arhaic şi universal a lui Sergiu Al-George; şi interpretările, traducerile şi activitatea editorială de la Editura Trei ale lui Vasile Dem. Zamfirescu, care iniţiază în premieră o ediţie a operelor complete ale lui C.G. Jung, aflată azi în curs de desfăşurare. Cu aceasta, lista numelor semnificative pentru receptarea culturală a jungismului în România se încheie brusc. (Un inventar foarte scrupulos al referirilor româneşti la opera lui Jung poate fi aflat în excepţionala istorie a lui G. Brătescu, Freud şi psihanaliza în România). Care să fie oare cauzele pentru o atît de slabă aderenţă la ideile psihiatrului elveţian? Am spune că aceleaşi care au condus la slaba receptare a psihanalizei în genere: rezistenţa prin contestare, ignorare, modă sau adeziune facilă şi hiperentuziastă, în care îşi află teren de manifestare numeroasele raţionalizări şi intelectualizări ca mecanisme de apărare. Ca fond, o crasă necunoaştere a naturii procesului analitic şi a realităţilor clinice care întemeiază conceptele cu deschidere culturală, drept care foarte adesea intelectualii noştri au avut impresia unui reducţionism mutilator ori a întinării obscene a sensurilor spirituale printr-o caricatură libidinală. Ultragiat, Nichifor Crainic, de pildă (şi ca el mulţi alţii), va aduce în discuţie ca argument "demnitatea artei", incompatibilă cu presupusa înjosire psihanalitică. Dar există şi o cauză specifică a slabei preluări a ideilor lui C.G. Jung, care îl aşază într-o postură ingrată - şi anume cea de oponent de serviciu al freudismului. Despărţirea din 1912 a celor doi magiştri va servi ca pretext românesc în combaterea concepţiilor lui Freud - de fapt, la o lectură atentă, a întregii psihanalize şi chiar a lui Jung însuşi. Jung pare a fi în epocă savantul care continuă şi depăşeşte freudismul, neajunsurile, prostiile şi exagerările acestuia. Cel puţin cronologic, ideea e verosimilă, iar Jung face figura unui continuator şi a celui care pune lucrurile în ordine. Psihiatrul elveţian este, pe de altă parte, foarte disponibil pentru preluările culturale, ceea ce, afară de faptul că îi degrevează pe intelectualii noştri de datoria clinică (care există totuşi şi aici!), le asigură şi exclusivitate faţă de mult prea comuna, deja, utilizare a unui freudism clişeizat în presa vremii şi de simţul comun. Să nu uităm nici faptul că dacă ideile psihanalizei încep să fie prizate în România pe la începutul anilor ’20 (cam prin 1922, după o deducţie a lui G. Brătescu din amintita istorie), tînăra generaţie de intelectuali care se afirmă şi care dobîndeşte o conştiinţă de sine cam zece ani mai tîrziu, idealizează masiv motivaţiile şi determinantele culturale, ba chiar într-o opoziţie tranşantă cu cele politice şi economice, refulate ca ignobile. Tablou suav şi purist în care freudismul, o discreditabilă exaltare a instinctelor joase, face loc "mai culturalului" Jung şi arhetipurilor aferente. Ideile jungiene par, cel puţin la prima vedere, în acord cu ideile epocii şi cu scenariile grandioase ale extremei drepte, spre deosebire de muzica "flaşnetei" lui Freud, ca să folosim o expresie mai tîrzie şi din alt context, a lui Lucian Blaga. Sau, citîndu-l din nou pe filosof: Are loc o "lărgire a jgheabului". În România, Jung s-a consacrat, din păcate, ca principalul inamic al lui Freud, ceea ce, paradoxal, nu a dus la o mai bună cunoaştere măcar a jungianismului. Putem spera oare la o schimbare a statutului său într-un viitor previzibil? Există o asociaţie profesională a jungienilor, Asociaţia Română de Psihologie Analitică, există o dezvoltare instituţională a psihanalizei în general - şi există, în premieră, şi intenţia parţial materializată de editare a operelor clasicilor psihanalizei, printre care şi Jung.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Podul peste Dunăre de la Brăila arată jalnic. Asfaltul a crăpat și s-au format șanțuri ca pe „arătură”, spun șoferii VIDEO
Șoferii care trec pe podul peste Dunăre de la Brăila sunt revoltați. Deși a fost dat în folosință în urmă cu un an, podul arată deplorabil. Asfaltul a crăpat și s-au format numeroase șanțuri, exact ca pe un drum abandonat.
image
Surse: Dani Mocanu a rămas fără permis după ce a fost prins „zburând” pe A2. Ce viteză avea manelistul
Polițiștii au amendat sâmbătă, 13 iulie, șoferul unei mașini marca BMW, care circula cu o viteza uimitoare pe A2. Potrivit unor surse, la volan s-ar fi aflat manelistul Dani Mocanu.
image
Turiștii, terorizați de marea de alge de pe litoral. „Acolo unde au curățat, valurile aduc din nou cantități mari de alge” VIDEO
Zeci de mii de turiști goniți de caniculă în stațiunile de pe Litoral au parte, în aceste zile, de o surpriză mai puțin plăcută: apele Mării Negre au devenit verzi din cauza tonelor de alge aduse la mal și care miros a hazna.

HIstoria.ro

image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.
image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.