Jumătate mișcare, jumătate siguranță

Anastasia GAVRILOVICI
Publicat în Dilema Veche nr. 950 din 23 – 29 iunie 2022
image

Se spune că drepnelele sînt singurele păsări care își petrec mai toată viața în zbor, fiind perfect adaptate la viața aeriană. Pot să mănînce, să bea, să doarmă și să se împerecheze în zbor și rareori se așază pe sol întrucît, fiind o specie cu picioare foarte scurte, le e greu să-și ia avînt de pe pămînt. În ciuda nevoii mele de stabilitate, nu sînt o adeptă a statului pe termen lung în același loc. Am schimbat de-a lungul vieții multe cuiburi, avînd o copilărie împărțită între Iași, Pitești, Rennes și mai apoi Suceava, iar asta mi-a intrat cumva în sînge, îmi place să fiu mereu în mișcare, să cunosc și să mă integrez în cît mai multe medii, așa că nu pot spune cu precizie care ar fi un loc anume în care mi-ar plăcea să trăiesc, pentru că mi-ar plăcea să trăiesc peste tot, să experimentez cît mai multe feluri de a exista în lume.

Am vrut să trăiesc în toate locurile în care am fost fericită. În casa superbă din Wansee, cu vedere spre lac și vulpi furișîndu-se la asfințit printre scaune, amușinînd rămășițele căzute de la vreo masă, în căminul studențesc de pe Tîmpa, în care am fost cazată la un festival, pe o străduță îngustă și abruptă din Istanbul, scufundată în miros de narghilea, neapărat aproape de Beşiktaş, unde e peștele cel mai proaspăt, în comuna Capu Cîmpului, în mijlocul naturii, departe de inima vijelioasă a lumii, în Berceni – inima Bucureștiului pentru mine. Am fugit de locurile în care am fost nefericită, de Viena și Veneția, de garsoniera din Sibiu, carcasa depresiei și a singurătății. Pentru mine, locurile sînt sinonime cu niște stări psihice, sînt legate de întregi constelații de lucruri trăite, sunete, imagini, intensități care au înscris acel teritoriu pe harta mea emoțională. Am călătorit destul de mult și mi-am imaginat de cîteva ori „cum ar fi să”, la un moment dat am făcut și planuri de mutat la Bruxelles, am căutat și apartamente de închiriat, dar viața s-a întîmplat altfel decît era în capul meu, iar acum, de cînd sînt și mamă de copii mici, mi se pare mai greu să mă proiectez într-un loc străin, să o iau de la zero și să-mi construiesc habitatul în altă parte. Mi se pare uneori complicat simplul fapt de a-i ordona creierului meu să delimiteze dorințele brute, în forma lor cea mai pură, de cele trecute prin filtre „pragmatice”. Jumătate din mine vrea estetică, aventură și noutate, cealaltă jumătate vrea siguranță, previzibilitate, lucruri la îndemînă. În perioada de maximă fascinație și dragoste pentru literatura sud-americană, am fost ferm convinsă că mi-ar plăcea să trăiesc în Argentina sau în Mexic, să adopt culorile, mîncarea, păsările, animalele, muzicile, florile cu nume intraductibile, limba lor superbă. Dar de undeva din spatele creierului năvăleau imediat întrebările care năruie totul, eternul „dar dacă?”. Dar dacă șerpi și cutremure și tsunami-uri și uragane și boli și insecte și prea cald și pericole? Și cu dorul, ce facem cu dorul?

Dacă acum cîțiva ani m-aș fi ghidat după instinct, după vibe-ul locului și posibilitățile cît mai variate și extreme pe care le oferea un anumit oraș sau o anumită țară, de cînd sînt părinte am tendința să mă documentez, să cer păreri, să fac research, să aflu cum stau cu sistemul sanitar, cum funcționează instituțiile statului, cum e cu educația, cu cultura și cîte și mai cîte, diminuînd sistematic și iremediabil flacăra spontaneității și elanul. Cred că oricine pleacă din România tinde spre mai bine, își dorește să ajungă într-un loc unde să poată răsufla ușurat cînd vine vorba de subiectele astea, cu atît mai mult atunci cînd ai copii. Înainte mi se părea mult mai simplu să-mi imaginez o viață în altă parte, în Portugalia, de exemplu, în Spania, în orice loc cu deschidere la mare sau cu conexiuni spre alte părți importante ale lumii, dar acum mintea mea găsește instantaneu fel și fel de piedici și micro-nevoi imperioase care mă pun în dificultate. Cred că asta e o descoperire recentă, este unul dintre efectele secundare ale ultimilor ani poate, deformați de pandemie și, mai nou, de război. Am devenit hiperprecauți, nesiguri, anxioși, mai puțin dispuși să ne atașăm de locuri, de obiecte. Prevăzători și impulsivi în același timp.

În ultima vreme mă simt ca atunci cînd conduc cu martorul de benzină aprins în bord, cînd știu că folosesc ultimele resurse, că dintr-o clipă într-alta pot claca și rămîne în mijlocul drumului, iar stresul de a ajunge la cea mai apropiată benzinărie-oază e atît de mare încît încordarea mea e maximă. În ultima vreme vreau să locuiesc undeva unde e liniște. Să mă opresc din zbor. Orice, numai să nu fiu o drepnea.

Anastasia Gavrilovici este poetă. Cea mai recentă carte publicată este Industria liniștirii adulților, Casa de Editură Max Blecher, 2021.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

miting PRO EUROPA COREGRAFIE 022 FOTO INQUAM Photos Octav Ganea jpg
Autorul fotografiei virale de la mitingul „EuRo Manifest” dezvăluie povestea din spatele imaginii: „A început cu vreo patru zile de telefoane date”
Octav Ganea, autorul fotografiei de la mitingul „EuRo Manifest” din Piața Victoriei de sâmbătă seara, 15 martie, a dezvăluit povestea din spatele imaginii care a devenit virală pe rețelele de socializare.
portofel cu bani pixabay jpg
Cetăţenii unei ţări europene au primit ghidul „Dacă vine criza sau războiul”. Sunt încurajaţi să folosească bani numerar
Autorităţile suedeze au trimis fiecărui cetăţean un ghid intitulat „Dacă vine criza sau războiul”, în care încurajează folosirea de numerar pentru rezerve şi plăţi, în detrimentul plăţilor digitale..
CFR Cluj Dinamo, Louis Munteanu (Sportpictures) jpg
CFR învinge Dinamo, dar suferă. Golgheterul său „l-a tras de urechi” pe Lucescu
Victorie umbrită pentru ardeleni, nemulțumiți de selecționerul României.
barbat agresiv parcare mall cluj 02 foto tiktok jpg
Scene șocante în parcarea unui mall din Cluj-Napoca. De ce a sărit un șofer la bătaie: „Ești cu copilul în mașină, vezi că îl sperii!”
Pe rețelele sociale a devenit virală în acest weekend o filmare cu un bărbat agresiv care dă cu pumnii și picioarele într-o mașină. Imaginile au fost surprinse în parcarea Vivo Mall din Cluj-Napoca.
Andra Maruta si a descoperit o noua pasiune, foto Instagram, Facebook jpg
Andra Măruță are o nouă pasiune. A convins-o și pe mama-soacră să i se alăture!
Andra Măruță (38 de ani) și-a descoperit o nouă pasiune! Pe lângă muzică, artista se dedică acum unei activități care îi aduce multă satisfacție. Mai mult decât atât, Andra a convins-o până și pe mama ei soacră să i se alăture, dar și pe copiii săi, Eva și David.
gabor biro uta jpeg
index (1) webp
Obiceiul bizar pe care Prințul William îl are atunci când se uită la meci alături de copiii lui: „Am o superstiție legată de...”
Prințul William a dezvăluit obiceiul neobișnuit pe care îl are alături de copiii săi, atunci când se uită la meci. Soțul lui Kate Middleton a împărtășit acest lucru în timp ce se afla pe terenul de antrenament al echipei sale preferate, Aston Villa.
Diana Șoșoacă cu mănuși de box la BEC FOTO INQUAM Photos Octav Ganea jpg
Diana Șoșoacă merge la CCR cu decizia BEC prin care i-a fost respinsă candidatura. Judecătorii constituționali dezbat situația mai multor candidați
La Curtea Constituțională a României (CCR) au fost depuse mai multe contestații cu privire la înregistrarea unor candidați sau respingerea înregistrării altor candidați.
Rocsana Marcu a ajuns pe perfuzii
Rocsana Marcu a ajuns pe perfuzii! Momente de panică pentru fosta prezentatoare TV: „Am ajuns la spital după atâta muncă”
Rocsana Marcu (43 de ani) o duce senzațional de când este agent imobiliar în Anglia și Dubai și vinde case pe bandă rulantă.