Jocurile video ╚Öi via╚Ťa intelectual─â

Mihail-Valentin CERNEA
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 939 din 7 ÔÇô 13 aprilie 2022
Jocurile video ╚Öi via╚Ťa intelectual─â jpeg

O opinie comun ├«nt├«lnit─â ├«n mediile intelectuale de aici ╚Öi de aiurea ne avertizeaz─â c─â jocurile video s├«nt doar o form─â de divertisment frivol, imatur, specific v├«rstei adolescen╚Ťei. Popularitatea enorm─â a jocurilor video din ultimii ani, accelerat─â de impactul pandemiei de COVID-19, este considerat─â, de multe ori, ├«nc─â o dovad─â a decaden╚Ťei lumii secolului XXI ÔÇô din ce ├«n ce mai pu╚Ťin interesat─â de c─âr╚Ťi ╚Öi art─â ├«nalt─â ╚Öi mult mai orientat─â spre consumul con╚Ťinutului superficial ce r─âzbate pe toate ecranele care ne ├«nconjoar─â ├«n via╚Ťa de zi cu zi. S├«nt ├«mpu╚Öc─âturile sordide ╚Öi puzzle-urile stupide asociate cu jocurile video un semn c─â s├«ntem pe un drum intelectual gre╚Öit? Pot fi jocurile art─â? Ne pot ele ├«mbog─â╚Ťi intelectual?

├Än acest articol voi sus╚Ťine o tez─â aproape complet opus─â acestui tip de raportare la poate cel mai important produs cultural al erei ├«n care tr─âim ÔÇô raportare care tr─âdeaz─â, din punctul meu de vedere, o ├«n╚Ťelegere superficial─â a fenomenului care deja a dep─â╚Öit multe medii tradi╚Ťionale artistice ca impact, mai ales ├«n cadrul tinerei genera╚Ťii.

Dincolo de grafica spectaculoas─â ╚Öi sunetul atent construit, arta jocurilor video const─â, de fapt, ├«n interactivitatea lor, ├«n capacitatea lor de a picta realit─â╚Ťi vii cu ajutorul regulilor de interac╚Ťiune pe care juc─âtorul trebuie s─â le respecte pentru a putea manipula lumea virtual─â. Valve, unul dintre cele mai importante studiouri din industria jocurilor video, consider─â c─â fac ÔÇ×psihologie experimental─âÔÇŁ mai mult dec├«t orice altceva, partea audio-video a oric─ârui joc fiind acolo mai degrab─â ca s─â augmenteze o experien╚Ť─â menit─â s─â evoce ├«n mintea juc─âtorului sentimente ╚Öi reprezent─âri. Jocurile video se ├«nt├«mpl─â, de fapt, ├«n imagina╚Ťia noastr─â, ecranul juc├«nd doar un rol de mediere.

Orice game designer caut─â s─â ne ÔÇ×p─âc─âleasc─âÔÇŁ pentru c├«teva minute sau ore c─â tr─âim o via╚Ť─â alternativ─â, intra╚Ťi ├«ntr-un rol de cele mai multe ori greu accesibil ├«n via╚Ťa noastr─â real─â. Ideal, nu trebuie s─â sim╚Ťim c─â juc─âm un joc, ci c─â mintea noastr─â este ÔÇ×for╚Ťat─âÔÇŁ s─â str─âbat─â acelea╚Öi alegeri, g├«nduri ╚Öi emo╚Ťii prin care trec, de exemplu, un soldat sau un ╚Öef de stat. Astfel, arta game designer-ului const─â ├«n g─âsirea unui punct de echilibru ├«ntre accesibilitate (vorbim de divertisment p├«n─â la urm─â) ╚Öi reprezentare ÔÇô c├«t de mult po╚Ťi simplifica lumea real─â ├«n a╚Öa fel ├«nc├«t limbajul jocului s─â poat─â fi ├«nsu╚Öit u╚Öor, f─âr─â ├«ns─â s─â pierzi din vedere misiunea de a modela ├«n chip relevant un col╚Ť al realit─â╚Ťii noastre. Chiar ╚Öi jocurile plasate ├«ntr-un univers fantasy sau SF se constituie f─âc├«nd apel la diferite ac╚Ťiuni pe care le putem ├«ntreprinde ├«n via╚Ťa real─â.

De ce nu le ├«n╚Ťelegem (├«nc─â)

Un produs al R─âzboiului Rece, jocurile video apar ├«n cultura occidental─â ca o rupere de ritm ├«n industria militar─â american─â, ca o ├«ncercare a tinerilor calculatori╚Öti de a folosi computa╚Ťia nu doar pentru a controla traseele pe care ar trebui s─â le parcurg─â rachetele balistice intercontinentale p├«n─â la Moscova, ci ca un nou mod de expresie ╚Öi creativitate. Dependente de evolu╚Ťia calculatoarelor ╚Öi greu de creat solitar, jocurile video au fost mai tot timpul opera unor studiouri nevoite s─â fie atente ╚Öi la aspectele economice pentru a-╚Öi putea duce misiunea p├«n─â la cap─ât. Astfel, aflat─â undeva ├«ntre dezvoltarea iterativ─â de software utilitar ╚Öi crea╚Ťia artistic─â, aceast─â nou─â form─â de expresie legat─â ombilical de era informa╚Ťiei pune multiple probleme de ├«n╚Ťelegere.

├Än primul r├«nd, limbajul jocului e mai dificil de apropriat dec├«t ├«n cazul altor arte. Nu po╚Ťi fi un spectator sau un cititor pasiv, ci trebuie s─â ├«l ├«nve╚Ťi, s─â ╚Ötii cum s─â-╚Ťi controlezi avatarul, s─â ├«n╚Ťelegi modul de control ╚Öi s─â devii performant ├«n a ├«ndeplini obiectivele care ├«╚Ťi s├«nt puse ├«n fa╚Ť─â de c─âtre designer. De aceea, bariera de intrare e mai ridicat─â ├«n prim─â faz─â ╚Öi necesit─â r─âbdare, aten╚Ťie ╚Öi, ├«n unele cazuri, chiar reflexe bune. Dac─â pentru a te bucura de o oper─â literar─â trebuie s─â ╚Ötii ├«n primul r├«nd s─â cite╚Öti, jocurile video necesit─â dexteritate digital─â.

├Än al doilea r├«nd, dependen╚Ťa de evolu╚Ťia tehnologic─â a fost mult─â vreme o barier─â ├«n calea construc╚Ťiei de lumi complexe, iar acest fapt istoric a colorat ├«n╚Ťelegerea de c─âtre noi a acestui fenomen. Lumile virtuale de ieri erau mai simple, iar arti╚Ötii ╚Öi programatorii din spatele lor erau ni╚Öte adolescen╚Ťi cu preocup─âri specifice v├«rstei, preponderent b─âie╚Ťi. De aceea, cu c├«teva excep╚Ťii notabile, jocurile trecutului chiar erau pentru copii.

├Än al treilea r├«nd, interactivitatea jocurilor video nu duce doar c─âtre art─â, ci ╚Öi c─âtre competitivitate. E-sporturile at├«t de populare azi nu se preocup─â at├«t de tare de aspectele estetice men╚Ťionate mai sus, accentul c─âz├«nd pe aspectele specifice mai degrab─â confrunt─ârilor atletice, probleme precum echilibrul ├«ntre competitori, claritatea informa╚Ťiilor de pe ecran sau capacitatea jocului de a atrage spectatori. Evident, jocurile construite mai degrab─â pentru competi╚Ťie nu vor avea o mare valoare estetic─â, dar ele au o vizibilitate foarte pronun╚Ťat─â ├«n spa╚Ťiul public.

Astfel, tinere╚Ťea acestei arte, evolu╚Ťia permanent─â ╚Öi rapid─â, precum ╚Öi diversitatea mare de experien╚Ťe pe care le numim generic ÔÇ×jocuri videoÔÇŁ s├«nt ni╚Öte obstacole redutabile ├«n calea ├«n╚Ťelegerii acestui fenomen cultural. Dac─â imaginea noastr─â asupra jocurilor video este colorat─â de faimosul Counterstrike sau cine ╚Ötie ce prostioar─â de pe telefonul mobil e de ├«n╚Ťeles de ce nu ne vine s─â le compar─âm cu artele mature ╚Öi le exil─âm ├«n zona subculturii. S-ar putea ├«ns─â s─â rat─âm profunda medita╚Ťie antir─âzboi a auteur-ului japonez Hideo Kojima din Metal Gear Solid 5: The Phantom Pain, procesele istorice complicate pictate de suedezii de la Paradox Development Studio ├«n jocurile lor de strategie sau provocarea existen╚Ťialist─â propus─â de seria Dark Souls.

Jocul intelectual

├Än acela╚Öi fel ├«n care muzica pop repetitiv─â coexist─â cu muzica clasic─â sau filmele cu vampiri coexist─â cu cinematografia unui Kubrick, este adev─ârat c─â lumea divers─â a jocurilor video propune ╚Öi divertisment frivol. Aceasta ├«ns─â nu ├«nseamn─â c─â nu putem avea experien╚Ťe care s─â ne satisfac─â cultural ╚Öi estetic. Dincolo de bucuria ludic─â a jocului, lumile virtuale pot fi foarte pl─âcute pentru aceia dintre noi care au bunul obicei de a se cultiva intelectual. Jocurile ne pot oferi c─âl─âtorii ├«n epoci istorice de mult apuse, dau ocazia unor experimente mentale fascinante despre societate ╚Öi etic─â ╚Öi ne pot ├«mbun─ât─â╚Ťi ├«n╚Ťelegerea fenomenelor cu care ne confrunt─âm ├«n contemporaneitatea din ce ├«n ce mai complicat─â ├«n care tr─âim. Mai mult, jocurile nu apar din neant, ci s├«nt plasate ├«ntr-o paradigm─â de game design ce poate fi analizat─â, sco╚Ť├«nd la iveal─â presupozi╚Ťiile estetice ale creatorilor ÔÇô un bun subiect de dialog imaginar sau nu cu privire la rela╚Ťia dintre lumile virtuale ╚Öi lumea real─â.

Interpretarea ╚Öi critica jocurilor nu ╚Ťin doar de ├«n╚Ťelegerea semnifica╚Ťiilor nara╚Ťiunii cu care interac╚Ťion─âm sau de calitatea vizual─â a graficii, ci ╚Öi de modul ├«n care sistemele de gameplay reprezint─â segmentul de realitate vizat. Un shooter militar nu trebuie s─â serveasc─â doar zeului hollywoodian al exploziei, ci poate s─â ne ├«nve╚Ťe c├«t de ieftin─â e o via╚Ť─â de om pe c├«mpul de b─ât─âlie. Un joc de strategie poate fi un bun prilej de medita╚Ťie cu privire la complexit─â╚Ťile r─âzboiului, economiei sau ra╚Ťiunilor de stat. Prin interac╚Ťiunea cu lumile virtuale ale jocurilor video putem s─â descoperim noi pasiuni intelectuale, fie c─â vorbim de momente importante din istoria lumii sau zone pe care nu le-am explorat din cercetarea ╚Ötiin╚Ťific─â.

Jocurile ne pot pune chiar pe drumul dificil al introspec╚Ťiei ÔÇô p├«n─â la urm─â, ac╚Ťiunile ╚Öi deciziile avatarului din lumea virtual─â s├«nt, ├«n mod fundamental, ale noastre. Multe jocuri ne permit s─â interpret─âm roluri diverse ╚Öi s─â definim caracterul moral al personajului pe care l-am ales. De aceea, lipsi╚Ťi de presiunile ╚Öi consecin╚Ťele lumii reale, putem explora ╚Öi col╚Ťurile mai ├«ntunecate ale propriului sine ÔÇô f─âr─â s─â r─ânim pe nimeni, putem s─â tr─âim c├«teva ore ├«n hainele unui dictator sau ale unui infractor de drept comun.

Dac─â Hannah Arendt m-a ajutat s─â ├«n╚Ťeleg banalitatea r─âului, produc╚Ťia independent─â Papers, Please m-a f─âcut s─â ├«l tr─âiesc. Pus ├«n rolul unui func╚Ťionar vamal al unui stat totalitar imaginar a c─ârui familie e pedepsit─â de fiecare dat─â c├«nd varii ÔÇ×indezirabiliÔÇŁ reu╚Öesc s─â treac─â grani╚Ťa, am abuzat cet─â╚Ťeni virtuali nevinova╚Ťi ca s─â ├«mi pot hr─âni apropia╚Ťii (╚Öi ei virtuali) ╚Öi ca s─â evit presiunile unui stat represiv. De asemenea, crizele de succesiune repetate prin care am trecut cu dinastia mea virtual─â ├«n jocul de strategie feudal─â Crusader Kings 3 m-au f─âcut s─â apreciez ╚Öi mai mult multiplele mecanisme politice prin care democra╚Ťia liberal─â caut─â s─â evite haosul social ╚Öi r─âzboiul civil care apar atunci c├«nd exist─â mai mul╚Ťi pretenden╚Ťi la conducerea unui stat. Iar acestea s├«nt doar dou─â exemple dintr-o lung─â list─â.

Experimentate cu modera╚Ťie ╚Öi cu fundalul cultural potrivit, jocurile video ne pot ├«mbog─â╚Ťi intelectual, moral ╚Öi emo╚Ťional, ├«n ciuda tuturor aparen╚Ťelor ╚Öi avertiz─ârilor panicarde din mass-media. Adolescen╚Ťii de ieri care creau jocuri video ├«n subsolurile sau garajele p─ârin╚Ťilor s├«nt arti╚Ötii maturi de ast─âzi care lucreaz─â la produc╚Ťii de milioane de dolari ╚Öi care conduc echipe de sute de dezvoltatori. Odat─â cu maturizarea creatorilor, dar ╚Öi a juc─âtorilor, arta ╚Öi subiectele jocurilor s-au maturizat ╚Öi ele. ├Än loc de divertisment simplist, ast─âzi putem folosi jocurile, al─âturi de literatur─â, filme ╚Öi alte arte mai acceptate de societatea ├«nalt─â, ca s─â ne ├«n╚Ťelegem mai bine prezentul, trecutul, dar ╚Öi pe noi ├«n╚Öine. ├Än plus, nu multe genera╚Ťii au avut privilegiul s─â fie martorele na╚Öterii ╚Öi maturiz─ârii unei noi forme de expresie artistic─â. S─â nu rat─âm momentul!

Mihail-Valentin Cernea este asistent universitar ├«n cadrul Departamentului de Filosofie ╚Öi ╚śtiin╚Ťe Socioumane de la ASE Bucure╚Öti ╚Öi membru al Centrului de Cercetare ├«n Etic─â Aplicat─â de la Universitatea din Bucure╚Öti.

Foto: wikimedia commons

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.
image
P─â┼úania nea┼čteptat─â a unei rom├ónce ├«n Grecia. ÔÇ×Asta cu seriozitatea ┼či amabilitatea grecilor e doar un mitÔÇŁ
O rom├ónc─â spera s─â petreac─â un concediu de vis ├«n Grecia, iar pentru asta ┼či-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajuns─â acolo, turista a avut o surpriz─â nepl─âcut─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.