Jandarmeria de Cavalerie şi huliganii

Adina DRAGOMIR
Publicat în Dilema Veche nr. 346 din 30 septembrie - 6 octombrie 2010
Jandarmeria de Cavalerie şi huliganii jpeg

Ela şi Ionuţ sînt împreună de trei ani. Ea este o roşcată, focoasă, foarte răsfăţată. Uneori tandră, alteori aprigă. În fiecare dimineaţă, Ela trebuie să-şi ia vitaminele. Ionuţ vine la ea acasă la 8,20 şi i le aduce. Uneori este cam ţîfnoasă şi dă din picioare, ba chiar muşcă. Ionuţ o iubeşte cu toate hachiţele şi alintăturile ei. O iubeşte de cînd a văzut-o pentru prima dată. „A fost un fel de dragoste la prima vedere“, îmi spune el, atingîndu-i tandru spatele. „Cînd am văzut-o cum stătea suplă, elegantă, înaltă, cu părul ei roşcat în vînt, m-am apropiat şi am ştiut că vom rămîne împreună. Ela e o parte din mine.“ Ea îl priveşte cu ochii mari, căprui şi parcă îl aprobă. 

Ela are 9 ani. Este un pursînge englez şi este mîndria Bazei de antrenament a Jandarmeriei Bucureşti. Ionuţ este plutonier în cadrul Detaşamentului de Cavalerie. Cînd m-am întîlnit cu ei prima dată, au apărut dintr-un nor de praf, după ce îşi făcuseră exerciţiile zilnice. În faţa manejului, unde subofiţerii şi caii lor se antrenează, era agitaţie mare. Se apropie derby-ul Steaua - Dinamo. Ela şi Ionuţ se antrenează pentru meci; vor face parte din echipa de intervenţie. „Noi stăm permanent în linia a doua. Jandarmeria de Cavalerie intervine numai în momentul în care trupele terestre nu mai fac faţă“ – spune maiorul Georgeta Petcu, comandant de pluton la Jandarmeria Călare din Bucureşti. „Nu intervenim la toate meciurile. De exemplu, meciul Craiova - Steaua are un grad scăzut de risc, noi nu sîntem necesari, dar la Steaua - Dinamo, trebuie să fie acolo cel puţin zece cai. La un meci, cînd se încaieră galeriile, iar forţele de ordine nu mai pot face faţă, intervenim noi. Un cal face cît zece oameni din batalion. Un cal dispensează cam 60 de persoane. Cînd apari cu calul, toţi huliganii dau înapoi. Mai sînt şi unii care n-au frică. Aşa că trebuie să pregătim caii foarte bine. Trebuie ţinuţi în priză cîteva zile înainte de eveniment.“ 

În timp ce îmi povesteşte, în manej începe să miroasă a fum. Dintr-o parte se aprinde o petardă, din alta se dă foc unui cauciuc. Cîţiva jandarmi urlă din toţi rărunchii. Unul trage cu arma în apropierea cailor. „Ăsta e antrenamentul. Dresăm caii să nu se sperie de zgomot, fum şi foc. Încercăm să-i obişnuim cu atmosfera de pe stadion.“ Caii suflă pe nări, se încordează, nechează. „Struneşte-o, Sorina, trage de frîu!“ – îi strigă maiorul unui subofiţer abia venit la bază. „La antrenamente folosim petarde, fum, pocnitori, cauciuc, baloţi de paie cărora le dăm foc, astfel încît să fie cît mai aproape de realitate. Cailor nu le este frică, nu se sperie de confruntările cu suporterii. Ne pregătim în fiecare zi. Un cal merge zilnic cam 40-50 de kilometri în timpul antrenamentelor.“ 

Selina, Colina şi Ela aleargă acum în galop. Selina şi Colina sînt iepe româneşti de sport. Călăreţii le duc pînă aproape de foc, apoi le întorc către cealaltă parte a manejului. Ela e cea mai înaltă. Ionuţ e atît de mîndru, că se apropie de gard şi o opreşte la cîţiva centimetri de mine. „Ştie cine e stăpînul!“ – rîde el şi o îndreaptă iarăşi către foc. Ea păşeşte trufaşă. Un nor gri de praf se ridică, abia îi mai putem vedea. „Gata, antrenamentul s-a terminat!“ – strigă de după gard Vasile Istrate, plutonier major în Detaşamentul Cavalerie. Călăreţii şi caii lor ies din manej şi se îndreaptă către grajd. Fiecare călăreţ îşi spală calul pe picioare. „E vorba de cuplul cal - călăreţ. Calul simte cînd stăpînul îl iubeşte. În misiuni nu merg decît caii şi călăreţii care se cunosc foarte bine. Un cal, dacă e sănătos, merge la misiuni de la 4 ani şi, dacă e bine întreţinut, poate să meargă pînă la 15 ani. Este foarte costisitor: vitamine, sare, potcoavele care în fiecare zi trebuie retuşate, harnaşamentul. E greu, dar iubim animalele şi reuşim să facem faţă şi pe timp de criză“ – mai spune Istrate. „Noi facem numai călărie specifică misiunilor“ – intervine în discuţie şi maiorul Georgeta Petcu. „Facem misiune de ordine publică: mergem la meciuri, la spectacole, la mitinguri. În ultimii ani chiar am defilat cu caii la Arcul de Triumf de 1 Decembrie.“ Ieşirea la misiune se face neapărat în doi. O patrulă e alcătuită din minim doi călăreţi şi doi cai. Niciodată nu se patrulează în număr impar. Nu s-ar simţi confortabil caii. Trebuie să fie număr par ca să nu se simtă singuri şi să nu intre în panică. Un alt aspect important al patrulelor: caii trebuie puşi unul lîngă celălalt în funcţie de caracter. Deseori, dacă nu se suportă, se enervează, se muşcă şi jandarmii nu-şi pot face treaba. 

Ionuţ a spălat-o pe Ela pe picioare şi a dus-o în grajd. Acum toţi caii se odihnesc, iar jandarmii se ocupă de treburile administrative. Mîine se vor reîntîlni la un nou antrenament pentru misiune. Pe 16 octombrie va fi derby-ul Steaua - Dinamo.  

Adina Dragomir este reporter la Radio România Cultural şi are blogul www.scenamea.ro.

marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.
p 12 Ofelia Popii in Faust adevarul ro jpg
„Nu mai avem actorii de altădată.” Avem alții!
O să ajungeți la concluzia mea: nu mai avem actorii de altădată, avem alții!
Photograph of young people working inside of an office, Clarkesville, Habersham County, Georgia, 1950   DPLA   0bad432e7cd39b19c5d20e318441d7f2 004 jpeg
Despre aparenta lipsă a valorilor
Nu (prea) știm cum va arăta sistemul de valori al lumii de mîine. E însă bine de știut că va fi altfel.
p 14 WC jpg
Privește cerul!
Acolo, în cerul inimii, merită să fie rînduiți eroii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Dorințe, vocații, voințe și realități
În orice caz, una dintre concluzii ar fi și că întotdeauna e bine să fii foarte atent la ceea ce-ți dorești.
p 10 Facultatea de Drept WC jpg
Vocație
Uneori, așa e, prea tîrziu. Dar este vorba, pînă la urmă, de misterul vieții, de farmecul ei, ar zice unii, de pariul care este ea însăși, ar zice alții. E viața.
p 11 Cabana Podragu WC jpg
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare?
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? Gunoier. Trebuie să recunosc că rima cu rentier.
p 12 sus jpg
Apele care dorm. Despre conversie-reconversie profesională şi nu numai
Evident, mi-am pus ȋntrebarea ce s-ar fi ȋntîmplat cu mine, cu cariera şi destinul meu dacă rămîneam inginer.
index jpeg 8 webp
Părinți la judecată
Totdeauna au existat dezacorduri între părinți și copii; ar fi ciudată o lume în care să nu existe acest tip de neînțelegeri!
p 13 sus Universitatea Babes Bolyai WC jpg
Aș fi fost o exigentă profă de mate
Se spune despre anumite telefoane care îți schimbă viața că ții minte cu precizie detaliile momentului în care te-au găsit.
index jpeg 5 webp
Cîteva ocazii
Oi fi ratat astfel ultima șansă să primesc o ofertă de „muncă cinstită”?
p 14 986 t blocat in propriul film jpg
Blocat în propriul film
Ajung acasă și deschid calculatorul, scriind Andrei Cătălin Băleanu.
Rue Campo Formio   Paris XIII (FR75)   2021 06 29   1 jpg
Oameni ca mine
Mai toate amintirile se mătuiesc fără să se șteargă, chiar dacă știu că odată au fost bune.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîne iubirea
„Koi no yokan” este un termen folosit pentru a desemna un fel de „premoniție a iubirii”.
985 t 10 Ilustratie de Jules Perahim jpg
„Și nu mă înșel în privința asta”
Un obiect manufacturat rătăcit în montura metalică a unei cărți

Adevarul.ro

image
Finala America Express, 19 martie 2023: Victorie la limită în ultimul joc de amuletă din acest sezon
În ediția 39 din 19 martie 2023, două echipe au luptat cot la cot pentru a obține un avantaj extrem de important în următoarea cursă. Una dintre echipe a încălcat o regulă importantă, iar gazda show-ului a oprit jocul.
image
Avertismentul unui economist român: „Criza este aici, nu o așteptați să vină“. Falimentele din SUA, semnalul de alarmă
Temerile cu privire la o nouă criză financiară la nivel mondial au erupt când trei bănci importante din SUA au dat faliment, iar unda de șoc se simte și în Europa. Profesorul de economie Radu Nechita a vorbit cu „Adevărul” despre riscul unei crize economice de amploarea celei din 2007.
image
Soprana Felicia Filip, despre marele regret din viața sa: „Am crescut copii ca și când ar fi fost ai mei“
Soprana Felicia Filip este căsătorită de 32 de ani cu regizorul de operă Cristian Mihăilescu, formând unul dintre cele mai longevive cupluri din muzica românească.

HIstoria.ro

image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.
image
Ce consideră o publicație de la Budapesta ca „simbol fascist la Timişoara, capitala culturală europeană”
Recent o publicație din Ungaria a iesit la rampă cu o serie de acuzații de promovare a unor simboluri fasciste, chiar în anul în care orașul este capitală culturală europeană. Dincolo de faptul că articolul denotă multă dezinfomare, o parte chiar intenționată, o doză de invidie și una de ipocrizie.