Iube╚Öte-╚Ťi statul! O perspectiv─â criminologic─â ╚Öi de drept penal

Andra-Roxana TRANDAFIR
Publicat în Dilema Veche nr. 841 din 2 - 8 aprilie 2020
Iube╚Öte ╚Ťi statul! O perspectiv─â criminologic─â ╚Öi de drept penal jpeg

La primul curs de criminologie pentru studen╚Ťii din anul al II-lea de la Facultatea de Drept, ace╚Ötia afl─â care s├«nt sensurile no╚Ťiunii de crim─â. Discu╚Ťia ajunge repede la Garofalo ╚Öi ale sale delicte naturale ÔÇô cele care aduc atingere sentimentelor morale de baz─â, cum s├«nt mila ╚Öi cinstea ÔÇô, adic─â, ├«n primul r├«nd, omorul ╚Öi furtul. Totu╚Öi, la ├«ntrebarea ÔÇ×Care este singura fapt─â care a fost pedepsit─â de toate societ─â╚Ťile, chiar ╚Öi cele primitive?ÔÇť, r─âspunsul nu este la fel de u╚Öor. Trec├«nd printr-un istoric al infrac╚Ťiunilor sus-amintite, studen╚Ťii ajung la concluzia c─â fiecare societate are ca prim obiectiv s─â-╚Öi conserve existen╚Ťa; prin urmare, doar tr─âdarea poate fi infrac╚Ťiunea comun─â.

Formele de tr─âdare cunoscute de sistemele de drept s├«nt variate. De la escaladarea unui zid ├«ntr-una dintre versiunile legendei lui Romulus ╚Öi Remus, trec├«nd printr-o suit─â de ac╚Ťiuni reprobabile la adresa monarhiei (a se vedea supliciul lui Damiens) ╚Öi p├«n─â la modalit─â╚Ťile moderne de comitere a faptei, tr─âdarea a p─âstrat totu╚Öi, din punct de vedere criminologic ╚Öi penal, c├«teva tr─âs─âturi ce o delimiteaz─â de alte infrac╚Ťiuni.

Reglementarea tr─âd─ârii ├«n ╚Ťara noastr─â cunoa╚Öte o istorie interesant─â. P├«n─â la adoptarea Codului Penal ÔÇ×Carol al II-leaÔÇť, diferite forme de tr─âdare erau prev─âzute pe larg ├«n legisla╚Ťiile din Vechiul Regat (ÔÇ×verice rom├ón va fi uneltit machina╚ŤiuniÔÇŽÔÇť), Transilvania ╚Öi Bucovina. Unificarea legislativ─â din 1936 a p─âstrat, ├«n ceea ce prive╚Öte tr─âdarea, multiple elemente din aceste reglement─âri, plas├«nd o serie de infrac╚Ťiuni cu aceast─â denumire la ├«nceputul P─âr╚Ťii speciale (cea care define╚Öte faptele penale) a Codului Penal, ├«n capitolul dedicat crimelor ╚Öi delictelor contra siguran╚Ťei exterioare a statului. Plasarea acestor infrac╚Ťiuni la ├«nceputul Codului Penal arat─â importan╚Ťa acordat─â ocrotirii statului rom├ón relativ recent format.

Preocup├«ndu-se de g─âsirea unui criteriu de distinc╚Ťie ├«ntre tr─âdare ╚Öi spionaj (problem─â ce caracteriza ╚Öi legisla╚Ťiile din Fran╚Ťa ╚Öi Germania), pornind de la cazuri celebre (Dreyfus, Schwartz, Boisson etc.) ╚Öi de la mai multe teorii propuse, Codul Penal ÔÇ×Carol al II-leaÔÇť a ales, ca fiind cea mai relevant─â, na╚Ťionalitatea infractorului ÔÇô doctrin─â nou─â de inspira╚Ťie francez─â, preluat─â deja ├«n ╚Ťara noastr─â printrÔÇĹo lege din 1930 ÔÇô pentru a delimita cele dou─â categorii de fapte. Tr─âdarea, ├«n configura╚Ťia acestei legisla╚Ťii, era ├«ntotdeauna o crim─â, ├«n timp ce spionajul reprezenta un delict ╚Öi era pedepsit, deci, mai pu╚Ťin sever.

Prima infrac╚Ťiune de tr─âdare astfel reglementat─â ├«l pedepsea cu moartea pe cet─â╚Ťeanul rom├ón ce s─âv├«r╚Öea vreo fapt─â ├«n scop de a supune teritoriul statului sau o parte din el suveranit─â╚Ťii unui stat str─âin sau de a suprima ori ╚Ötirbi independen╚Ťa statului ori de a distruge unitatea statului. Alte forme de tr─âdare se pedepseau cu munca silnic─â pe via╚Ť─â ori pe o alt─â durat─â sau cu temni╚Ť─â grea; o reglementare din 1948 a introdus pedeapsa cu moartea pentru mai multe categorii de fapte. Obliga╚Ťia de fidelitate (╚Öi, de ce nu, de iubire) fa╚Ť─â de stat era v─âzut─â a╚Öadar ca una dintre cele mai importante ├«ndatoriri ale cet─â╚Ťeanului rom├ón.

Codul Penal din 1969 a p─âstrat infrac╚Ťiunile contra siguran╚Ťei statului la ├«nceputul P─âr╚Ťii speciale. Tr─âdarea propriu-zis─â, definit─â ca intrarea ├«n leg─âtur─â cu un stat str─âin, organiza╚Ťie str─âin─â sau agen╚Ťi ai acestora, comis─â ├«ntr-unul dintre scopurile de mai sus, era urmat─â de tr─âdarea prin ajutarea inamicului ╚Öi tr─âdarea prin transmitere de secrete. Categoriile de persoane care puteau comite infrac╚Ťiunile includeau, pe l├«ng─â cet─â╚Ťenii rom├óni, persoanele f─âr─â cet─â╚Ťenie care domiciliau ├«n Rom├ónia. Infrac╚Ťiunile erau pedepsite cu moartea ÔÇô reprezent├«nd chiar una dintre justific─ârile men╚Ťinerii acestei pedepse ├«n Codul Penal ÔÇô ╚Öi confiscarea total─â a averii, iar uneori cu ├«nchisoarea ├«ntre 15-20 de ani. O infrac╚Ťiune aparte de tr─âdare era cea realizat─â prin refuzul ├«napoierii ├«n ╚Ťar─â, introdus─â ├«n Codul Penal ├«n 1970, dar abrogat─â c├«╚Ťiva ani mai t├«rziu. Modific─ârile ulterioare ale infrac╚Ťiunilor, realizate ├«n special ├«n 1996, au vizat, ├«n esen╚Ť─â, pedepsele. Dosarele penale din perioada comunist─â au vizat infrac╚Ťiunea de tr─âdare prin transmitere de secrete ╚Öi, uneori, pe cea de tr─âdare; unele cereri de modificare a hot─âr├«rilor astfel pronun╚Ťate au fost judecate de instan╚Ťe chiar ╚Öi ├«n anul 2015.

Codul Penal ├«n vigoare (din 2009) a adus o schimbare de paradigm─â ├«n ceea ce prive╚Öte infrac╚Ťiunile de tr─âdare. F─âr─â a le considera mai pu╚Ťin importante, legiuitorul a ales s─â le plaseze spre finalul P─âr╚Ťii speciale a Codului, iar nu la ├«nceput, aduc├«nd infrac╚Ťiunile contra persoanei ├«n Titlul I, cu motivarea c─â aceast─â abordare ÔÇ×reflect─â concep┼úia actual─â privind locul individului ┼či al drepturilor ┼či libert─â┼úilor acestuia ├«n ierarhia valorilor care se bucur─â de protec┼úie, inclusiv prin mijloace penaleÔÇť (cf. Expunerii de motive a Comisiei de elaborare a Codului Penal). Tr─âdarea, ├«n toate formele sale ÔÇô aproape neschimbate fa╚Ť─â de Codul Penal din 1969 ÔÇô poate fi comis─â doar de un cet─â╚Ťean rom├ón, cea mai grav─â fiind cea comis─â prin ajutarea inamicului.

Discu╚Ťia de la criminologie din anul II avea o continuare: p├«n─â ├«n 2014, studen╚Ťii la Drept din anul al III-lea ├«ncepeau studiul P─âr╚Ťii speciale a Codului Penal cu faptele de tr─âdare. Schimbarea locului acestora ├«n Cod a atras ╚Öi ├«ncetarea analiz─ârii lor ca parte a materiei, suficient de ├«nc─ârcat─â cu toate celelalte infrac╚Ťiuni. Studen╚Ťii s├«nt totu╚Öi avertiza╚Ťi c─â aceast─â mutare ╚Öi, din fericire, absen╚Ťa unor dosare penale recente care s─â aib─â un astfel de obiect nu ├«nseamn─â, ├«n vreun fel, c─â ar trebui ignorate ori considerate imposibil de repetat.

Andra-Roxana Trandafir este prodecan și lector universitar doctor la Facultatea de Drept, Universitatea din București, unde predă criminologie și drept penal.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.