Iubește-ți statul! O perspectivă criminologică și de drept penal

Andra-Roxana TRANDAFIR
Publicat în Dilema Veche nr. 841 din 2 - 8 aprilie 2020
Iubește ți statul! O perspectivă criminologică și de drept penal jpeg

La primul curs de criminologie pentru studenții din anul al II-lea de la Facultatea de Drept, aceștia află care sînt sensurile noțiunii de crimă. Discuția ajunge repede la Garofalo și ale sale delicte naturale – cele care aduc atingere sentimentelor morale de bază, cum sînt mila și cinstea –, adică, în primul rînd, omorul și furtul. Totuși, la întrebarea „Care este singura faptă care a fost pedepsită de toate societățile, chiar și cele primitive?“, răspunsul nu este la fel de ușor. Trecînd printr-un istoric al infracțiunilor sus-amintite, studenții ajung la concluzia că fiecare societate are ca prim obiectiv să-și conserve existența; prin urmare, doar trădarea poate fi infracțiunea comună.

Formele de trădare cunoscute de sistemele de drept sînt variate. De la escaladarea unui zid într-una dintre versiunile legendei lui Romulus și Remus, trecînd printr-o suită de acțiuni reprobabile la adresa monarhiei (a se vedea supliciul lui Damiens) și pînă la modalitățile moderne de comitere a faptei, trădarea a păstrat totuși, din punct de vedere criminologic și penal, cîteva trăsături ce o delimitează de alte infracțiuni.

Reglementarea trădării în țara noastră cunoaște o istorie interesantă. Pînă la adoptarea Codului Penal „Carol al II-lea“, diferite forme de trădare erau prevăzute pe larg în legislațiile din Vechiul Regat („verice român va fi uneltit machinațiuni…“), Transilvania și Bucovina. Unificarea legislativă din 1936 a păstrat, în ceea ce privește trădarea, multiple elemente din aceste reglementări, plasînd o serie de infracțiuni cu această denumire la începutul Părții speciale (cea care definește faptele penale) a Codului Penal, în capitolul dedicat crimelor și delictelor contra siguranței exterioare a statului. Plasarea acestor infracțiuni la începutul Codului Penal arată importanța acordată ocrotirii statului român relativ recent format.

Preocupîndu-se de găsirea unui criteriu de distincție între trădare și spionaj (problemă ce caracteriza și legislațiile din Franța și Germania), pornind de la cazuri celebre (Dreyfus, Schwartz, Boisson etc.) și de la mai multe teorii propuse, Codul Penal „Carol al II-lea“ a ales, ca fiind cea mai relevantă, naționalitatea infractorului – doctrină nouă de inspirație franceză, preluată deja în țara noastră printr‑o lege din 1930 – pentru a delimita cele două categorii de fapte. Trădarea, în configurația acestei legislații, era întotdeauna o crimă, în timp ce spionajul reprezenta un delict și era pedepsit, deci, mai puțin sever.

Prima infracțiune de trădare astfel reglementată îl pedepsea cu moartea pe cetățeanul român ce săvîrșea vreo faptă în scop de a supune teritoriul statului sau o parte din el suveranității unui stat străin sau de a suprima ori știrbi independența statului ori de a distruge unitatea statului. Alte forme de trădare se pedepseau cu munca silnică pe viață ori pe o altă durată sau cu temniță grea; o reglementare din 1948 a introdus pedeapsa cu moartea pentru mai multe categorii de fapte. Obligația de fidelitate (și, de ce nu, de iubire) față de stat era văzută așadar ca una dintre cele mai importante îndatoriri ale cetățeanului român.

Codul Penal din 1969 a păstrat infracțiunile contra siguranței statului la începutul Părții speciale. Trădarea propriu-zisă, definită ca intrarea în legătură cu un stat străin, organizație străină sau agenți ai acestora, comisă într-unul dintre scopurile de mai sus, era urmată de trădarea prin ajutarea inamicului și trădarea prin transmitere de secrete. Categoriile de persoane care puteau comite infracțiunile includeau, pe lîngă cetățenii români, persoanele fără cetățenie care domiciliau în România. Infracțiunile erau pedepsite cu moartea – reprezentînd chiar una dintre justificările menținerii acestei pedepse în Codul Penal – și confiscarea totală a averii, iar uneori cu închisoarea între 15-20 de ani. O infracțiune aparte de trădare era cea realizată prin refuzul înapoierii în țară, introdusă în Codul Penal în 1970, dar abrogată cîțiva ani mai tîrziu. Modificările ulterioare ale infracțiunilor, realizate în special în 1996, au vizat, în esență, pedepsele. Dosarele penale din perioada comunistă au vizat infracțiunea de trădare prin transmitere de secrete și, uneori, pe cea de trădare; unele cereri de modificare a hotărîrilor astfel pronunțate au fost judecate de instanțe chiar și în anul 2015.

Codul Penal în vigoare (din 2009) a adus o schimbare de paradigmă în ceea ce privește infracțiunile de trădare. Fără a le considera mai puțin importante, legiuitorul a ales să le plaseze spre finalul Părții speciale a Codului, iar nu la început, aducînd infracțiunile contra persoanei în Titlul I, cu motivarea că această abordare „reflectă concepţia actuală privind locul individului şi al drepturilor şi libertăţilor acestuia în ierarhia valorilor care se bucură de protecţie, inclusiv prin mijloace penale“ (cf. Expunerii de motive a Comisiei de elaborare a Codului Penal). Trădarea, în toate formele sale – aproape neschimbate față de Codul Penal din 1969 – poate fi comisă doar de un cetățean român, cea mai gravă fiind cea comisă prin ajutarea inamicului.

Discuția de la criminologie din anul II avea o continuare: pînă în 2014, studenții la Drept din anul al III-lea începeau studiul Părții speciale a Codului Penal cu faptele de trădare. Schimbarea locului acestora în Cod a atras și încetarea analizării lor ca parte a materiei, suficient de încărcată cu toate celelalte infracțiuni. Studenții sînt totuși avertizați că această mutare și, din fericire, absența unor dosare penale recente care să aibă un astfel de obiect nu înseamnă, în vreun fel, că ar trebui ignorate ori considerate imposibil de repetat.

Andra-Roxana Trandafir este prodecan și lector universitar doctor la Facultatea de Drept, Universitatea din București, unde predă criminologie și drept penal.

Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al războiului jpeg
Cavalerismul desuet al războiului
Așa cum, în plină fervoare creștină, occidentalii au fost capabili de masacre, în plin ev evoluționist au demonstrat că sînt în stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educație se reflectă în succesul unor agresivi analfabeți funcțional, deveniți influencer-i pentru generațiile de mîine.
Evoluție, involuție, organodinamism jpeg
Evoluție, involuție, organodinamism
Conspiraționismul nu e altceva decît întoarcerea la gîndirea magică paranoidă, în care forțe dincolo de controlul nostru ne controlează și ne manipulează.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, războaie și alte evenimente majore duc la dispariția dramatică a unor civilizații și culturi, după care lumea reîncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
Încălzirea prin pardoseală, atît de utilizată în perioada romană, părea un mare pas înainte în ale instalațiilor anilor 1990.
Arhitectura: aveți puțintică răbdare! jpeg
Arhitectura: aveți puțintică răbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de război jpeg
Economia de război
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Viețile netrăite jpeg
O după-amiază de vară
Neputința, anxietatea, moartea celor dragi, boala, deznădejdea, felul în care îi protejăm pe copii, despre toate au scris invitații mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.