Iubeşte-ţi aproapele (dacă nu diferă prea mult)

Claudiu D. TUFIŞ
Publicat în Dilema Veche nr. 480 din 24 aprilie - 2 mai 2013
Iubeşte ţi aproapele (dacă nu diferă prea mult) jpeg

Începusem să scriu o primă variantă a acestui text, cu o poveste de genul „un preot, un rabin şi un imam intră într-un bar“. Aş fi continuat cu toleranţa faţă de alte religii, aş mai fi adăugat o pildă ici, o povaţă colo şi apoi aş fi încercat, împăciuitor şi tolerant, să atrag atenţia asupra problemei intoleranţei în România.

Am luat, însă, o pauză şi, frunzărind ziarele, am aflat cum un senator – care este nu numai membru al PNL, ci şi membru al Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte şi Minorităţi – a declarat că „homosexualii sînt doar nişte oameni bolnavi“, în timp ce un deputat al PC le recomandă homosexualilor „să meargă mai des la psiholog“. Aceste noi informaţii au avut trei efecte semnificative: 1) au reuşit să mă enerveze (dovadă că ura dăunează sănătăţii), suficient de mult încît 2) să arunc ciorna primului text şi 3) să scriu un nou text, bazat pe îndemnul lui Karl Popper de a ne rezerva, în numele toleranţei, dreptul de a nu tolera intoleranţii.

Da, îmi rezerv dreptul de a-i considera pe cei doi politicieni intoleranţi. Adevărata problemă, însă, este că cei doi nu sînt unici. Ei reprezintă, de fapt, o mare parte a românilor. Indiferent de stereotipurile pe care le au despre ei înşişi, românii sînt un popor mai degrabă intolerant. Folosind unul dintre modurile standard de a măsura toleranţa/intoleranţa, date din 2012 arată că mai mult de jumătate dintre români (55%) manifestă intoleranţă faţă de homosexuali. Să presupunem că putem oferi o explicaţie pentru intoleranţa faţă de acest grup, în condiţiile în care românii sînt un popor puternic bisericos. Şi mă opresc aici cu acest exemplu, pentru că spiritele se inflamează rapid cînd vine vorba despre drepturile minorităţii LGBT. Mă minunez, însă, de aroganţa de care dau dovadă cei care se opun protejării drepturilor homosexualilor, mai ales dacă mă gîndesc că, doar în ultimele două luni, Franţa şi Irlanda au decis să extindă drepturile acordate minorităţii LGBT.

Cum mai putem explica, însă, faptul că un român din trei este intolerant faţă de unul, două sau chiar trei grupuri ce sînt doar vag diferite (persoane de altă rasă, persoane de altă religie sau persoane care vorbesc o altă limbă)? Biserica te îndeamnă să îţi iubeşti aproapele, fără a adăuga o notă de subsol în care defineşte aproapele în mod restrictiv.

Mai mult, cum putem explica faptul că românii care se declară creştini ortodocşi sînt, de regulă, mai intoleranţi decît românii protestanţi sau catolici? Sînt creştin ortodocşii mai intoleranţi pentru că aşa sînt învăţaţi la biserică sau sînt mai intoleranţi din cauză că reprezintă grupul religios majoritar?

Din fericire, există date comparative care măsoară toleranţa diferitelor popoare faţă de grupuri minoritare, astfel încît avem mai multe informaţii care ne permit să descifrăm care dintre cele două răspunsuri are o putere explicativă mai mare. În treacăt fie spus, interesul pentru tema toleranţei este determinat de faptul că toţi cei care analizează tranziţiile democratice subliniază importanţa pe care toleranţa o are pentru stabilitatea noilor democraţii.

Ce vedem dacă ne uităm la vecinii noştri europeni? La un prim nivel, fără a distinge între grupurile religioase, vedem că toleranţa este practicată în ţările din vestul şi nordul Europei, în timp ce în sud şi în est, valorile acesteia nu au fost pe deplin adoptate. Olandezii, germanii, elveţienii şi englezii sînt mai toleranţi faţă de cei care sînt diferiţi, decît cei din Cipru, Bulgaria, Turcia, România sau Moldova.

Dacă analizăm toleranţa în funcţie de religie, putem observa că, în ţările în care reprezintă religia majoritară (Bulgaria, România, Republica Moldova, Serbia, Ucraina), creştin ortodocşii sînt ceva mai intoleranţi decît cei de alte religii. Din păcate, toate aceste ţări sînt foste ţări comuniste din estul Europei, astfel încît ele nu oferă suficiente informaţii pentru a găsi factorul „vinovat“ de intoleranţa acestui grup. Musulmanii din Europa sînt, în general, la fel de toleranţi ca şi alte grupuri religioase. Există, însă, şi ţări unde contextul creşte nivelul de intoleranţă al musulmanilor: Cipru, Serbia sau Turcia. În cazul catolicilor, naţionalitatea şi statutul de majoritar/minoritar sînt mai puţin importante: catolicii englezi sînt aproximativ la fel de toleranţi ca cei din Spania, Italia, Polonia sau Olanda.

Această scurtă privire peste nivelul general al toleranţei diferitelor grupuri religioase de-a lungul şi de-a latul Europei arată că nivelul de toleranţă al unei ţări depinde, într-o oarecare măsură, de componenţa religioasă a ţării şi de gradul de omogenitate religioasă. Dar nu aceştia sînt principalii factori explicativi. Nivelul de toleranţă faţă de celălalt depinde în mult mai mare măsură de istoria şi de cultura unei societăţi. Toleranţa faţă de ce e diferit este o trăsătură ce se transmite din generaţie în generaţie. Democraţiile stabile din vestul Europei au învăţat acest lucru cu mult timp în urmă. Noi, cei din est, trebuie să mai luptăm pînă vom învăţa că diferenţa este cea care face ca viaţa să merite să fie trăită.

P.S.: Pentru că nu ar fi frumos să vă las cu bancul început şi neterminat, iată şi continuarea: „Cei trei se aşază la o masă şi încep să discute despre numărul din ce în ce mai mic al celor care participă cu regularitate la slujbele săptămînale.“

Claudiu D. Tufiş este sociolog, lector la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti. Cea mai recentă lucrare publicată: Learning Democracy and Market Economy in Post-Communist Romania.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Baia Mare Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (5) JPG
Orașul din România ocolit de străini în anii '90: „Pe hărțile turistice europene, în dreptul lui este capul de mort”
Baia Mare a păstrat două turnuri emblematice: unul – vechi de aproape șase secole – împodobește centrul său istoric, amintind de importanța sa medievală. Al doilea, inaugurat în urmă cu trei decenii, a rămas un simbol al epocii sale industriale, dar și al poluării istorice.
zodii zodie horoscop istock jpg
Zodia care poate câștiga astăzi, 4 iulie, potul cel mare la LOTO. Astrele anunță câștiguri uriașe pentru acest nativ
Pe 4 iulie, astrele pregătesc surprize spectaculoase pentru un nativ al zodiacului, care are toate șansele să dea lovitura la LOTO și să câștige potul cel mare.
proba limba romana evaluare nationala 2025   foto alina mitran (9) jpg
Județul cu cea mai mică rată de prezență la Evaluarea Națională. Cum au performat elevii. Gimnaziile din Top 10
Un județ din sudul țării este și în acest an cap de listă în privința numărului de absolvenți de gimnaziu care nu au susținut probele Evaluării Naționale. Rezultatele celor prezenți sunt, ca în toată țara, peste cele de anul trecut, dar se mențin sub media națională.
cetate stancesti
Descoperiri arheologice fabuloase în nordul României. Printre cele mai importante cetăți getice sunt cercetate cu ajutorul americanilor
După 45 de ani, vor fi reluate cercetările arheologice sistematice la unul dintre cele mai valoroase situri arheologice privind istoria geților de pe teritoriul României. Istoria fascinantă a cetăților traco-getice va fi redescoperită cu ajutorul specialiștilor americani și români.
picioare jpg
Ce trebuie să știi despre efectele statului prelungit în picioare la locul de muncă
Multe profesii presupun statul în picioare pentru perioade lungi – de la cadre medicale și profesori, până la lucrători în comerț, fabrici sau servicii.
Soldați ruși pe motociclete FOTO PROFIMEDIA jpg
Un singur tanc ucrainean a oprit ofensiva Rusiei pe motociclete în Sumî. Cum a fost posibil
La granița de nord-est a Ucrainei, unde harta frontului pare să se reconfigureze de la o săptămână la alta, un incident aparent izolat ar putea marca sfârșitul unei noi tentative ofensive ruse.
Declaration of Independence (1819), by John Trumbull jpg
O istorie puțin cunoscută a SUA. Revoluționarii americani au vrut să se împace cu regele englez. Când a fost proclamată, de fapt, independenta
Pe 4 iulie 1776 era semnată Declarația de Independență a coloniilor americane față de Imperiul Britanic. Inițial un act de tradărare, acesta a devenit certificatul de naștere al uneia dintre cele mai puternice națiuni din istoria contemporană. Există multe aspecte inedite privind acest document.
Ceai verde  Foto Freepik com jpg
Poate fi privită hrana sănătoasă ca medicament? Alimentele cu efecte terapeutice incontestabile
Conceptul străvechi că alimentația sănătoasă poate preveni și ameliora anumite boli a devenit tot mai popular pe măsură ce studiile au arătat efectele benefice ale unor alimente. Specialiștii arată că hrana nu poate înlocui medicina convențională, însă remarcă efectele terapeutice ale unor diete.
image png
Planta medicinală care ar putea încetini evoluția bolilor precum Alzheimer și Parkinson
În lumea plantelor medicinale există adevărate comori care, deși sunt folosite de secole în alte culturi, rămân puțin cunoscute în majoritatea țărilor.