Istorie împreună

Publicat în Dilema Veche nr. 319 din 25-31 martie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ce ┼čtie un rom├ón despre cona┼úionalii sau vecinii unguri? Ce ┼čtiu eu? ├Än clasa a III-a am fost ├«ntr-o tab─âr─â la Topli┼úa ┼či atunci am v─âzut pentru prima oar─â oameni ┼či copii localnici care vorbeau ├«n alt─â limb─â. Nu ┼čtiu de ce, mi-era fric─â de ei. Tuturor copiilor ne era fric─â c├«nd auzeam limba aceea. ┼óin minte c─â totu┼či, dup─â vreo s─âpt─âm├«n─â, am ├«ncercat s─â ne juc─âm cu acei copii. C├«teva zile chiar am reu┼čit. Totul s-a terminat ├«ns─â cu o scen─â ├«n care ei se aflau pe malul unui r├«u, iar noi pe cel─âlalt, ┼či aruncam unii ├«n al┼úii cu bolovani. Adolescent fiind apoi, am ├«nceput s─â descop─âr cum func┼úioneaz─â na┼úionalismul ┼či s─â ├«n┼úeleg c─â rom├ónii (cel pu┼úin bucure┼čtenii) puteau fi ├«mp─âr┼úi┼úi ├«n dou─â categorii: unii care preluau ideile propagandei semioficiale, potrivit c─âreia maghiarii erau un pericol, ┼či al┼úii care-l urau pe Ceau┼čescu ┼či nu aveau nimic cu ungurii. ├Än armat─â am fost coleg cu cei de la Facultatea de construc┼úii de ma┼čini din Bra┼čov. Printre ei, mul┼úi maghiari. Ne ├«n┼úelegeam foarte bine, dar mi-aduc aminte c─â, la un moment dat, am fost surprins de gestul unui b─âiat maghiar care, ├«ntr-o b─âtaie cu un rom├ón (f─âr─â nici un fel de conota┼úii etnice), i-a dat ├«n ochi cu v├«rful unei m─âturi de nuiele. P─ârea c─â a avut inten┼úia pur ┼či simplu s─â-i scoat─â ochii. Un gest de o violen┼ú─â cu totul neobi┼čnuit─â pentru noi bucure┼čtenii, destul de obi┼čnui┼úi, de altfel, cu "caftelile" de prin liceu. Apoi comandan┼úii, din motive numai de ei ┼čtiute, au hot─âr├«t s─â ne separe ├«ntr-un mod care ast─âzi poate p─ârea incredibil: dou─â plutoane de rom├óni ┼či unul de unguri. Ne-au scos la pr─â┼čit porumbul. Ocazie cu care am constatat c─â plutonul de unguri ├«nainta printre r├«nduri rapid, compact ┼či organizat, ┼či c─â nici unul dintre ei nu chiulea. ├Än schimb, rom├ónii erau ├«mpr─â┼čtia┼úi. Unii fugiser─â pur ┼či simplu ┼či fumau prin locuri ascunse. Frunta┼čii erau ├«ns─â tot rom├óni, unii care f─âcuser─â nu ┼čtiu ce pariu ├«ntre ei ┼či erau departe ├«n fa┼ú─â, ├«ntrec├«nd cu mult chiar organizatul pluton de maghiari. ├Än facultate am avut o coleg─â din Miercurea Ciuc care mi-a povestit odat─â prin ce a trecut ├«n primul an de facultate la Bucure┼čti, c├«nd nu ┼čtia prea bine limba. Era privit─â cu suspiciune de gazde ┼či cu re┼úinere de colegi, tratat─â ironic de profesori ┼či ├«njurat─â de v├«nz─âtoarele de gogo┼či. Am realizat atunci c─â exist─â un revers c├«t se poate de puternic al ve┼čnicului cli┼čeu al v├«nz─âtoarei de p├«ine din Harghita care nu te-ar servi dac─â vorbe┼čti rom├óne┼čte. Cu toate astea, dup─â revolu┼úie, colega mea s-a dovedit a fi ┼či o "bun─â rom├ónc─â", dac─â se poate spune a┼ča. P├«n─â la Revolu┼úie ├«ns─â, ┼čtim bine c─â Ungaria era o ┼úar─â comunist─â, sor─â cu Rom├ónia ├«n Pactul de la Var┼čovia. Teoretic, la fel de pr─âp─âdit─â, de┼či Budapesta era visat─â de amatorii de turism rom├óni probabil mult mai mult dec├«t visau ungurii la Bucure┼čti, ei fiind cu ochii mai spre Viena. Nu ┼čtiu cum o fi fost ├«nainte de r─âzboi. B─ânuiesc c─â primii ani de comunism au dus la uniformizarea mizeriei ├«n Rom├ónia ┼či Ungaria deopotriv─â. Regimul Ceau┼čescu a produs ├«ns─â diferen┼úe. ├Än 1989 eram la Seini, ├«ntre Baia Mare ┼či Satu Mare. La magazinul universal din centrul localit─â┼úii se g─âseau s─âpunuri ┼či deodorante Fa, Bac ┼či 4x4 aduse din Ungaria, produse de neg─âsit ├«n restul Rom├óniei. Dar nu se vindeau dec├«t contra ou─â de g─âin─â. La nou─â lei din costul produsului, trebuia s─â dai la magazin ┼či un ou. Am aflat c─â ├«n Ungaria vecin─â ┼či sor─â, asemenea produse se g─âseau f─âr─â nici o problem─â, numai c─â pre┼úul lor era destul de prohibitiv pentru popula┼úie. Acolo am v─âzut ┼či televiziunea comunist─â maghiar─â la care se d─âdeau reclame ce mie mi se p─âreau atunci "de-a dreptul occidentale". ├Än preajma Revolu┼úiei, l-am auzit pe Ceau┼čescu agit├«nd tot mai tare ideea pericolului maghiar, apoi am aflat de manifesta┼úia legat─â de cazul lui L├â┬íszlo T├Âkes, cel care, imediat dup─â Revolu┼úie a declarat c─â dore┼čte s─â devin─â "campionul reconcilierii rom├óno-maghiare". A urmat conflictul de la T├«rgu-Mure┼č cu toate tensiunile ulterioare. Au ap─ârut partide de tipul PUNR. Mi-aduc aminte c─â, la primele alegeri libere locale, PUNR a c├«┼čtigat, printr-o retoric─â na┼úionalist─â, antimaghiar─â, prim─âriile din Buz─âu ┼či Giurgiu, acolo unde popula┼úia nu avea nici o leg─âtur─â cu problema maghiarilor. Una dintre pove┼čtile recurente era c─â maghiarii din Harghita ┼či Covasna au jucat fotbal la Revolu┼úie cu capetele unor mili┼úieni rom├óni. La fel, ┼čtiu cum se spunea c─â la Revolu┼úia din 1956 mili┼úienii unguri erau sp├«nzura┼úi de felinare, la Budapesta. Uniunea European─â Pe m─âsur─â ce timpul a trecut, lucrurile s-au lini┼čtit, UDMR a ajuns ├«n 1996 ├«n coali┼úia de guvernare, unde a r─âmas p├«n─â ast─âzi. La orizont a ap─ârut perspectiva apartenen┼úei comune a Ungariei ┼či a Rom├óniei la Uniunea European─â. Mul┼úi maghiari din Rom├ónia au ├«nceput s─â lucreze ├«n Ungaria unde erau mai bine pl─âti┼úi. Au ├«nceput ├«ns─â s─â se deterioreze rela┼úiile intermaghiare. Cei din Ungaria ├«i priveau pe cei din Rom├ónia cam tot a┼ča cum ├«i privesc rom├ónii din ┼úar─â pe cei din Republica Moldova. Au ap─ârut tensiuni ┼či ├«n interiorul comunit─â┼úii maghiare din Rom├ónia. Bine estompate ├«ns─â de scopul comun universal: Uniunea European─â. Ungaria a intrat. ┼×i a ├«nceput s─â-┼či sus┼úin─â ┼či fosta sor─â din Pactul de la Var┼čovia ├«n ├«ndeplinirea acestui deziderat. Problemele ap─ârute recent pe marginea proiectului statutului minorit─â┼úilor din Rom├ónia par ┼či ele destul de nesemnificative ├«n fa┼úa fenomenului unei absorb┼úii comune de c─âtre un colos economico-politic. Pe m─âsur─â ce pre┼úurile au crescut, din cauza ader─ârii, ungurii din Ungaria au ├«nceput s─â vin─â tot mai des ├«n Rom├ónia pentru a-┼či face cump─âr─âturile. P├«n─â atunci, sensul general al micului trafic de grani┼ú─â fusese invers. Nu mai vorbesc de a┼ča-numi┼úii "bi┼čni┼úari" rom├óni, care timp de vreo zece ani "au f─âcut Budapesta". Interesele actuale au dus ├«n cele din urm─â chiar la ideea ┼čedin┼úelor de guvern comune. Prima s-a ┼úinut ├«n octombrie 2005 la Bucure┼čti. "Guvernul ungar, o zi la conducerea Rom├óniei" a titrat atunci Evenimentul zilei, spre deosebire de Cotidianul care a scris ├«n titlu: "Bucure┼čtiul a fost pu┼úin capitala Ungariei". Perspective stilistice diferite care exprim─â de fapt aceea┼či situa┼úie. Premierul ungar a citat din poetul Attila Joszef: "Mama era cuman─â / Tata parte secui, parte rom├ón sau poate ├«ntreg (...) / R─âzboaiele str─âbunilor se alin─â cu amintirea / Ploaia zace ├«n nori / Ar trebui s─â facem lumin─â ├«ntr-un sf├«r┼čit / ┼×i nu-i deloc u┼čor". Premierul rom├ón i-a l─âudat pe mini┼čtrii UDMR: "s├«nt mini┼čtri ai Rom├óniei ┼či ac┼úioneaz─â ca atare". Condi┼úiile din cele dou─â ┼ú─âri ├«ncep s─â semene din nou. Marea uniformizare adus─â de comunism ├«┼či va g─âsi probabil un fel de coresponden┼ú─â ├«n viitorul comun din Uniunea European─â. Bine├«n┼úeles, ├«n cu totul alte condi┼úii. Am observat deja c─â, de exemplu, poli┼úi┼čtii de carton care au fost instala┼úi la intrarea ├«n localit─â┼úile noastre, spre spaima ┼čoferilor, s├«nt ┼či pe ┼čoselele Ungariei. Aproape identici. Singura diferen┼ú─â e c─â ai lor au musta┼ú─â. Am mai descoperit ┼či c─â atunci c├«nd ninge tare, circula┼úia (altfel bine reglementat─â) din Budapesta devine un co┼čmar. Caz ├«n care budapestanii au motiv s─â-┼či ├«njure edilii, la fel ca ┼či bucure┼čtenii. ┼×i s─â-i compare cu cei din ┼ú─ârile occidentale. De-a lungul ultimilor ani, compara┼úii pot fi f─âcute ┼či ├«ntre mass-media ungureasc─â ┼či cea rom├óneasc─â. ├Än sensul c─â televiziunile rom├óne┼čti au ├«nflorit ca ciupercile, mai repede dec├«t cele ungure┼čti. Despre con┼úinut nu ┼čtiu nimic ┼či nu pot dec├«t s─â fac presupuneri. Ce am mai constatat e c─â la marginea Budapestei po┼úi m├«nca pe cinste ni┼čte por┼úii uria┼če ┼či po┼úi bea vin fran┼úuzesc, ├«ntr-un restaurant amenajat ca un castel medieval cu armuri, iar la marginea Aradului po┼úi m├«nca, ├«ntr-o vil─â portocalie intitulat─â "Motel Paradis", buc─â┼úele de friptur─â tare ┼či po┼úi bea bere cald─â adus─â chiar ├«nainte de mas─â. A┼č spune c─â mai e o diferen┼ú─â: ├«ntre chelnerul rom├ón ┼či chelneri┼úa unguroaic─â. Tot cam a┼ča ca ├«ntre Bucure┼čti ┼či Budapesta. Dar, ca ├«ntr-o c─âsnicie (mare aten┼úie la unguroaice!), nu totdeauna partenerii trebuie s─â fie chiar la fel. (A. M.) * "Modificarea grani┼úelor este singura noastr─â alternativ─â. Modificarea Trianonului este responsabilitatea noastr─â". (L├â┬íszlo T├Âkes, citat de revista Clujeanul, decembrie 2003) * Vor fi manifest─âri antirom├óne┼čti de mare amploare la Arad, la Statuia celor 13 generali terori┼čti, vor fi altele la Oradea, la Satu Mare, la Zal─âu, la Cluj-Napoca, la T├«rgu-Mure┼č, la Gheorghieni, la Miercurea Ciuc, la T├«rgu-Secuiesc ┼či ├«n alte localit─â┼úi. * N─âd─âjduim c─â pre┼čedintele ┼ú─ârii ┼či prim-ministrul, m─âcar ├«n acest domeniu, ├«┼či vor ┼úine cuv├«ntul ┼či a┼čtept─âm, cu mult interes, s─â vedem cum vor reac┼úiona, m├«ine, ├«mpotriva acestor manifesta┼úii antirom├óne┼čti, puse la cale de organiza┼úia terorist─â ┼či antirom├óneasc─â UDMR. (Gheorghe Funar, declara┼úie politic─â ├«n Senat 14 martie 2005) * "Dup─â ce ne-au luat Ardealul, vor s─â ne ia ┼či terenul de sport!"

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.