Ioan, P─ârintele cel Str─âin

Ionu╚Ť Daniel B─éNCIL─é
Publicat în Dilema Veche nr. 854 din 20 - 26 august 2020
Ioan, P─ârintele cel Str─âin jpeg

ÔÇ×Un personaj care se manifest─â ├«n afar─â, public, e reflexul, prin ceea ce are el mai bun, al unui maestru ce r─âm├«ne ascuns ├«n spatele lui ╚Öi care ├«l pune de fapt ├«n lumin─â.ÔÇŁ Aceste cuvinte ale P─ârintelui Andrei Scrima despre locul p─ârintelui duhovnicesc ├«n spiritualitatea ortodox─â erau de fapt despre sine, astfel ├«nc├«t ne puteam ├«ntreba c├«t din profilul complex al P─ârintelui Andrei Scrima trimite de fapt la maestrul s─âu spiritual, enigmaticul P─ârinte Ioan cel Str─âin.

Este surprinz─âtor c─â exist─â o fotografie a P─ârintelui Ioan cel Str─âin. Familiarizarea cu m─ârturiile r─âmase de la el ╚Öi despre el ├«i schi╚Ťeaz─â un ├«nceput de portret care nu aduce deloc cu cel redat de fotografia p─âstrat─â. Portretul evocat de aceste documente ╚Ťine mai degrab─â de o nuan╚Ťare tot mai aprins─â a cromaticului pur secretat de aura prezen╚Ťei sale, a╚Öa cum o percepuser─â al╚Ťii. Alte detalii vin s─â contureze prezen╚Ťa astfel profilat─â cu elemente profund contrastante fa╚Ť─â de fotografia cu pricina. Potrivit m─ârturiilor p─âstrate, acesta era un r─ât─âcitor, deci chipul lui trebuia s─â se resimt─â cumva de aceast─â condi╚Ťie, poate ca ├«n fotografiile vechi ruse╚Öti, reprezent├«nd colectori itineran╚Ťi de subven╚Ťii pentru biserici ╚Öi m├«n─âstiri, cu b─ârbile cenu╚Öii, pline de praful drumurilor ╚Öi de rug─âciunea inimii. P─ârintele Ioan era ╚Öi duhovnic al Mitropolitului Rostovului, pe care ├«l ├«nso╚Ťea la venirea ├«n Rom├ónia, pozi╚Ťie de autoritate spiritual─â, care trebuia s─â reflecte un chip br─âzdat cumva de luptele interioare ╚Öi de lumina unui ascet avansat duhovnice╚Öte. ├Än schimbul acestor intui╚Ťii fiziognomice, fotografia lui Ioan cel Str─âin prezint─â un chip atent ├«ngrijit, p├«n─â la detaliul simetriei barbi╚Öonului modern, cu p─ârul atent piept─ânat, deloc c─âlug─âresc, ╚Öi cu o pereche de ochelari rotunzi foarte chic. ├Än lipsa crucii impun─âtoare purtate pe piept nu te-ai fi g├«ndit c─â cel reprezentat este un om al Bisericii, ci poate doar vreun intelectual modern.

Afar─â de scrisorile personale sau duhovnice╚Öti ale P─ârintelui Ioan cel Str─âin, doar ÔÇ×AutobiografiaÔÇŁ sa ar putea oferi material pentru conturarea chipului s─âu, ├«ns─â nici aici acesta nu se dezv─âluie, nu c├«╚Ötig─â ├«n concrete╚Ťe. ├Änt├«i de toate, forma literar─â a autobiografiei nu era str─âin─â epocii, av├«nd r─âd─âcini in mediul intelectual rus, mai ales cel intrat sub inciden╚Ťa reformei spirituale promovate de Rosicrucianismul masonic rus, acea mi╚Öcare de regenerare a spiritului ╚Öi spiritualit─â╚Ťii ruse╚Öti, care a impulsionat ╚Öi primele traduceri ale autorilor patristici ╚Öi filocalici. Autobiografia sau practica ├«nsemn─ârilor zilnice era ├«n vog─â ├«n context clerical (ultima edi╚Ťie a jurnalului lui Ioan de Kronstadt num─âr─â 19 volume) sau era recomandat─â peniten╚Ťilor litera╚Ťi ├«n scaunul spovedaniei pentru supravegherea mi╚Öc─ârilor zilnice ale sufletului. Autobiografia P─ârintelui Ioan cel Str─âin este o construc╚Ťie ├«n trepte, fiecare dintre ele fiind dep─â╚Öit─â de sau absorbit─â ├«n cea imediat urm─âtoare. Mai mult, fiecare treapt─â d─â cheia hermeneutic─â a celei imediat precedente, ├«ntr-un parcurs anagogic f─âr─â precedent literar. Evenimen╚Ťialul surprins la primul nivel de lectur─â propus de autobiografia P─ârintele Ioan cel Str─âin nu dep─â╚Öe╚Öte conven╚Ťiile hagiografice despre copil─âria excep╚Ťional─â ╚Öi dorin╚Ťa precoce de Dumnezeu, despre idealul monahal ╚Öi opozi╚Ťia lumii ╚Öi a familiei fa╚Ť─â de acesta, despre minuni domestice, despre feericul ╚Öi paradiziacul vie╚Ťii c─âlug─âre╚Öti sau despre figurile luminoase, purt─âtoare de har ╚Öi putere, care ├«╚Öi pun amprenta pe demersul ulterior al eroului. Acest prim pas al evenimen╚Ťialului este apoi dizolvat ├«n providen╚Ťial. La acest nivel s├«nt descrise pe larg autorit─â╚Ťile spirituale ale P─ârintelui Ioan, unele nu tocmai ├«n gra╚Ťiile Ortodoxiei oficiale, dac─â ne g├«ndim la controversele ├«n jurul personalit─â╚Ťii (c)harismarice a lui Ioan de Kronstadt (Ivan Serghiev, 1829-1909) sau la schimonahul Ilarion, a c─ârui lucrare despre isihasmul caucazian (1906) a stat la baza controversei ├«n jurul ÔÇ×├«nchin─âtorilor Numelui lui IisusÔÇŁ. Registrul providen╚Ťial dominat de prezen╚Ťa ╚Öi ac╚Ťiunea direct─â a lui Dumnezeu ├«n istorie, inclusiv prin ÔÇ×├«nt├«lniri fondatoareÔÇŁ cu purt─âtori ai Duhului, este apoi absorbit ├«n sec╚Ťiunea ultim─â a autobiografiei prin reproducerea pe larg a binecuv├«nt─ârii stare╚Ťilor de la Optina, primit─â la plecarea sa ├«n lume. Modelul acesteia poate fi paulin (Cuv├«ntarea lui Pavel la Milet, Faptele Apostolilor 20, 18-35) sau chiar evanghelic (Cuv├«ntarea de desp─âr╚Ťire a lui Iisus, Evanghelia dup─â Ioan, capitolele 14-17). Binecuv├«ntarea stare╚Ťilor are un rol capital ├«n con╚Ötiin╚Ťa propriei chem─âri a P─ârintelui Ioan de a transmite mai departe, unor oameni vrednici de aceasta, din plin─âtatea harului primit. Acest ultim act al autobiografiei P─ârintelui d─â ╚Öi cheia de interpretare a ├«ntregii sale biografii ╚Öi a diferitelor ei niveluri de sens. Con╚Ötiin╚Ťa lucid─â a propriei misiuni, dublat─â de ├«ncrederea ├«n ghidajul divin ├«n ├«ndeplinirea acesteia, a╚Öa cum s├«nt ele formulate de P─ârintele Ioan cel Str─âin, pot surprinde ├«ntr-un mediu monahal, pentru care smerenia sau lipsa de tematizare a propriului progres spiritual reprezint─â una dintre cele mai mari virtu╚Ťi. ├Äns─â, f─âr─â a fi un hybris al p─ârerii de sine, autobiografia P─ârintelui Ioan cel Str─âin este mai degrab─â un document despre slava ├Ämp─âr─â╚Ťiei lui Dumnezeu ╚Öi despre puterea Sa (Psalm 145.11) ├«n cei ale╚Öi ai Lui.

Acesta este ╚Öi unul dintre motivele pentru care autobiografia P─ârintelui Ioan cel Str─âin testeaz─â din greu abilitatea istoricului de a-i contextualiza con╚Ťinutul ├«n vreun mediu familiar, care s─â-i explice motiva╚Ťia. Singura solu╚Ťie la acest nivel de lectur─â r─âm├«ne cea a l─ârgirii atente a orizontului de interoga╚Ťie cu privire la acest document. De exemplu: de ce se str─âduie╚Öte P─ârintele Ioan cel Str─âin s─â argumenteze, prin diferite, repetate ╚Öi ap─âsate evoc─âri de P─ârin╚Ťi spirituali, legitimitatea sa ca transmi╚Ť─âtor ├«ndrept─â╚Ťit al unei tradi╚Ťii spirituale monastice? Contra cui polemiza P─ârintele, iar dac─â este s─â postul─âm liniamente ╚Öi practici sau ├«nv─â╚Ť─âturi rivale, care putea fi profilul lor ╚Öi care e relevan╚Ťa transpunerii acestor polemici ├«n contextul rom├ónesc? S─â fi jucat, oare, centrul teosofic de la Kaluga, ├«n apropierea Optinei, vreun rol ├«n aceast─â polemic─â a P─ârintelui Ioan, sau poate interesul atestat al teosofilor pentru ÔÇ×├«n╚Ťelepciunea peren─âÔÇŁ a stare╚Ťilor ru╚Öi? ├Äntreb─âri ca acestea s├«nt deocamdat─â menite s─â r─âm├«n─â deschise ╚Öi atrag aten╚Ťia asupra caracterului inclasabil al m─ârturiei P─ârintelui Ioan cel Str─âin despre sine. De fapt, riscurile deciziei de a se situa dincoace (nu ├«nc─â dincolo) de istoric, ├«n spa╚Ťiul greu documentabil al rela╚Ťiei dintre maestrul duhovnicesc ╚Öi ucenic, erau con╚Ötientizate de P─ârintele Ioan ├«nsu╚Öi ├«n chiar atitudinea polemic─â implicit─â fa╚Ť─â de liniamente ╚Öi descenden╚Ťe spirituale rivale. Un astfel de proces de diferen╚Ťiere a recept─ârii va avea mai t├«rziu ╚Öi un ecou autohton rom├ónesc, de exemplu ├«n legitimarea ÔÇ×neo-isihasmuluiÔÇŁ lui Vasile Andru (1942-2016) de la aceea╚Öi surs─â spiritual─â reprezentat─â de P─ârintele Ioan cel Str─âin, captat─â printr-un c─âlug─âr de la m├«n─âstirea Lainici, ├«n Oltenia, membru anonim al mi╚Öc─ârii Rugului Aprins. O analiz─â istorico-religioas─â pertinent─â a acestor direc╚Ťii de receptare sau ├«nsu╚Öire a unor liniamente spirituale, str─âin─â oric─ârei cerneri apologetice despre veridicitatea uneia sau alteia dintre ele, r─âm├«ne ├«nc─â un deziderat.  

Figura P─ârintelui Ioan nu se sustrage astfel doar fix─ârii istorice, chiar cronologice (dup─â condamnare, P─ârintelui i se pierde urma ├«n continentul concentra╚Ťionar sovietic), ci ╚Öi localiz─ârii ├«ntr-o tradi╚Ťie de spiritualitate ortodox─â c├«t de c├«t familiar─â, fapt care ar trebui s─â ne oblige la reg├«ndirea cadrelor ╚Öi termenilor ├«n care s├«ntem obi╚Önui╚Ťi s─â o conceptualiz─âm. P─ârintele ├«nsu╚Öi pare con╚Ötient de aceast─â incongruen╚Ť─â, dovad─â fiind modul ├«n care semnase c├«teva versiuni ale unei ÔÇ×scrisoriÔÇŁ de legitimare, preg─âtite probabil pentru a fi ├«nm├«nate membrilor unui grup select de discipoli, ca ghid ╚Öi testament spiritual. Rom├ónizarea paronimic─â a termenului ÔÇ×strannikÔÇŁ, care ├«n limba rus─â desemna un pelerin ╚Öi care devine astfel ÔÇ×str─âinÔÇŁ, surprinde esen╚Ťa profilului P─ârintelui Ioan, care semna ÔÇ×Noul venit ÔÇôStr─âinulÔÇŁ sau ÔÇ×Ioan, P─ârintele cel Str─âinÔÇŁ. Pentru Andrei Scrima, acest titlu misterios adaug─â ╚Öi mai mult─â reveren╚Ť─â haloului de icoan─â pe care prezen╚Ťa scurt─â ╚Öi diafan─â a P─ârintelui Ioan cel Str─âin ├«n Rom├ónia ├«l l─âsase ├«n amintirea celor din jur: P─ârintele Ioan era ÔÇ×str─âinÔÇŁ nu doar prin conduita hristic─â, evanghelic─â de via╚Ť─â pe care o adoptase, aceea de r─ât─âcitor, ci mai ales ca marc─â a con╚Ťinutului total, transcendent al ├«nv─â╚Ť─âturii al c─ârui vas de cinste era.

Ionu╚Ť Daniel B─âncil─â este habilitand la Universitatea din Erfurt, catedra de Cre╚Ötinism Ortodox, ╚Öi cercet─âtor afiliat la Institutul de Istorie a Religiilor, Bucure╚Öti.

Explica╚Ťie foto: Patriarhul Ecumenic Athenagoras ├«l ╚Ťine p─ârinte╚Öte de m├«n─â pe Pr. Scrima, 1962

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.

Adevarul.ro

image
Doliu în sportul românesc: Baschetbalista Alessia Maria Raiciu s-a stins în ziua în care a împlinit 18 ani
O veste cutremurătoare a apărut, astăzi, pe pagina de Facebook a Federaţiei Române de Baschet, în legătură cu o jucătoare extrem de promiţătoare.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Afacerile b─ânoase cu o p─âstr─âv─ârie ┼či o firm─â de taximetrie, f─âcute de un poli┼úist ├«n timpul serviciului
Fost adjunct al Poli┼úiei Mioveni, comisarul Marius Aioanei a f─âcut, timp de patru ani, numeroase afaceri b─ânoase ├«n timpul serviciului, de┼či acest lucru este interzis de lege. Poli┼úistul promova constant pe Facebook dou─â firme de┼úinute de c─âtre familia sa, o p─âstr─âv─ârie ┼či o firm─â de taximetrie

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.