Invitaţie la Discotecă - sau cum se simte muzica uşoară românească în cluburile cool

Publicat în Dilema Veche nr. 530 din 10-16 aprilie 2014
Invitaţie la Discotecă   sau cum se simte muzica uşoară românească în cluburile cool jpeg

Acum doi ani, un proiect care îşi propunea să recupereze şi să recontextualizeze muzica pop fabricată în România anilor de dinainte de 1990 îşi făcea loc în programul cluburilor momentului. Ca parte a acestui vehicul de entertainment (şi nu numai), o să încerc să vorbesc despre asta din perspectiva celor aflaţi în spatele ei.

La început a fost Corina. Nu, nu neapărat în ordine cronologică. Într-o zi de sîmbătă, pe 29 iunie 2013, Discotecă şi Corina Chiriac au mers împreună la Train Delivery, eveniment organizat pe peronul 14 al Gării de Nord. Nu era prima noastră — o să folosesc mereu acest plural, pentru că Discotecă înseamnă, de fapt, Cătălin Matei, Vlad Stoica şi subsemnatul – experienţă cu un star al muzicii uşoare. Sau al RomPop-ului, ca să folosesc sintagma cu care ne-am numit noi materia primă. Pînă în seara aceea din Gara de Nord bifaserăm deja cîteva experienţe. Au trecut prin nopţile clubiste ale Discotecii noastre Silvia Dumitrescu, Marina Florea şi Marina Voica. „Momentul Corina“ e important pentru că a fost prima ieşire în afara spaţiului de confort. Din puţ în lac. Din club, locul în care ne-am propus iniţial să ne trimitem fetişul pentru muzica românească cu care am crescut, într-un loc accesibil tuturor. Acolo ne-am întîlnit la propriu cu puterea de fascinaţie a muzicii uşoare româneşti şi a starului. Trecînd printre oameni – tineri care nu se născuseră încă atunci cînd Electrecordul îi fabrica ultimul album optzecist, Şi ieri, şi azi, şi mîine, şi gură-cască, popor în tranzit prin Gara de Nord şi fani de odinioară –, Corina nu a lăsat în urmă doar parfumul, ci şi emoţia.

Privind lucrurile cronologic, totul a început cu Silvia Dumitrescu. Acum doi ani, pe 1 decembrie, într-un Control Club surprinzător de plin pentru ceea ce, gîndeam noi, propunea Discotecă #1: o noapte de DJ-ing RomPop, „întreruptă“ de (micro-)recitalul unei vedete din acei ani. Trio Caban lîngă Loredana Groza. „Voi cînta pentru mileniul III“ strîns lipită de „Amor, amor“-ul basarabean al formidabilului grup Orizont. O altă nişă în era nişelor, şi nimic mai mult. Un cuib în care curiozitatea, plăcerile vinovate şi nostalgia să-şi vadă neperturbate de treabă. Era o experienţă şi un experiment. Tag line-ul acela de pe pagina de Facebook a Discotecii, ajuns acolo mai în glumă, mai în serios, devenea frecventabil: „Experiment neurosociologic.“

Ne-am trezit şi noi, şi vedeta invitată, faţă în faţă cu o realitate care ne-a topit cu nonşalanţă speranţele şi prejudecăţile: succesul acelei nopţi ne-a rămas lipit de retină. Se întîmpla ceva acolo, atunci cînd, pe scena Controlului, Silvia lua microfonul în mînă. „Lumea uită prea devreme / Cît a suferit cîndva. / Astăzi, noi am ales! / Da, am ales! / Lumina, zborul, dragostea...“ Beat-urile lui Adrian Enescu, fronda post-’86 a noului val RomPop şi textele într-o limbă română care suna al naibii de straniu. Puştanii descopereau un alt cod, iar adulţii, în număr mult mai mic decît cei amintiţi mai devreme, redescopereau ceea ce încercaseră cu disperare să uite.

Brusc, muzica uşoară românească devenea comestibilă, şi în club, nu doar în reclamele la detergenţi sau pe forumurile diasporei. Nu acesta a fost meritul complet al Discotecii, pentru că au existat şi încercări anterioare. Dar formula aceasta – care implica concertul într-un club din zilele noastre al unei vedete dintr-o perioadă în care star system-ul funcţiona diferit – a fost, cred, şocul. Silvia Dumitrescu după Matias Aguayo?! Discotecă şi Rokolectiv?! Povestea aceasta a avut un public chiar în secunda în care a început să fie spusă, şi pentru că venise la întîlnire la momentul potrivit. În afara nostalgiei normale a unui anumit grup de vîrstă, psihologic setat pentru lungi excursii în tinereţe, întregul spectru cultural al momentului flirta cu această stare de fapt. Cu doar un an înainte, Simon Reynolds, unul dintre cei mai importanţi istorici şi critici de muzică ai contemporaneităţii, vorbea într-o faimoasă carte despre cultul retromaniacal al muzicii de astăzi. Noul Internet, cel marcat de impactul reţelisticii sociale, scotea la iveală şi disemina, cu o viteză incredibilă, trecutul, punîndu-ni-l pe tavă. Arhivele începeau să plutească la suprafaţă, cuvinte precum „vintage“ împînzeau posterele afişate pe Facebook, Instagram-ul ne oferea gratuit filtre de învechit fotografiile. Părinţii noştri erau cool din nou. Trebuia să trecem prin asta, cu atît mai mult aici, locul în care la începutul anilor ‘90 lumea s-a împărţit/despărţit brutal între „înainte“ şi „după“.

A doua Discotecă mi-a adus, într-o zi de luni, la o zi şi o noapte după eveniment, un telefon. Dincolo, Marina Florea: „Paul, habar nu aveam că sînt în stare de aşa ceva!“ Magnetismul acela al starului, cel care i-a făcut pe cei aproape 1000 de oameni adunaţi în noaptea de 2 spre 3 februarie 2013 la Modern Club să explodeze, se transferase şi asupra ei, venit de la mulţimea din faţa scenei. Discotecă a spart mereu convenţia. Efectul spaţiului în care am transplantat vedetele muzicii uşoare – clubul, în cazul nostru – a fost mereu impresionant pentru aceşti artişti, care au cîntat, în general, în săli cu locuri pe scaune, în cafenele, restaurante sau baruri, în faţa unui public venit să aplaude fără să danseze, să venereze de la distanţă, ca la carte. Clubul aduce un alt tip de energie şi construieşte un alt fel de relaţie între scenă şi ringul de dans. Tot Marina Florea spunea după acea Discotecă istorică, într-un interviu pentru ediţia română a Vice Magazine, că a fost „mai nebună decît de obicei“. Cred că remarca ar putea să fie foarte bine valabilă pentru toţi cei care au urcat pe scenă. Şi pentru toţi cei care au stat în faţa ei. Dacă nu mă credeţi, întrebaţi-o pe Marina Voica, marea febleţe a Discotecii, care a trecut de două ori prin această experienţă împreună cu noi.

Vineri, 11 aprilie, Dilema veche şi Discotecă o au invitată de onoare pe Corina Chiriac, cu prilejul lansării acestei ediţii speciale a revistei. Evenimentul va începe la ora 21 şi va avea loc în Control Club din Bucureşti. 

Foto: D. Diaconu

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.
Agnès Varda (Guadalajara) 18 cropped jpg
Cum tratăm mitocanii
Într-o lume a asertivității, a agresiunii și-a violenței, tandrețea și compasiunea și-au pierdut întrucîtva din valoare.
p 11 jpg
Zigzag despre bun-simț
Deformația profesională mă face să fiu un observator sensibil la manifestările bunului-simț sau ale absenței acestuia.
p 12 jpg
p 13 sus jpg
Bunul-simț al bunelor simțuri
Bunul-simț apare astfel, în această lumină, ca avînd și o dimensiune politică.
p 14 WC jpg
O masă cu bune maniere
Obiceiul însă ar merita să fie menționat în codul bunelor maniere din întreaga lume: conexiunile reale nu se cronometrează.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Trecutul a ajuns la destinație
De cîte ori lăsăm ceva în urmă ne dorim, precum Bolaño, să cîștigăm un vis.
Charles de Gaulle International Airport in France jpg
„Hoarding” emoțional
Strîng și împachetez discuții, situații, gesturi și chipuri.
Vegetarian Sushi Maki roll jpg
Dropii, zimbri sau bouri. I-am mîncat
Poate îmbucurarea papilelor gustative o să fie o apucătură desuetă.
969 11 VladStroescu jpg

Adevarul.ro

shakira frauda gettyimages 492044333 jpeg
Shakira, dans provocator pe Instagram. Lângă ce bărbat chipeș apare VIDEO
Postarea vine la scut timp după lansarea unui nou single, „Monotonia“, în care „vorbește“ despre ruptura a ceea ce părea a fi relația perfectă.
imelda staunton netflix jpg
EXCLUSIV Imelda Staunton, regina din „The Crown“: „Elisabeta a fost mai înțelegătoare cu Prințesa Diana decât ne dăm seama“
Într-un interviu exclusiv pentru „Weekend Adevărul“, Imelda Staunton, cea care a preluat interpretarea vârstei a treia a Reginei Elisabeta, povestește cât de complicat a fost de însușit o perioadă neagră din existența Coroanei.
Irene Cara FOTO Profimedia jpg
Actrița și cântăreața Irene Cara a fost găsită moartă în casă. Rolurile care au făcut-o celebră
Interpreta din filmele "Fame" şi "Flashdance" avea 63 de ani și a murit în casa ei din Florida. Nu se cunosc deocamdată cauzele decesului ei.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.