Invaziile barbare sau români la porţile Europei

Publicat în Dilema Veche nr. 519 din 23-29 ianuarie 2014
Invaziile barbare sau români la porţile Europei jpeg

Pe 1 ianuarie 2014, presa britanic─â a┼čtepta ner─âbd─âtoare pe aeroportul din Heathrow invazia barbarilor s─âraci din Estul Europei. Totu┼či, la acea dat─â, pe aeroportul din Londra a putut fi g─âsit un singur nou venit rom├ón ├«n Marea Britanie ÔÇô Victor Spirescu, un t├«n─âr care mai muncise p├«n─â atunci ├«n Germania ┼či care sosise ├«n Anglia pentru a c├«┼čtiga ni┼čte bani cu care s─â ├«┼či renoveze casa din satul natal. Presa de opozi┼úie l-a transformat, cu o vitez─â fulminant─â, pe Victor ├«ntr-o vedet─â mediatic─â, ├«n ├«ncercarea de a dezumfla un alt balon mediatic care r─âsp├«ndea spaima ├«n britanici, anun┼ú├«nd valuri de rom├óni ┼či de bulgari ce urmau s─â ia cu asalt ┼úara lor de la 1 ianuarie 2014, c├«nd restric┼úiile de pe pia┼úa muncii britanice au fost eliminate.

De fapt, problema se pune ├«n felul urm─âtor pentru cet─â┼úenii statelor ce ┼či-au deschis pia┼úa muncii, lucr─âtorilor rom├óni: dac─â p├«n─â acum, cu restric┼úii cu tot, am avut cre┼čteri spectaculoase ale num─ârului de rom├óni ┼či bulgari, ce se va ├«nt├«mpla de acum ├«ncolo? ┼×i ├«ntr-adev─âr, din 2007 p├«n─â ├«n prezent, num─ârul rom├ónilor din Marea Britanie ┼či din Germania s-a triplat, iar fa┼ú─â de anul 2002, c├«nd au fost eliminate vizele de c─âl─âtorie pentru rom├óni, num─ârul imigran┼úilor rom├óni din Marea Britanie a crescut de zece ori. Dar ├«ntreaga psihoz─â anglo-saxon─â se bazeaz─â pe o presupunere fals─â, consider├«nd c─â restric┼úiile legale de pe pia┼úa muncii influen┼úeaz─â semnificativ fluxurile de migra┼úie.

Cine se teme de restric┼úiile legale?

Pot barierele legale s─â st─âvileasc─â fenomenul migrator sau m─âcar s─â ├«l tempereze? R─âspunsul nu e un mister bine ascuns ┼či e la ├«ndem├«na oricui arunc─â un ochi pe datele privitoare la migra┼úie. Dar, s─â ne ├«n┼úelegem, nici ├«n Germania, nici ├«n Marea Britanie ÔÇô ┼či nic─âieri ├«n lumea asta ÔÇô, politicienii nu au ca obiectiv stabilirea adev─ârului. Dac─â, totu┼či, ┼či-ar propune asta, experien┼úa italian─â ┼či spaniol─â ar fi putut calma spiritele inflamate de teama n─âvalei barbarilor estici. Spania a decis ca, ├«ncep├«nd cu 1 ianuarie 2009, s─â nu prelungeasc─â moratoriul care impune restric┼úii pe pia┼úa muncii pentru cet─â┼úenii din Rom├ónia ┼či Bulgaria. Cu toate astea, rom├ónii, deja extrem de numero┼či ├«n Spania, ├«n pofida restric┼úiilor de p├«n─â atunci, nu au luat cu asalt Peninsula iberic─â, iar ritmul noilor sosi┼úi din Rom├ónia a fost echivalent sau chiar u┼čor inferior fa┼ú─â de ritmul sosirilor din anii 2007-2008. ├Än vara anului 2011, Spania decide s─â reintroduc─â restric┼úii temporare pentru muncitorii rom├óni ┼či bulgari, justific├«ndu-┼či m─âsura prin ┼čomajul ridicat din r├«ndul spaniolilor (peste 20%). ├Äncep├«nd cu 2011, num─ârul rom├ónilor din Spania a stagnat, dar e la fel de adev─ârat c─â acela┼či fenomen s-a produs ┼či ├«n Italia, ├«n perioada respectiv─â. Iar Italia, la acea vreme, tocmai anun┼úase eliminarea restric┼úiilor pentru rom├óni ┼či bulgari. ├Än pofida liberaliz─ârii circula┼úiei for┼úei de munc─â, la sf├«r┼čitul anului 2012, ├«n Italia erau aproximativ un milion de rom├óni (comparativ cu 997.000, ├«n 2011, sau 968.000, ├«n 2010). ├Än concluzie, dup─â 2011, cele dou─â destina┼úii majore ale migra┼úiei rom├óne┼čti ÔÇô Spania ┼či Italia ÔÇô au cunoscut evolu┼úii similare, chiar dac─â politicile lor au fost foarte diferite.

Care s─â fie explica┼úia? Ea trebuie c─âutat─â acas─â, ├«n Rom├ónia, unde angaja┼úii, din varii motive, s├«nt dispu┼či s─â accepte cu u┼čurin┼ú─â forme de munc─â la negru sau la gri ┼či unde ponderea economiei informale e de peste 30%. Obiectivul major al oric─ârui emigrant rom├ón este s─â munceasc─â ┼či s─â c├«┼čtige un ban, iar restul aspectelor (cu contract, f─âr─â contract, cu permis de ┼čedere sau f─âr─â) s├«nt cu totul secundare. Din moment ce acas─â s├«ntem ne├«ng─âduit de familiariza┼úi cu raporturile informale de munc─â, de ce am avea alte preten┼úii sau a┼čtept─âri c├«nd mergem la munc─â ├«n str─âin─âtate? Prin urmare, la mijloc e o confuzie de ordin cultural ÔÇô dac─â britanicii ar ├«n┼úelege cum g├«ndesc rom├ónii, cu siguran┼ú─â ar fi mult mai pu┼úin panica┼úi. Sau s-ar fi panicat mult mai devreme, ├«nc─â din 2002!

O serie de rapoarte ale Comisiei Europene sugerează că măsurile tranzitorii au avut un impact limitat asupra fenomenului migraţionist, sensibil la alţi factori, cum ar fi cererea de forţă de muncă, reţelele de suport pentru migraţie, similitudinile lingvistice, restricţiile încurajînd, cel mai adesea, incidenţa muncii la negru.

Sperietoarea turismului social

Cel─âlalt motiv de nemul┼úumire ┼či de team─â ┼úine de ceea ce se cheam─â pericolul ÔÇ×turismului socialÔÇť. Nu doar c─â rom├ónii vor lua locurile de munc─â ale autohtonilor ┼či vor pune presiune pe salarii, tr─âg├«ndu-le ├«n jos ÔÇô nu, teama la care fac apel politicienii ┼či presa conservatoare e alta, ┼či anume aceea c─â rom├ónii vor t─âb─âr├« peste sistemele lor sociale generoase ┼či vor primi beneficii nemeritate. Discursul acesta e doar un element ├«n decorul mai vast al ritualului prin care dreapta ÔÇô european─â sau rom├óneasc─â ÔÇô se gr─âbe┼čte s─â c├«nte prohodul statului social ┼či s─â disculpe e┼čecurile capitalismului, b─âg├«nd spaima ├«n cet─â┼úenii care muncesc, pl─âtesc taxe ┼či care, cu toate astea, o duc din ce ├«n ce mai r─âu. Sun─â familiar, e un refren des auzit ┼či la noi, numai c─â ├«n versiunea d├«mbovi┼úean─â figura sperietoarei nu e reprezentat─â de muncitorul migrant, ci de ÔÇ×asistatul socialÔÇť.

┼×i ├«n Rom├ónia, ┼či ├«n Europa, discursul despre abuzul statului social ┼či excesele acestuia reprezint─â un mit. Adev─ârul e ├«ns─â altul: toate datele referitoare la migra┼úia ├«n interiorul UE ne arat─â ca imigran┼úii primesc beneficii sociale ├«n propor┼úii similare cu cele ale autohtonilor, iar formele de protec┼úie social─â de care se bucur─â s├«nt, de regul─â, bazate pe contribu┼úiile prealabile ale contribuabililor: 71% dintre imigran┼úii nonactivi din interiorul UE s├«nt pensionari, studen┼úi sau ┼čomeri. Datele Eurostat din 2010 arat─â ┼či ele c─â rata de ocupare a rom├ónilor ┼či bulgarilor ├«n ┼ú─ârile UE-15 este comparabil─â (63%) cu cea a popula┼úiei UE 25 (65%). ├Än schimb, dac─â ne referim ├«n mod specific la Italia sau la Marea Britanie, rata de ocupare a rom├ónilor ┼či bulgarilor e chiar superioar─â celei a italienilor sau britanicilor.

├Än disperarea lor c─â pierd aleg─âtori (partidul lui David Cameron a pierdut deja o treime din votan┼úi, conform ultimelor sondaje) ┼či ├«n fa┼úa ascensiunii partidelor antieuropene ┼či extremiste de dreapta (UK Independence Party ├«n Marea Britanie, AfD ├«n Germania, FN ├«n Fran┼úa), partidele mainstream adopt─â un discurs antiimigra┼úionist menit s─â stopeze hemoragia votan┼úilor. Ura fa┼ú─â de figura str─âinului ┼či ┼čovinismul s├«nt fenomene care de regul─â iau propor┼úii ├«n perioadele de criz─â economic─â, fiind un rezultat al modului ├«n care s├«nt structurate rela┼úiile sociale ┼či economice ┼či s├«nt distribuite resursele existente. Or, la ora actual─â, inegalitatea cre┼čte peste tot ├«n Europa; ├«n timp ce cota care revine capitalului e ├«n cre┼čtere, cota parte care revine muncii se afl─â ├«ntr-o sc─âdere permanent─â, din anii ÔÇÖ80. Logica simplist─â ┼či populist─â, ├«mbr─â┼úi┼čat─â de o clas─â politic─â incapabil─â s─â gestioneze situa┼úia, alege s─â-l transforme mereu pe str─âin, pe s─ârac, pe minoritar ├«n ┼úap isp─â┼čitor, c├«nd de fapt problema este una structural─â. E o problem─â structural─â a sistemului economic capitalist, dar ┼či a felului ├«n care func┼úioneaz─â azi Uniunea European─â ÔÇô mai ales ├«n interesul corpora┼úiilor ┼či prea pu┼úin ├«n interesul angaja┼úilor. A┼ča cum s-a ├«nt├«mplat ├«n istorie, nu invaziile barbarilor au dus la c─âderea Romei, acestea doar d├«nd la iveal─â dec─âderea Romei ┼či gr─âbindu-i declinul, migra┼úia actual─â dezv─âluie ┼či accentueaz─â bolile de care sufer─â structurile economice ┼či politice. At├«ta timp c├«t presiunea pus─â pe politicienii na┼úionali ┼či pe UE nu merge ├«n direc┼úia unei transform─âri institu┼úionale care s─â pun─â ma┼čin─âria european─â ├«n slujba cet─â┼úeanului, ┼či nu a capitalului, vom asista mult ┼či bine la ├«nscen─âri cu sperietori de mucava, refuz├«nd s─â vedem elefantul din ├«nc─âpere.

Victoria Stoiciu este director de programe la Friedrich Ebert Stiftung.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.