Întrebări pentru manageri

Publicat în Dilema Veche nr. 97 din 24 Noi 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

1) Ce valori comune au/pot avea elitele din afaceri şi elitele culturale? 2) În ce măsură este preocupată comunitatea oamenilor de afaceri din România de "cultura corporatistă"? Gilda LAZĂR 1. Cred că există valori specifice şi valori comune. Una dintre aceste valori comune ar trebui să fie excelenţa. Ar mai fi apoi exigenţa sau, mai degrabă, autoexigenţa. Calitatea, căutarea sinergiilor, implicarea, empatia, generozitatea sînt, de asemenea - sau ar trebui să fie - valori comune elitelor, fie ele culturale sau de afaceri. Ceea ce n-ar trebui să cultive elitele este tocmai elitismul, ca formă a snobismului. Se spune că snobismul apare cînd cultura depăşeşte inteligenţa. După părerea mea, definiţia e valabilă şi în cazul averii. 2. Nu pot vorbi în numele unei comunităţi, ci doar în numele companiei pe care o reprezint, JTI, şi care se numără printre pionierii promovării conceptului de responsabilitate socială corporatistă în România. La JTI există un set de valori etice, o viziune asupra afacerii şi o filozofie de sorginte japoneză, ca şi compania-mamă. Conform acestei filozofii, "a face afaceri înseamnă a avea o serie de întîlniri: cu oamenii, cu natura, cu arta". De la acest concept am pornit cînd, în 2000, am creat "Întîlnirile JTI" ("JTI Encounters"), un eveniment anual sponsorizat de companie, în cadrul căruia spectatorii români se pot întîlni cu elitele dansului şi ale muzicii clasice. Am început cu Béjart Ballet Lausanne, iar anul acesta invităm elitele (şi nu numai) la Cullberg Ballet. Emilian RADU 1. În mod evident, într-o măsură mai mare sau mai mică fiecare individ, fiecare comunitate reprezintă o piaţă pentru cealaltă comunitate. Supravieţuirea şi dezvoltarea comunităţii oamenilor de cultură în afara satisfacerii unor nevoi minime materiale - vulgare, cum poate ar spune ei - este aproape imposibilă. În aceeaşi măsură, condamnarea la foamete a sufletului şi a spiritului oamenilor de afaceri, prin blocarea accesului la cultură, nu poate decît să aibă efecte nefaste asupra individului, indiferent de abilităţile sale în ale business-ului. Respectul reciproc, onestitatea, integritatea şi calitatea produselor sau serviciilor pe care şi le oferă reciproc sînt un factor esenţial al succesului unei societăţi economico-culturale. 2. Supravieţuirea unei corporaţii, fie ea mare sau mică, pe termen lung, este, aş zice, imposibilă în lipsa asumării unei anumite culturi corporatiste specifice. Ea, cultura corporatistă, poate fi conştientizată sau nu de management sau acţionari, dar într-un fel sau altul există, fiind rezultatul unei experienţe istorice, al calităţii oamenilor care decid destinele corporaţiei, dar şi al nivelului de dezvoltare culturală şi corporatistă al societăţii, al pieţei în care acţionează. Un domeniu clar de competiţie între corporaţii devine din ce în ce mai mult cultura corporatistă, măsura în care ea potenţează energiile umane ale corporaţiei, oferă încredere şi atrage respectul clienţilor. Dan PASCARIU 1. În primul rînd, excelenţa. Ar trebui să mai aibă ca valori comune bunul-simţ, educaţia, onestitatea, moralitatea. Asta nu înseamnă că le şi au. 2. Preocuparea pentru cultura corporatistă depinde de tipul de om de afaceri şi cui îi este el afiliat. Pentru multinaţionale, apartenenţa omului de afaceri la cultura corporatistă este evidentă. Pentru ceilalţi, nu neapărat. Unii încearcă însă să construiască o cultură corporatistă, alţii rămîn la profitabilitate ca unic obiectiv.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Distrusă de durere, mama copilului a plecat de acasă și s-a spânzurat în pădure. FOTO Facebook
Mesajul tulburător postat de mama copilului înecat în piscină: „Iubiți-i ca și când lumea se va sfârși”
O dublă tragedie a lovit orașul Găești. Un copil de patru ani a murit înecat în piscina din curtea casei, iar mama, distrusă de vestea aceasta, a fugit în pădure, unde s-a spânzurat.
Lucrările pe Valea Oltului la structura DN7 în Sibiu Foto DRDP Brașov jpg
Alternative pentru șoferii prinși în capcana lucrărilor de pe Valea Oltului și A1 Sibiu-Pitești VIDEO
De multe luni, din cauza lucrărilor începute în mai multe puncte pe DN7 / E 81 - Valea Oltului, dar și pe A1 Sibiu – Pitești, traficul rutier pentru trei județe este sufocat de ambuteiajele din Sibiu.
Accidentul preotului Dobra FOTO Poliția Română jpg
Preotul mort pe autostradă avea permisul suspendat și nu obișnuia să poarte centură
Centura de siguranță ar fi putut salva viața preotului Remus Dobra, decedat într-un accident pe autostrada A1. El avea permisul de conducere suspendat pentru nerespectarea regulilor de depășire.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.