├Äntre virtual ┼či real nu-i a┼ča mare diferen┼ú─â

Publicat în Dilema Veche nr. 331 din 17-23 iunie 2010
├Äntre virtual ┼či real nu i a┼ča mare diferen┼ú─â jpeg

- Interviu cu Varujan PAMBUCCIAN -

├Än ce m─âsur─â crede┼úi c─â ne ├«mp─âc─âm cu tehnologia ┼či cu tehnologia informa┼úiei ├«n special?

├Änt├«i ┼či ├«nt├«i, cred c─â istoria omenirii este, de fapt, istoria tehnologiei. Practic, tot ce s-a ├«nt├«mplat fundamental ├«n specia noastr─â a ┼úinut de apari┼úia unor tehnologii noi, folosite pentru a ne simplifica via┼úa. Cred c─â nimeni nu are vreo ├«ndoial─â legat─â de utilitatea tehnologiei. Este un mod de a ne prelungi abilit─â┼úile biologice de care dispunem, pentru a reu┼či s─â consum─âm mai mult, s─â ne ├«nmul┼úim, s─â supravie┼úuim ├«ntr-un mediu natural de un fel sau altul, s─â ne fie mai u┼čor s─â tr─âim ┼či s─â ne dezvolt─âm, ca specie. Utilizarea tehnologiei depinde ├«ns─â foarte mult de felul ├«n care este structurat─â societatea ┼či de felul ├«n care o majoritate a membrilor societ─â┼úii adopt─â sau nu o tehnologie nou ap─ârut─â. De exemplu, ma┼čina cu aburi a fost inventat─â ├«n Antichitatea greac─â de c─âtre Heron. Func┼úiona ┼či ar fi putut fi utilizat─â la o sumedenie de munci pe care le f─âceau oamenii. Numai c─â ├«n societatea greac─â de atunci existau sclavi. Ace┼čtia erau considera┼úi, de c─âtre oamenii liberi din acea societate, mult mai rentabili ┼či mai ieftini dec├«t o ma┼čin─â. Judec├«nd astfel, ma┼čina cu aburi a trebuit s─â fie redescoperit─â ├«n secolul al XIX-lea. Tot a┼ča ┼či cu telefonul mobil, care a fost descoperit la sf├«r┼čitul secolului al XIX-lea de c─âtre un profesor britanic, Hughes. Numai c─â scopul lui era unul pur academic, acela de a demonstra ├«n mod practic existen┼úa undelor electromagnetice. Dac─â Hughes ar fi tr─âit ├«n acea perioad─â ├«n America, probabil c─â ar fi fost interesat mai mult de bani, ar fi depus repede un patent ┼či telefonul mobil ar fi ap─ârut probabil cu aproape o sut─â de ani mai devreme dec├«t momentul ├«n care a ap─ârut, adic─â anii ÔÇÖ70. Deci utilizarea unei tehnologii depinde foarte mult de ce anume ├«ncurajeaz─â societatea la acel moment.

Crede┼úi c─â acum ├«n Rom├ónia s├«nt multe domenii ├«n care informatizarea se face ├«n mod inutil sau gre┼čit?

Nu doar cred asta, ci chiar ┼čtiu lucrul acesta. Din cauza asta, industria noastr─â lucreaz─â ├«n special pentru export. Felul ├«n care este structurat─â societatea noastr─â ├«n jurul conceptului de func┼úionar public (considerat ca ceva sacrosant) face s─â ├«nt├«rzie utilizarea cu cap a unei tehnologii care, ├«n alte ┼ú─âri, e folosit─â pe scar─â larg─â ┼či e deja considerat─â o banalitate. Culmea e c─â noi s├«ntem produc─âtori de asemenea tehnologii. Dar nu avem pia┼ú─â intern─â pentru tehnologiile pe care le producem.

S-a sperat o vreme c─â prin informatizarea unor institu┼úii ale statului o mare parte din birocra┼úie ┼či corup┼úie va fi redus─â.

Informatizarea chiar asta ┼či face. P├«n─â la urm─â, este acela┼či lucru cu robotizarea sau cu banda rulant─â care a ├«nlocuit ├«n fabrici oamenii. Opera┼úiunile repetitive, care nu necesit─â o inteligen┼ú─â ie┼čit─â din comun, pot fi f─âcute de ma┼čini. ┼×i ├«n zona birocratic─â exist─â o mul┼úime de opera┼úiuni simple, unele repetitive. Iar aici, ├«nlocuirea omului cu o ma┼čin─â e un lucru banal ┼či mul┼úi au f─âcut-o deja. Noi vorbim despre asta de pe vremea c├«nd foarte pu┼úini procedau a┼ča ┼či continu─âm s─â vorbim despre asta pentru c─â exist─â o foarte mic─â ├«n┼úelegere, ├«n acest domeniu, ├«n societatea noastr─â.

Acum am observat că, în birourile funcţionarilor, de multe ori computerele se folosesc în paralel cu hîrtiile, cu dosarele. Computerul nu pare că simplifică ceva, ci necesită chiar o operaţiune în plus.

Da, la noi exist─â un cult al h├«rtiei, al obiectului. G├«ndi┼úi-v─â c├«t de greu au fost introduse cardurile bancare, ┼či n-au fost introduse pentru c─â a┼ča au vrut oamenii, ci pentru c─â a┼ča a hot─âr├«t conducerea unor firme, pentru c─â e mai ieftin s─â distribui carduri dec├«t s─â transpor┼úi bani cash ├«n fiecare lun─â. Din punct de vedere al majorit─â┼úii salaria┼úilor ├«ns─â, ast─âzi, ├«n Rom├ónia, banul vine pe card ┼či instantaneu e transformat ├«n cash la un bancomat.

Potrivit ultimelor statistici, aproape jumătate dintre posesorii de carduri bancare din România nu le folosesc decît cel mult o dată pe lună.

Lucrul ─âsta ne dovede┼čte foarte clar o teribil─â rezisten┼ú─â ├«n mentalitatea profund─â pe care o avem fa┼ú─â de aceste lucruri. Dac─â un lucru simplu cum este acest ban de plastic, cardul, nu este folosit, atunci, ├«n zona utiliz─ârii ceva mai evoluate a tehnologiei informa┼úiei, rezisten┼úa e ┼či mai mare. Deci acolo h├«rtia este un lucru extraordinar de important.

Avem acum o varietate de mijloace de comunicaţie pe care le folosim întruna. Înseamnă, oare, că ne înţelegem mai bine?

Da, ├«nseamn─â c─â reu┼čim s─â comunic─âm mai repede cu un num─âr mult mai mare de oameni, f─âr─â s─â trebuiasc─â s─â ne deplas─âm fizic. Nu ├«nseamn─â c─â ne ├«n┼úelegem mai bine sau mai r─âu, dar ├«nseamn─â c─â putem accesa, ├«n acela┼či interval de timp, mai mult─â lume. Cum te ├«n┼úelegi cu fiecare dintre ei e o treab─â personal─â.

Cum vedeţi faptul că tehnologia informaţiei pare că ar fi tot mai mult folosită în scopuri de divertisment?

E un lucru foarte natural. Dac─â cineva crede c─â mutarea ├«n virtual o s─â ├«nsemne o ├«nscriere la doctorat a popula┼úiei planetei, acela gre┼če┼čte. Spa┼úiul virtual este exact a┼ča cum este spa┼úiul fizic. ┼×i faptul c─â zona de entertainment cre┼čte acolo dovede┼čte un singur lucru: din ce ├«n ce mai mul┼úi oameni folosesc spa┼úiul virtual. G├«ndi┼úi-v─â c─â ├«n spa┼úiul fizic exist─â o mul┼úime de timp pe care omul ┼či-l ocup─â cu entertainment-ul. Faptul c─â acel timp este utilizat ├«n momentul de fa┼ú─â mai mult ├«n spa┼úiul virtual ├«nseamn─â c─â acest spa┼úiu ofer─â mult mai mult─â varietate dec├«t cel fizic. Ideea c─â toat─â lumea va folosi spa┼úiul virtual pentru a-┼či lua doctoratul sau a face cercet─âri despre moartea termic─â a Universului este cel pu┼úin aberant─â ┼či nefolositoare. Oamenii s├«nt a┼ča cum s├«nt ┼či se manifest─â la fel, ┼či ├«n lumea fizic─â, ┼či ├«n lumea virtual─â.

├Än ce m─âsur─â crede┼úi c─â stocarea de informa┼úii, arhivele din spa┼úiul virtual s├«nt sigure ┼či nu se vor degrada ├«n timp mai u┼čor dec├«t se ├«nt├«mpla c├«nd se lucra cu h├«rtia?

Dac─â discut─âm despre informa┼úie public─â, de mult am dat legea arhiv─ârii electronice, lucrurile s├«nt clare, arhivele acelea s├«nt ┼úinute ca lumea. ├Än ce prive┼čte stoc─ârile individuale, lucrurile ┼úin de fiecare ├«n parte. ┼×i c─âr┼úile dintr-o bibliotec─â public─â s├«nt ┼úinute ┼či p─âzite cu totul altfel dec├«t cele dintr-o bibliotec─â privat─â. Nu exist─â nici un fel de temeri ├«ns─â c─â informa┼úiile din spa┼úiul public nu s├«nt bine ┼úinute ┼či c─â nu vor rezista. Aici, lucrurile s├«nt bine g├«ndite, bine standardizate. To┼úi operatorii de asemenea informa┼úii respect─â aceste standarde. Totul este ├«n ordine.

├Än domeniul tehnologiei informa┼úiei, lucrurile au evoluat ├«n ultima vreme foarte repede. La ce ar trebui s─â ne a┼čtept─âm ├«n viitor?

Dac─â ne referim la zona de entertainment ┼či la utilizarea spa┼úiului virtual de c─âtre indivizi, deja ├«ncepe s─â se vad─â cam ce este sustenabil ┼či ce nu. De exemplu, avem Facebook care se dovede┼čte a fi nesustenabil pentru c─â a fost construit pe un model de business gre┼čit ┼či MMORPG-urile care se dovedesc sustenabile pentru c─â s├«nt construite pe modele solide de business. Zona de entertainment sau de comunicare e o zon─â de business ├«n care o firm─â sau alta ├«┼či face planul afacerii mai bine sau mai r─âu. Dac─â ne referim ├«ns─â la procese radicale care vor schimba fa┼úa societ─â┼úii umane, lucrurile arat─â foarte diferit. Eu ├«ndr─âznesc s─â fac o profe┼úie care sun─â destul de ciudat acum, dar cred c─â ├«n 20 de ani produc┼úia de bunuri materiale va fi apanajul aproape exclusiv al robo┼úilor. Lucrul care va schimba foarte mult totul vine din partea printere-lor 3D.

Acestea pot realiza deja ├«n momentul de fa┼ú─â obiecte fizice din plastic, din ceramic─â sau metal. Exist─â ┼či o zon─â de cercetare ├«n medicin─â (s├«nt deja lucruri func┼úionale utilizate ├«n produc┼úie, nu mai s├«nt doar ni┼čte prototipuri), au ap─ârut printere 3D care printeaz─â ┼úesutul uman. Se lucreaz─â acum la printare de organe umane. Chestiuni care erau considerate p├«n─â acum apanajul total al omului ├«ncep s─â devin─â apanajul total al ma┼činilor. ┼×i orice stat cu min┼úile ├«n cap ar trebui s─â se g├«ndeasc─â spre ce ├«l dirijeaz─â pe copilul acela care merge la ┼čcoal─â. ├Än viitorul destul de apropiat (15-20 de ani de acum ├«nainte), produc┼úia principal─â o s─â fie cea de proprietate intelectual─â. Va fi o zon─â foarte mare de servicii ┼či o zon─â, cea care tradi┼úional era ocupat─â de produc┼úie, care va ┼úine de produc┼úia de proprietate intelectual─â. V─â dau un singur exemplu. Hewlett Packard a creat un printer 3D care cost─â acum 700 de dolari ┼či ├«n care consumabilele s├«nt ├«nc─â foarte scumpe, adic─â vreo 4000 de dolari. El creeaz─â obiecte tridimensionale din plastic, nu foarte mari, dar extrem de complexe, cu p─âr┼úi mobile etc. Probabil c─â, ├«n aceste condi┼úii, p─ârin┼úii nu vor mai cump─âra pentru copii juc─ârii de la magazin, ci ├«┼či vor desc─ârca juc─âria la printerul 3D de acas─â. Lucrul ─âsta deja se face ast─âzi, numai c─â deocamdat─â e cam scump. E doar o chestiune de timp s─â devin─â foarte ieftin. O industrie ├«ntreag─â va trebui ├«n acel moment s─â treac─â de la f─âcut, la conceput juc─âriile respective. Iar cererea de juc─ârii foarte diferite va fi cea care va diferen┼úia ├«ntre ele firmele de juc─ârii. Calitatea va depinde de calitatea printerului pe care ┼úi-ai permis s─â ┼úi-l cumperi ┼či de calitatea consumabilelor respective.

Deci virtualul începe chiar să se transforme în real.

Dar, p├«n─â la urm─â, care-i diferen┼úa, a┼ča de mare, ├«ntre ele?! Noi punem o grani┼ú─â ┼či zicem aici e real ┼či de aici e virtual. Dac─â st─âm s─â ne g├«ndim, din punctul nostru de vedere, al oamenilor, creierul nostru e acela┼či, ┼či ─âsta e singurul lucru care conteaz─â.

Trec├«nd acum la viitorul Internetului, crede┼úi c─â libertatea ┼či universalitatea lui de acum vor fi restr├«nse ├«n timp, c─â ar exista un pericol, din acest punct de vedere?

Nu. De lucrul ─âsta ┼úin cu din┼úii prea mul┼úi oameni, ca el s─â fie vreodat─â ├«n pericol. E adev─ârat c─â exist─â structuri statale care ├«l pun ├«n pericol ├«n permanen┼ú─â. Nu m─â refer neap─ârat la state totalitare, ci chiar, iat─â, la Uniunea European─â care se dovede┼čte, prin tot felul de reglement─âri ciudate, o asemenea structur─â. Dar nu se poate ├«nt├«mpla a┼ča ceva pentru c─â exist─â o opozi┼úie foarte puternic─â din partea utilizatorilor, care s├«nt foarte mul┼úi, ┼či din partea celor care ├«i reprezint─â ├«n structurile respective, care s├«nt ┼či ei o mas─â critic─â.

Varujan Pambuccian este matematician ┼či informatician, iar de zece ani conduce Comisia pentru Tehnologia Informa┼úiei ┼či Comunica┼úiilor a Camerei Deputa┼úilor.

a consemnat Andrei MANOLESCU

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.