„Într-un fel, cu toții sîntem periferici“ – interviu cu Antoine COMPAGNON

Publicat în Dilema Veche nr. 683 din 23-29 martie 2017
„Într un fel, cu toții sîntem periferici“ – interviu cu Antoine COMPAGNON jpeg

Acum zece ani, cînd Donald Morrison anunța, într-un articol incendiar, „moartea culturii franceze“, ­Antoine Compagnon i-a răspuns, printr-un eseu nuanțat, care sînt riscurile și beneficiile „excepției culturale“ și de ce este nevoie de un angajament al statului în susținerea culturii. Un termen-cheie în dezbatere: cultura națională.

Mai are vreo relevanță conceptul de identitate națională în contextul globalizării?

Chiar și în Europa există diferențe fundamentale între diversele culturi naționale. Dacă ar fi să nu vorbim decît despre diferențele demografice din Europa, despre multiplele deosebiri dintre Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Spania, România. În ultimii ani vorbim mult despre chestiunea migrației și despre relațiile diferite, de la un stat la altul, cu privire la primirea sau nu a refugiaților. E nevoie să discutăm, în acest context, despre culturile naționale? Da. E clar că, din rațiuni istorice, există diferențe substanțiale.

Vedeți vreo tensiune, vreun posibil conflict între cultură națională și multiculturalism?

Există, în mod evident, anumite tensiuni care se manifestă, dar o largă majoritate a populației nu e afectată și oricum nu trăiește într-o logică multiculturală. Să nu uităm că există și o parte a populației care a avut de suferit de pe urma globalizării. Aceasta ar putea fi cauza unor fenomene pe care le vedem astăzi în Europa. E surprinzător să observăm că tocmai acolo unde nu există refugiați se constată și cea mai mare ostilitate împotriva lor. Landurile din Germania unde nu sînt migranți, regiunile din Franța unde nu sînt migranți, zonele care nu sînt expuse multiculturalismului sînt, în general, cele mai ostile. E un paradox.

Vedeți, la nivel european, o competiție între culturile naționale?

Senzația mea e că diferențele dintre culturi se păstrează și sînt importante în sens etnologic și sociologic. Pot să vă spun, ca unul care călătorește mult, între Paris, Londra, București… Chiar dacă găsesc McDonald’s sau Starbucks peste tot, nu există o uniformizare a culturilor europene. Unora le e teamă de o posibilă uniformizare, dar nu, sîntem încă departe așa ceva.

antoine compagnon foto claude truong jpg jpeg

Dar există culturi cu ambiții hegemonice în Europa?

Există o tot mai puternică dominație a limbii engleze. Există o putere tot mai mare de pătrundere a cinematografiei americane, a culturii hollywoodiene. Dar nu văd un război cultural sau o competiție sau vreo concurență între diverse țări europene. Piețele culturale sînt dinamice și reușesc să se apere destul de bine. În fiecare țară a Europei se vorbește limba națională.

Care sînt șansele, pentru culturi minoritare, marginale, să devină mai vizibile?

Într-un fel, cu toții sîntem periferici, mai ales aici, în Europa, în relația cu cultura dominantă, de limba engleză. Cultura franceză, care multă vreme a fost hegemonică, avînd ambiții universaliste, nu mai e, astăzi, într-o poziție de putere. Cultura franceză, la nivel global, e o cultură minoră. Contribuția Franței la economia culturală globală e redusă. Toate culturile europene sînt astăzi în aceeași sitație.

a consemnat Matei MARTIN

Foto: C. Clegg, flickr– sus, C. Truong – jos

p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet
p 13 foto Alex Galmeanu jpg
image png
Despre dinozauri şi mamifere conectate (şi tatuate)
De pe margine, cei care privesc melancolic şi neputincios sînt doar dinozaurii.
image png
30 de ani mai tîrziu
Mă atrag tîrgurile cu vechituri într-un fel de neînțeles.
WhatsApp Image 2023 11 22 at 10 28 30 jpeg
Ceea ce nu poate reda o fotografie
Și cît de greu ar fi azi să-ți imaginezi încarnarea unei legături printr-un tom de hîrtie?
image png
image png
Schiță pentru o etică a recunoștinței
Gratitudinea e o recunoaștere a felului misterios în care ni se întîmplă binele.
image png
Recunoștința, darul „învățăceilor”
Ceea ce primesc eu de la „învațăceii” mei este extrem de prețios.
p 11 WC jpg
„Pastorala americană prin excelență”
Am ajuns să văd sărbătoarea și ca pe o ocazie de a face un exercițiu de recunoștință.
p 12 sus WC jpg
Discurile
Cărțile m-au învățat să fiu om, iar discurile m-au învățat cum să rămîn.
image png
Mă bucur de re-cunoștință, mă bucur de uitare
Recunoștința ar trebui să fie un proces reciproc în prietenii strînse.
image png
Despre recunoștință ca virtute socială
Recunoștința nu este doar o potențială datorie morală, ci și o genuină virtute socială.
image png
Scheletul din vitrină
Sînt curios la ce profesori se referă și, mai ales, ce-i făcea atît de buni în ochii lui.
p 14 sus Invidia jpg
A mușca mîna care te hrănește
Invidia primitivă este obstacolul ce stă în calea trăirii iubirii și recunoștinței.
image png
Tu cîte like-uri ai primit azi?
Cum ne exprimam aprecierea, empatia, gratitudinea?
p  10 cu like in dreapta sus flip jpg
Un simbol pentru liniștea noastră
O să dureze mai mult, dar o să ne bucurăm mai mult de ea.
image png
Like me
TikTok-ul e oglinda cea mai fidelă a ceea ce sîntem.

Adevarul.ro

image
Dronele tehnologice, soluția cea mai eficientă la criza de angajați din agricultură. „Nu mai are cine mulge o oaie!”
Utilajele de ultimă generație și softurile inteligente sunt pregătite să suplinească lipsa tot mai acută a angajaților din domeniul agricol. Potrivit specialiștilor, o dronă, de exemplu, poate înlocui câteva utilaje, dar și doi-trei angajați. În plus, e o soluție mult mai economică pentru fermieri.
image
Descoperire de groază: un șarpe s-a refugiat de viscol în apartamentul unor constănțeni
Un apel mai puțin obișnuit a venit astăzi pe numărul unic de urgență 112: o familie din Constanța a cerut ajutor, după ce a descoperit un șarpe, ascuns după comoda din hol.
image
Cel mai lung pod arc din România a fost deschis circulației: „Este un proiect 100% românesc” VIDEO
Podul în lungime de 170 de metri a fost construit de o echipă românească și a costat 46 de milioane de lei.

HIstoria.ro

image
Vizita lui Cuza la Istanbul, după Unirea din 24 ianuarie 1859: Turcii resping, jigniți, bacșișul!
După Unirea din 24 ianuarie 1859, un eveniment major pentru Domnia lui Cuza l-a constituit vizita domnitorului la Constantinopol.
image
Japonia oferă „despăgubire de consolare” femeilor folosite ca sclave sexuale în al Doilea Război Mondial
Un tribunal sud-coreean a ordonat Japoniei să despăgubească un grup de femei care au fost forțate să lucreze în bordelurile militare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, relatează BBC.
image
Cum a fost reclasificat un împărat roman ca femeie? Controversele antice și ce a dus la această decizie
Muzeul North Hertfordshire a luat decizia invocând mai multe dovezi în acest sens, inclusiv faptul că textele clasice susțin că împăratul a spus o dată „nu îmi spuneți Domn, întrucât sunt o Doamnă”. „Este doar politicos și respectuos să fim sensibili față de identificarea pronumelor pentru persoane