„Într-un fel, cu toții sîntem periferici“ – interviu cu Antoine COMPAGNON

Publicat în Dilema Veche nr. 683 din 23-29 martie 2017
„Într un fel, cu toții sîntem periferici“ – interviu cu Antoine COMPAGNON jpeg

Acum zece ani, cînd Donald Morrison anunța, într-un articol incendiar, „moartea culturii franceze“, ­Antoine Compagnon i-a răspuns, printr-un eseu nuanțat, care sînt riscurile și beneficiile „excepției culturale“ și de ce este nevoie de un angajament al statului în susținerea culturii. Un termen-cheie în dezbatere: cultura națională.

Mai are vreo relevanță conceptul de identitate națională în contextul globalizării?

Chiar și în Europa există diferențe fundamentale între diversele culturi naționale. Dacă ar fi să nu vorbim decît despre diferențele demografice din Europa, despre multiplele deosebiri dintre Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Spania, România. În ultimii ani vorbim mult despre chestiunea migrației și despre relațiile diferite, de la un stat la altul, cu privire la primirea sau nu a refugiaților. E nevoie să discutăm, în acest context, despre culturile naționale? Da. E clar că, din rațiuni istorice, există diferențe substanțiale.

Vedeți vreo tensiune, vreun posibil conflict între cultură națională și multiculturalism?

Există, în mod evident, anumite tensiuni care se manifestă, dar o largă majoritate a populației nu e afectată și oricum nu trăiește într-o logică multiculturală. Să nu uităm că există și o parte a populației care a avut de suferit de pe urma globalizării. Aceasta ar putea fi cauza unor fenomene pe care le vedem astăzi în Europa. E surprinzător să observăm că tocmai acolo unde nu există refugiați se constată și cea mai mare ostilitate împotriva lor. Landurile din Germania unde nu sînt migranți, regiunile din Franța unde nu sînt migranți, zonele care nu sînt expuse multiculturalismului sînt, în general, cele mai ostile. E un paradox.

Vedeți, la nivel european, o competiție între culturile naționale?

Senzația mea e că diferențele dintre culturi se păstrează și sînt importante în sens etnologic și sociologic. Pot să vă spun, ca unul care călătorește mult, între Paris, Londra, București… Chiar dacă găsesc McDonald’s sau Starbucks peste tot, nu există o uniformizare a culturilor europene. Unora le e teamă de o posibilă uniformizare, dar nu, sîntem încă departe așa ceva.

antoine compagnon foto claude truong jpg jpeg

Dar există culturi cu ambiții hegemonice în Europa?

Există o tot mai puternică dominație a limbii engleze. Există o putere tot mai mare de pătrundere a cinematografiei americane, a culturii hollywoodiene. Dar nu văd un război cultural sau o competiție sau vreo concurență între diverse țări europene. Piețele culturale sînt dinamice și reușesc să se apere destul de bine. În fiecare țară a Europei se vorbește limba națională.

Care sînt șansele, pentru culturi minoritare, marginale, să devină mai vizibile?

Într-un fel, cu toții sîntem periferici, mai ales aici, în Europa, în relația cu cultura dominantă, de limba engleză. Cultura franceză, care multă vreme a fost hegemonică, avînd ambiții universaliste, nu mai e, astăzi, într-o poziție de putere. Cultura franceză, la nivel global, e o cultură minoră. Contribuția Franței la economia culturală globală e redusă. Toate culturile europene sînt astăzi în aceeași sitație.

a consemnat Matei MARTIN

Foto: C. Clegg, flickr– sus, C. Truong – jos

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.