„Într-un fel, cu toții sîntem periferici“ – interviu cu Antoine COMPAGNON

Publicat în Dilema Veche nr. 683 din 23-29 martie 2017
„Într un fel, cu toții sîntem periferici“ – interviu cu Antoine COMPAGNON jpeg

Acum zece ani, cînd Donald Morrison anunța, într-un articol incendiar, „moartea culturii franceze“, ­Antoine Compagnon i-a răspuns, printr-un eseu nuanțat, care sînt riscurile și beneficiile „excepției culturale“ și de ce este nevoie de un angajament al statului în susținerea culturii. Un termen-cheie în dezbatere: cultura națională.

Mai are vreo relevanță conceptul de identitate națională în contextul globalizării?

Chiar și în Europa există diferențe fundamentale între diversele culturi naționale. Dacă ar fi să nu vorbim decît despre diferențele demografice din Europa, despre multiplele deosebiri dintre Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Spania, România. În ultimii ani vorbim mult despre chestiunea migrației și despre relațiile diferite, de la un stat la altul, cu privire la primirea sau nu a refugiaților. E nevoie să discutăm, în acest context, despre culturile naționale? Da. E clar că, din rațiuni istorice, există diferențe substanțiale.

Vedeți vreo tensiune, vreun posibil conflict între cultură națională și multiculturalism?

Există, în mod evident, anumite tensiuni care se manifestă, dar o largă majoritate a populației nu e afectată și oricum nu trăiește într-o logică multiculturală. Să nu uităm că există și o parte a populației care a avut de suferit de pe urma globalizării. Aceasta ar putea fi cauza unor fenomene pe care le vedem astăzi în Europa. E surprinzător să observăm că tocmai acolo unde nu există refugiați se constată și cea mai mare ostilitate împotriva lor. Landurile din Germania unde nu sînt migranți, regiunile din Franța unde nu sînt migranți, zonele care nu sînt expuse multiculturalismului sînt, în general, cele mai ostile. E un paradox.

Vedeți, la nivel european, o competiție între culturile naționale?

Senzația mea e că diferențele dintre culturi se păstrează și sînt importante în sens etnologic și sociologic. Pot să vă spun, ca unul care călătorește mult, între Paris, Londra, București… Chiar dacă găsesc McDonald’s sau Starbucks peste tot, nu există o uniformizare a culturilor europene. Unora le e teamă de o posibilă uniformizare, dar nu, sîntem încă departe așa ceva.

antoine compagnon foto claude truong jpg jpeg

Dar există culturi cu ambiții hegemonice în Europa?

Există o tot mai puternică dominație a limbii engleze. Există o putere tot mai mare de pătrundere a cinematografiei americane, a culturii hollywoodiene. Dar nu văd un război cultural sau o competiție sau vreo concurență între diverse țări europene. Piețele culturale sînt dinamice și reușesc să se apere destul de bine. În fiecare țară a Europei se vorbește limba națională.

Care sînt șansele, pentru culturi minoritare, marginale, să devină mai vizibile?

Într-un fel, cu toții sîntem periferici, mai ales aici, în Europa, în relația cu cultura dominantă, de limba engleză. Cultura franceză, care multă vreme a fost hegemonică, avînd ambiții universaliste, nu mai e, astăzi, într-o poziție de putere. Cultura franceză, la nivel global, e o cultură minoră. Contribuția Franței la economia culturală globală e redusă. Toate culturile europene sînt astăzi în aceeași sitație.

a consemnat Matei MARTIN

Foto: C. Clegg, flickr– sus, C. Truong – jos

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

470151278 538188272547733 6261949949018933597 n jpg
Un județ din Transilvania va primi titlul de Regiune Gastronomică Europeană în 2027
Județul Harghita a obținut o recunoaștere deosebită pe scena internațională, fiind desemnat Regiune Gastronomică a Europei pentru anul 2027. Titlul, acordat de Institutul Internațional de Gastronomie, Cultură, Arte și Turism (IGCAT),
univers paralel pixabay jpg
Google susţine că a descoperit dovada uluitoare că „trăim într-un multivers”. Ce rol are noul cip Willow în această teorie
Hartmut Neven, fondatorul Google Quantum AI, susţine că existenţa multiversului poate fi dovedită de performanţele extraordinare ale cipului Willow.
 Sambuca di Sicilia FOTO Shutterstock
Ce a povestit familia care a vrut să cumpere una dintre casele oferite pentru 1 euro în Italia: "Eram candidații ideali pentru acest program"
Italia este cunoscută pentru peisajele sale pitorești și orașele sale pline de istorie, dar în ultimii ani a apărut o inițiativă care a atras atenția multor tineri și familii: programul „case de 1 euro”.
shutterstock 390249514(1) jpg
Cum recunoști un AVC: Dr. Simona Novac, Medic primar neurolog, explică semnele care ne arată că trebuie să ne prezentăm de urgență la Camera de Gardă
4 români mor în fiecare oră din cauza unui accident vascular cerebral. Este o statistică cutremurătoare, care ilustrează, însă, realitatea: accidentul vascular cerebral reprezintă a doua cauză de mortalitate[ Date ale Societății de Neuroradiologie și Radiologie Intervențională din România. Principal
gazprom conducta
OMV a rupt contractul cu Gazprom
OMV a rupt contractul pe termen lung de livrare de gaze, încheiat cu compania rusească Gazprom Export, o subsidiară a grupului Gazprom, din cauza "mai multor încălcări fundamentale ale contractului".
accident intrarre slatina 12 decembrie 2024   foto martor (1) jpeg
Trafic blocat complet pe drumul european E 574, la intrarea în municipiul Slatina. Trei autovehicule, implicate într-un accident
Traficul rutier este complet blocat, joi-dimineață, pe drumul european E 574, la intrarea în municipiul Slatina, dinspre Craiova. Trei autovehicule sunt implicate într-un eveniment rutier.
realitatea plus emisie jpg
CNA a decis întreruperea emisiei televiziunii Realitatea Plus, după abateri repetate. Reacția postului
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a hotărât oprirea emisiei postului de televiziune Realitatea Plus începând de joi, 12 decembrie, ora 19:00. Decizia, motivată prin încălcări
Brexit FOTO Shutterstock
Britanicii plâng după UE. Majoritatea votanților Brexit „ar accepta libera circulație” pentru a avea acces la piața unică
Majoritatea britanicilor care au votat pentru ieșirea din UE ar accepta acum revenirea la libera circulație în schimbul accesului la piața unică, potrivit unui studiu realizat în Europa, care a constatat și o dorință reciprocă în statele membre pentru legături mai strânse cu Regatul Unit.
corvinul jpeg
Ce s-a ales de cel mai faimos restaurant din Hunedoara? Aici au luat cina Nicolae Ceaușescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nikita Hrușciov
Cândva acest restaurant era unul dintre cele mai faimoase din Hunedoara, cât și din întreaga țară. Unele dintre cele mai importante personalități istorice au luat cina aici, printre care și Nicolae Ceaușescu. Însă, astăzi, această locație istorică a fost uitată de lume.