Într-o poziţie de periferie - interviu cu Jean-Arnault DÉRENS

Publicat în Dilema Veche nr. 470 din 14-20 februarie 2013
Într o poziţie de periferie   interviu cu Jean Arnault DÉRENS jpeg

Europa are multe de oferit ┼ú─ârilor ├«nc─â neintegrate din Balcani. Progreselor ezitante li se r─âspunde cu promisiuni incerte. Integrarea e un proiect fragil, dar e singurul disponibil. Exist─â via┼ú─â ┼či ├«n afara Uniunii Europene?

Cum se explic─â decalajele (economice, politice) enorme ├«ntre ┼ú─ârile din Balcani ┼či Europa occidental─â?

E vorba, ├«n primul r├«nd, de mo┼čtenirea otoman─â ┼či de faptul c─â aceste ┼ú─âri nu au cunoscut revolu┼úia industrial─â, simultan cu Europa occidental─â. Apoi, e vorba despre experien┼úa particular─â mai recent─â a acestei regiuni ÔÇô de comunism ┼či, apoi, de postcomunism. Ceea ce numim ÔÇ×tranzi┼úieÔÇť a ├«nsemnat, pentru cea mai mare parte a acestor state, dezindustrializare. Toat─â industria mo┼čtenit─â din comunism ÔÇô at├«ta c├«t─â era, slab─â ┼či f─âr─â mari performan┼úe ÔÇô a fost sacrificat─â. Odat─â cu globalizarea, se pune problema ce bog─â┼úii pot produce aceste ┼ú─âri. Din Croa┼úia p├«n─â ├«n Rom├ónia, trec├«nd prin Albania sau Serbia, ne d─âm seama c─â nimeni nu mai produce nimic. Exist─â doar ceva venituri din servicii ┼či din turism, ├«n ┼ú─ârile care au ce oferi, cum s├«nt Croa┼úia, Muntenegru sau Rom├ónia. Dar asta nu e suficient pentru ca o societate s─â poat─â func┼úiona. Din punct de vedere politic, Balcanii s├«nt, de la ├«nceputul secolului XX, ├«ntr-o pozi┼úie de periferie. Au r─âmas o periferie a Europei dintre cele dou─â r─âzboaie. ┼×i-au p─âstrat statutul de periferie fa┼ú─â de lumea comunist─â. Iar ast─âzi, mai mult ca oric├«nd, s├«nt o periferie a Uniunii Europene. Asta ├«nseamn─â pozi┼úie de dependen┼ú─â nu numai politic─â, ci ┼či economic─â. Iar aceste decalaje s├«nt ast─âzi pe cale s─â se ad├«nceasc─â, nu s─â se reduc─â.

Complexul balcanicilor fa┼ú─â de ceea ce numim, generic, Occident, vine din con┼čtientizarea acestui statut de periferie, sau are ┼či alte cauze?

S├«nt dou─â niveluri temporale. Dac─â ne plas─âm ├«ntr-un context istoric mai larg, a existat mereu aceast─â fascina┼úie pentru ceea ce se presupunea c─â era centrul. Acest ÔÇ×centruÔÇť a fost, o vreme, Istanbul, a fost Viena, a fost (sau ar fi putut s─â fie, ├«n unele cazuri) Moscova. Aceasta ar fi componenta provincial─â a culturii din Balcani. Perspectiva aceasta presupune convingerea c─â altundeva e mai bine, c─â trebuie s─â existe un centru care eman─â progresul. ├Äntr-un context istoric mai scurt, complexul la care v─â referi┼úi are alt─â explica┼úie. De la c─âderea comunismului, de peste 20 de ani, oamenii din aceast─â regiune se tot ├«ntreab─â ce au de f─âcut. Le este team─â de vid ÔÇô au nevoie de un proiect de viitor, nu pot s─â tr─âiasc─â doar gestion├«nd prezentul. Singurul proiect politic care a structurat discursul public a fost Uniunea European─â. Toate micile sau marile transform─âri sociale s-au f─âcut ├«n numele acestei idei. Integrarea a fost privit─â ca singura alternativ─â la na┼úionalismul delirant ale c─ârui consecin┼úe s-au v─âzut ├«n fosta Iugoslavie. ├Äns─â trebuie s─â remarc c─â, dincolo de ce spun politicienii, acest interes pentru Europa nu se manifest─â ├«n r├«ndul cet─â┼úenilor dec├«t, eventual, la nivel declarativ. Absolut toate referendumurile din aceast─â regiune, pe teme europene, au fost marcate de o participare slab─â a cet─â┼úenilor. De unde se vede c─â Europa nu e un subiect care s─â entuziasmeze. E doar singurul proiect disponibil pe pia┼úa ideilor.

Un proiect de tipul ÔÇ×Uniunea Statelor BalcaniceÔÇť vi se mai pare relevant (┼či posibil) ast─âzi?

Teoretic, da. De ce nu? S─â ne g├«ndim ├«ns─â c─â Uniunea European─â exist─â din ni┼čte ra┼úiuni economice ┼či politice foarte precise. Pe de o parte, s-a avut ├«n vedere reconcilierea franco-german─â; pe de alt─â parte, era o form─â de anticomunism ├«n contextul R─âzboiului Rece. ┼ó─ârile care au fondat-o au vrut s─â ofere, dac─â nu o a treia cale, atunci, cu siguran┼ú─â, o alternativ─â original─â: ele s-au ├«nscris ├«mpotriva blocului comunist, dar au vrut ┼či s─â marcheze o diferen┼ú─â ├«n raport cu SUA. E un context ideologic foarte ├«nc─ârcat.

Ideea unei Uniuni Balcanice sau a unei Federa┼úii de state balcanice nu e nou─â. Ce ar ├«nsemna, ast─âzi, revenirea la aceast─â idee? ┼×i cum s-ar putea ajunge aici? Or, Uniunea European─â ├«n┼úelege, ├«n sf├«r┼čit, c─â e nevoie s─â dezvolte, chiar prin felul ├«n care e organizat─â, ni┼čte sub-categorii ÔÇô ├«n cadrul global al Uniunii s─â existe, s─â zicem, o sub-uniune a ┼ú─ârilor baltice, una a ┼ú─ârilor balcanice etc., ceea ce ar oferi, poate, o func┼úionare mai bun─â; ori, o alt─â posibilitate s─â vedem apari┼úia unei asemenea Federa┼úii Balcanice ar fi ca, ├«n eventualitatea ├«n care Uniunea European─â s-ar destr─âma, pe ruinele ei s-ar construi ni┼čte uniuni ├«n format mai restr├«ns. Evident, pe termen scurt, nici una dintre aceste posibilit─â┼úi nu se ├«ntrevede.

├Äns─â termenul ÔÇ×iugosfer─âÔÇť e ├«nc─â actual. El se refer─â la o uniune informal─â a acestor ┼ú─âri. ├Än ciuda tuturor problemelor politice (cum ar fi victoria na┼úionali┼čtilor la ultimele alegeri din Serbia), exist─â schimburi culturale ┼či mai ales economice importante ├«ntre aceste state. Refacerea leg─âturilor regionale continu─â. Dar mai r─âm├«n ├«nc─â multe lucruri de f─âcut. Ca s─â dau un singur exemplu: ├«nc─â nu exist─â c─âi de comunicare rapide (cu trenul, cu ma┼čina, cu avionul) ├«ntre Bucure┼čti ┼či Belgrad.

├Än Europa exist─â o anumit─â team─â fa┼ú─â de aceste noi state ├«n curs de aderare. Cum s├«nt interpretate aceste semne ÔÇô ┼či am├«n─ârile repetate ÔÇô ├«n ┼ú─ârile c─ârora li s-a promis integrare ├«n schimbul reformelor?

Exit─â o imens─â ipocrizie ├«n discursul oficial despre integrarea european─â. Valul de extindere din 2004 a fost o op┼úiune politic─â. El venea pe fondul c─âderii comunismului ┼či a tranzi┼úiei democratice reu┼čite ├«n ┼ú─ârile respective. Op┼úiunea politic─â a fost legitim─â ┼či logic─â. ├Äns─â unele criterii nu fuseser─â respectate de Polonia sau de Grecia. La fel cum nici Rom├ónia sau Bulgaria nu ├«ntruneau chiar toate condi┼úiile de aderare ├«n 2007. ├Äns─â a existat aceast─â voin┼ú─â de a integra ┼ú─ârile din Est. ├Än 2004, se spunea c─â toate ┼ú─ârile balcanice au voca┼úie european─â. Acesta e ┼či momentul ├«n care lucrurile au ├«nceput s─â mearg─â prost. Discursul a devenit incoerent. De pild─â, de vreme ce at├«tea ┼ú─âri din Est au fost integrate ├«n 2004, devenea imposibil ca trei ani mai t├«rziu s─â se refuze accesul Rom├óniei ┼či al Bulgariei. Oricare ar fi fost condi┼úiile economice sau starea democra┼úiei ├«n 2007, cele dou─â ┼ú─âri trebuiau s─â fie incluse. ┼×i integrarea s-a produs. Cu at├«t mai bine, pentru c─â ├«nc─â o am├«nare nu ar fi ameliorat situa┼úia acestor ┼ú─âri. ├Äntre timp, criza economic─â mondial─â a atins inclusiv Uniunea European─â, care nu a fost capabil─â s─â reac┼úioneze. ├Än fa┼úa acestui e┼čec, tot mai mul┼úi cet─â┼úeni ai Uniunii ├«┼či pun, pe bun─â dreptate, problema ÔÇô la ce bun s─â mai integr─âm Serbia sau Kosovo?

├Än condi┼úiile acestor reticen┼úe, exist─â posibilitatea unui recul al democra┼úiei ├«n ┼ú─ârile care s-au ÔÇ×cumin┼úitÔÇť la presiune european─â ┼či a c─âror integrare e mereu am├«nat─â?

Un exemplu ├«n acest sens ar putea fi Albania. Foarte ascult─âtori la tot ce-i spuneau Washington sau Bruxelles, albanezii s-au ├«ntors brusc spre un na┼úionalism feroce, odat─â ce ┼či-au dat seama c─â integrarea european─â nu se mai produce. Din nou, e vorba despre teama de vid: dac─â proiectul european nu poate fi realizat, atunci albanezii ┼či-au g─âsit un altul ├«n registrul ideologic al na┼úionalismului.

├Än ce m─âsur─â aceast─â formidabil─â diversitate etnic─â ┼či cultural─â din Balcani e cunoscut─â ├«n Europa occidental─â?

├Äntr-adev─âr, ├«n imaginarul politic occidental, Balcanii s├«nt dintotdeauna asocia┼úi ideii de f─âr├«mi┼úare, de segregare, de destr─âmare etnic─â, cultural─â, confesional─â etc. Uniunea European─â e o uniune de state. Una dintre contradic┼úiile acestei construc┼úii e urm─âtoarea: doar limbile oficiale ale statelor s├«nt considerate limbi oficiale ale Uniunii. Malteza, o limb─â vorbit─â de aproximativ 300.000 de persoane, e limb─â oficial─â; catalana, vorbit─â de ┼čase milioane de oameni, nu are acest statut. Dac─â vorbim de risc de proliferare de state ├«n Europa, dac─â Uniunea va avea, peste c├«┼úiva ani, 30 sau 31 de state membre, acest lucru nu se va ├«nt├«mpla pentru c─â vor ap─ârea noi state la Est, ci pentru c─â state precum Catalonia sau Sco┼úia vor deveni independente. Sigur, nu vor deveni automat state-membre ca atare, dar iat─â-ne ├«n fa┼úa unei experien┼úe noi. Dezagregarea politic─â e mai degrab─â ├«n Vestul Europei dec├«t la Est.

Jean-Arnault D├ęrens este istoric ┼či jurnalist. Fondator al publica┼úiei Courrier des Balkans (http://balkans.courriers.info). A publicat, printre altele: Balkans, la crise (Gallimard, 2000), Comprendre les Balkans (├«mpreun─â cu Laurent Geslin, Ed. Non Lieu, 2007), Syndicalisme et minorit├ęs dans les Balkans (Courrier des Balkans, 2009).

interviu realizat de Matei MARTIN

Foto: M. Jankovic

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.