Intoleranţa

Petru CREŢIA
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 688 din 27 aprilie ÔÇô 3 mai 2017
Intoleranţa jpeg

├Äntreaga realitate cosmic─â este guvernat─â de un principiu de diferen┼úiere ┼či de diversificare. Dintr-un num─âr fundamental de elemente constante, universul n─âzuie┼čte mereu s─â produc─â combina┼úii din ce ├«n ce mai distincte ├«n complexitatea lor, din ce ├«n ce mai specifice, p├«n─â la unicitatea irepetabil─â a individului. Iar fiecare entitate tinde s─â-┼či men┼úin─â specificitatea ┼či s─â se afirme pe sine ca atare. Ceea ce, ├«n chip inerent, duce la tensiuni ┼či conflicte, benefice p├«n─â la un punct ┼či chiar principiu dinamic al oric─ârei realit─â┼úi. Numai c─â ├«n cazul realit─â┼úii omene┼čti exist─â primejdia unei patologii a diversit─â┼úii. Iar numele ei este intoleran┼úa. Fiecare entitate distinct─â, tinz├«nd, cum am spus, s─â d─âinuie ca atare, poate fi ├«nclinat─â ca, ├«n loc s─â coexiste cu altele, r─âm├«n├«nd ea ├«ns─â┼či sau chiar ├«mbog─â┼úindu-se din celelalte, s─â urm─âreasc─â t─âg─âduirea dreptului la existen┼ú─â a Celuilalt, resim┼úit nu doar ca str─âin, ci chiar ca du┼čman, numai pentru c─â este altfel. ┼×i atunci, ├«n locul s─ân─âtoasei concuren┼úe ├«n direc┼úia aceluia┼či ┼úel ┼či ├«n locul unei fire┼čti coexisten┼úe ┼či conlucr─âri, se instituie multimilenarul r─âzboi al tuturor ├«mpotriva tuturor, bellum omnium contra omnes, care, potrivit Leviathanului lui Hobbes, este starea caracteristic─â a omenirii ├«n stadiul ei primitiv. Stadiu primitiv despre care putem lua cuno┼čtin┼ú─â consult├«nd istoria omenirii din str─âvechime p├«n─â la ultima ┼čtire din ziarul de azi. S─â ne g├«ndim la ura uciga┼č─â dintre rase ┼či gin┼úi, dintre clase ┼či crezuri, la tot ce ne-a ├«ns├«ngerat trecutul ┼či ne ├«ns├«ngereaz─â prezentul, la r─âzboaiele ÔÇ×sfinteÔÇť ┼či la persecu┼úiile religioase, cu fundamentalismele, cu m─âcelurile ┼či cu rugurile lor, la at├«tea uri de ras─â care au dezonorat omenescul cu urgia pogromurilor ┼či cu infernul camerelor de gazare, la prigoanele de clas─â, cu gulagurile lor ┼či cu extermin─ârile ├«n mas─â, la at├«tea ┼či at├«tea genocide care mai b├«ntuie planeta ┼či ast─âzi. Iar cele mai sinistre dintre ele s├«nt mai recente dec├«t tot ce au scris despre toleran┼ú─â Mon-taigne, Locke, Spinoza, Voltaire, Kant ┼či destui al┼úii, p├«n─â la Declara┼úia drepturilor omului, urmat─â nemijlocit de ororile ghilotinei.

Pentru aceia dintre noi care consider─â c─â toleran┼úa este o ├«nalt─â valoare moral─â, e bine s─â spunem r─âspicat c─â toleran┼úa nu ├«nseamn─â nep─âsare condescendent─â fa┼ú─â de p─ârerea sau de fapta altora, r─âbdate a┼ča, ├«ntr-o doar─â, ca fiind lipsite de importan┼ú─â. ┼×i nu ├«nseamn─â, pe de alt─â parte, iresponsabilitatea de a-i ierta pe cei vinova┼úi ├«n fa┼úa drept─â┼úii ┼či a legii. Ea ├«nseamn─â, ├«n lumina adev─ârului evident, c─â nimeni nu ├«┼či poate aroga proprietatea ├«ntregului adev─âr ┼či a ├«ntregului bine. Ea ├«nseamn─â ├«n┼úelegere, ├«ng─âduin┼ú─â ┼či respect fa┼ú─â de cel care se deosebe┼čte de tine, fa┼ú─â de credin┼úele, de tradi┼úiile ┼či de limba lui, fa┼ú─â de drepturile ┼či de ├«ndrept─â┼úirile lui. ├Änseamn─â nu dorin┼úa de a exclude, ci de a ├«nsuma, nu de a ┼čtirbi ceva din ├«ntregul lumii, ci de a l─âsa s─â sporeasc─â umanul dup─â legea cosmic─â a diversit─â┼úii. ┼×i mai este bine s─â amintim c─â, ├«ntru afirmarea crezului, se cade s─â folose┼čti mijloace de convingere ├«ntemeiate pe fapte verificate ┼či pe argumente ra┼úionale, nu pe constr├«ngere, calomnie sau violen┼ú─â. Dincolo de toate diversit─â┼úile, s├«ntem cuprin┼či ├«ntr-o singur─â umanitate ┼či, ca oameni, avem acelea┼či drepturi, indiferent de cadrul institu┼úional ├«n care rase, neamuri ┼či clase distincte au fost aduse de istorie s─â locuiasc─â laolalt─â, ┼či putem tr─âi ├«mpreun─â f─âr─â vrajbe zadarnice, f─âc├«nd lumea mai bogat─â ┼či mai frumoas─â prin ├«ns─â┼či frumuse┼úea ┼či bog─â┼úia diversit─â┼úii. Iar c├«nd se ivesc interese potrivnice, hot─ârasc─â legile drepte ┼či cu dreptate puse ├«n fapt─â.

(din volumul Luminile ┼či umbrele sufletului, 1995)

Ilustraţie de Ion BARBU

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.