Întoarcerea din Est

Georges BANU
Publicat în Dilema Veche nr. 292 din 17 Sep 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Än anii ÔÇÖ30, ├Äntoarcerea din URSS, aceast─â scriere incendiar─â a lui Gide, a fost celebr─â. Ea ridica pentru prima dat─â voalul asupra adev─ârului unei ┼ú─âri despre care se p─âstrase p├«n─â atunci secretul din partea sovietic─â, din cauza controlului total al re┼úelei de informa┼úii, ┼či din partea occidental─â, din cauza dorin┼úei de a nu ┼čtirbi utopia comunist─â, la ora pericolului nazist. Dictatur─â ┼či strategie partizan─â au permis s─â se ├«ntre┼úin─â ceea ce am putea defini ca o "iluzie necesar─â", ┼či a fost nevoie de un intelectual liber, democrat ┼či lucid pentru a-┼či asuma riscul, de asemenea "necesar", al revela┼úiei ┼či al punerii la st├«lpul infamiei a imposturii staliniste. Urmarea i-a confirmat spusele pentru a ajunge la concluzia de acum 20 de ani. Cine ar fi crezut-o atunci, ├«n afar─â de o m├«n─â de disiden┼úi? ┼×i ├Äntoarcerea lui Gide p─ârea de o bl├«nde┼úe extrem─â fa┼ú─â de teribilele lor povestiri despre Gulag, dar s─â nu uit─âm c─â Gide a avut meritul s─â deschid─â prima bre┼č─â. Pentru a denun┼úa comunismul real ┼či practicile sale totalitare, termenii au fost cel mai adesea ├«mprumuta┼úi din discursul tragic, denun┼úarea nu menaja pe nimeni ┼či cititorii care descopereau ororile ascunse ├«nc─â de la origine, chiar de pe vremea lui Lenin, au fost cuprin┼či de groaz─â. Apoi, dup─â c─âderea comunismului, Rusia ┼či vechii s─âi sateli┼úi au intrat ├«ntr-o perioad─â zis─â de "tranzi┼úie" prelungit─â. Convalescen┼ú─â necesar─â dup─â traumatismul suferit la toate nivelurile. Situa┼úia aceasta a antrenat speran┼úe precipitate, r─ât─âciri ┼či excese pe care Occidentul le constata cu pl─âcere pe un fundal de superioritate fa┼ú─â de cee ce p─ârea a fi o deriv─â generalizat─â. Ast─âzi, cu riscul de a surprinde, mi se pare c─â ar trebui reg├«ndit─â sau chiar rescris─â o ├Äntoarcere din Est pentru a distruge aceast─â convingere la fel de gre┼čit─â ca optimismul pe care Gide ├«l atacase odinioar─â. ├Äntoarcere, ├«nc─â o dat─â "necesar─â". Ast─âzi, ├«n ciuda shimb─ârilor intervenite, aceast─â evolu┼úie negativ─â dureaz─â ├«nc─â. Dar ea nu mai are legitimitatea anilor ÔÇÖ90 ┼či iat─â de ce o nou─â ├Äntoarcere ar fi binevenit─â. Dup─â pr─âbu┼čirea comunismului ┼či c─âderea simbolic─â a Zidului, Estul a cunoscut o adev─ârat─â "boal─â a copil─âriei" care l-a ├«mpins s─â se livreze trup ┼či suflet modelului capitalist, ale c─ârui strategii ┼či practici au c─âp─âtat o alur─â normativ─â. ├Än art─â, seduc┼úia s-a exersat ├«n acela┼či fel, dac─â nu mai puternic, ┼či un soi de mimetism u┼čor reperabil a devenit o practic─â curent─â. Dezorientat, Estul c─âuta s─â recupereze, acceler├«nd, timpul pierdut. Conversiunea era oare posibil─â? Ea a dat na┼čtere la gre┼čeli scandaloase, dar ┼či la ini┼úiative uimitoare. Occidentul a preferat s─â le avantajeze pe primele ├«n dauna celor din urm─â, asimil├«nd Estul cu un soi de utopie r─âsturnat─â. Postur─â legitim─â, mai ales la ├«nceputul noii ere, dar care, dup─â 20 de ani, cere imperios o revizuire. Ast─âzi, ├«n ciuda shimb─ârilor intervenite, aceast─â evolu┼úie negativ─â dureaz─â ├«nc─â. Dar ea nu mai are legitimitatea anilor ÔÇÖ90 ┼či iat─â de ce o nou─â ├Äntoarcere ar fi binevenit─â. Nu pentru a denun┼úa, de aceast─â dat─â, r─ât─âcirile Estului, ci dimpotriv─â, pentru a afirma o alt─â constatare. Estul actual apare ca o lume aparte, agitat─â de contradic┼úii flagrante, dar, de acum, eliberat de fascina┼úia de odinioar─â fa┼ú─â de un capitalism care ┼či-a ar─âtat limitele. Creatorii s-au degajat de asemenea de practicile de imita┼úie de odinioar─â ┼či afirm─â identit─â┼úi noi. O muta┼úie radical─â a avut loc ┼či ea merit─â s─â fie salutat─â. Vechiul Est afi┼čeaz─â toate tensiunile unui organism t├«n─âr ┼či sf├«┼čiat ├«ntre dou─â valori opuse. Corup┼úia se ├«mpac─â bine cu inventivitatea, libertatea de a circula cu sedentarismul impus de motive financiare, emergen┼úa noului nu reu┼če┼čte ├«nc─â s─â ┼čtearg─â persisten┼úa trecutului, la bine ┼či la r─âu. Dar dup─â deconstruc┼úia haotic─â care a urmat c─âderii Zidului, Estul a schi┼úat o reconstruc┼úie care ├«l erijeaz─â ast─âzi ├«ntr-un spa┼úiu original ┼či fascinant. Estul este impur. Dou─â temporalit─â┼úi, dou─â istorii ├«ncearc─â, de altfel, s─â conlocuiasc─â. Se spune c─â Estul seam─ân─â cu Chicago din anii ÔÇÖ30, cu America zdruncinat─â de r─âzboiul bandelor de gangsteri, de brutalitatea capitalismului agresiv. Dar nu tot pe atunci jazz-ul ┼či swing-ul r─âsunau mai bine ca niciodat─â ┼či Faulkner, Hemingway sau Fitzgerald s-au impus? Vitalitatea unui corp social se hr─âne┼čte din astfel de extreme a c─âror coexisten┼ú─â trebuie s-o recuno┼čtem. La Bucure┼čti, un bloc uria┼č desfigureaz─â cartierul poetic al catedralei Sf├«ntul Iosif, dar la Paris, pe vremea lui Pompidou, nu se denun┼úa oare acela┼či tip de scandal? Centrul Beaubourg nu a agitat la fel spiritele ├«n capitala francez─â ┼či nu a suscitat o polemic─â unde reg─âseam argumente echivalente? Poate c─â i se repro┼čeaz─â ast─âzi Estului gre┼čelile pe care am fi dorit s─â le evite. Dar ┼či el, ca orice fiin┼ú─â, are nevoie s─â fac─â acelea┼či experien┼úe, s─â dob├«ndeasc─â singur regulile sale de bun─â purtare. Este un simptom de libertate. De adolescen┼ú─â... Noul Est nu a ├«mplinit oare de-abia 20 de ani? Mul┼úi ├«l regret─â, dar Estul nu a purtat ├«n ├«ntregime doliul dup─â trecutul s─âu ┼či nu e vorba pentru mine s─â-l plasez sub semnul unei "Nostalgii a Estului" care ├«l "├«mp─âiaz─â" cu melancolie. Nu, s─â nu vis─âm ├«n linii mari dup─â o oribil─â lume defunct─â, ci s─â ne bucur─âm de ceea ce continu─â s─â dureze. Un Institut de Teatru la Budapesta unde doamne ├«n v├«rst─â continu─â s─â claseze ├«n vechi dosare t─âieturi de pres─â, case demodate de scriitori, reviste culturale cu o machet─â ├«nvechit─â, tot at├«tea resturi care tempereaz─â ame┼úeala periculoas─â pe care o aduce tabula rasa. Desigur, putem regreta persisten┼úa lor c├«nd e vorba de spitale sau de c─âmine studen┼úe┼čti... Dar asta ne leag─â de un trecut a c─ârui supravie┼úuire lini┼čte┼čte, trimite la o alt─â via┼ú─â, cu restric┼úiile ┼či complicit─â┼úile sale, ne recunoa┼čtem ├«nc─â ├«n el ┼či nu e bine s─â-l ocult─âm cu ├«nver┼čunare. Ne place, pe ici, pe colo, s─â "reg─âsim" Estul... pierdut. Trecutul nu e sacrificat, f─âr─â s─â fie ├«ns─â exaltat pentru at├«ta, el este integrat. ├Än mod fragmentar. Ca ├«n aceast─â imagine a Var┼čoviei care, prin ea singur─â, define┼čte Estul ca un teritoriu viu, pentru c─â e puternic contrastant. ├Än centru, vechiul Palat al Poporului, clon─â a Universit─â┼úii Lomonosov pe care Moscova o impusese ├«n capitalele ┼ú─ârilor "surori". ├Änconjurat ast─âzi de zg├«rie-nori nou nou┼úi, adev─ârate fotograme ale unei conlocuiri a dou─â sisteme care au ├«ncetat, unul ca ┼či cel─âlalt, s─â fie erijate ├«n modele. Ele conlocuiesc ┼či ora┼čul aduce prin ele proba. Estul este hibrid. Putem respinge aceast─â invita┼úie de a recunoa┼čte ├«n Est un spa┼úiu experimental evoc├«nd resurgen┼úa vechilor demoni "stalini┼čti" ├«n comportamentul lui Putin ┼či stratagemele sale ofensive pe plan militar sau energetic. Da, dar Rusia nu va putea niciodat─â s─â se separe de statutul s─âu de imperiu, fantasm─â care dep─â┼če┼čte comunismul ┼či coboar─â ├«n timp p├«n─â la ┼úari. S─â evit─âm gre┼čeala de a asimila Rusia cu vechiul Est, no┼úiuni disociate ast─âzi. ┼×i cum s─â nu salut─âm, fapt de neconceput ├«n momentul c─âderii Zidului, "re├«nnoirea" adev─âratelor partide de st├«nga sau chiar de extrem─â st├«nga? Unanimitatea ├«n jurul "dreptei" se fisureaz─â ┼či-┼či pierde din arogan┼ú─â: a reg├«ndi viitorul nu se mai face sub semnul unei singure perspective! O nou─â mixitate politic─â vede lumina zilei. Dac─â o ├Äntoarcere din Est va exista, ea va trebui s─â recunoasc─â deopotriv─â defectele ┼či meritele celor dou─â sisteme reunite, s─â admit─â c─â dac─â se poate construi un viitor, el nu antreneaz─â neap─ârat uitarea istoriei recente, c─â, poate, ├«n loc de a judeca ┼či a c├«nt─âri f─âr─â ├«ncetare totul dup─â m─âsura Vestului, vechiul Est poate fi respectat pentru ceea ce mai posed─â ├«nc─â inedit. C├«nd revenim din Est, diferen┼úa se simte. Impure ┼či hibride, societ─â┼úile sale, unice ├«n felul lor, risc─â s─â surprind─â. Ele se nutresc din solul contradic┼úiilor nerezolvate. Cine va fi Andr├ę Gide al timpurilor moderne? traducere din limba francez─â de Mirella PATUREAU George Banu este teatrolog, profesor la Universitatea Paris III-Sorbonne Nouvelle ┼či colaborator la Centre National de la Recherche Scientifique, Paris. Ultima carte publicat─â este Des MursÔÇŽ au Mur (Editura Gr├â┬╝nd, 2009).

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.