Integritate prin design

Vlad NICULESCU-DINC─é
Publicat în Dilema Veche nr. 331 din 17-23 iunie 2010
Integritate prin design jpeg

- despre tehnologie ┼či etic─â -

├Ämi amintesc c─â prima mea ie┼čire din ┼úar─â a fost profund marcat─â de oprirea autocarului la o toalet─â, pe o autostrad─â din Austria. ├Än admira┼úie fa┼ú─â de cur─â┼úenie ┼či dorind s─â contribui la echilibrarea imaginii noastre de popor necivilizat, eram hot─âr├«t s─â fiu un etalon moral al utiliz─ârii toaletelor. Numai c─â, spre frustrarea mea, exercitarea aceastei minime moralit─â┼úi mi-a fost refuzat─â: nu reu┼čeam s─â trag apa. ├Än van am c─âutat vreun ┼čnur, buton sau ceva ce se putea ap─âsa, trage sau ├«mpinge. St├«njenit ┼či resemnat dau s─â ies, dar, surpriz─â, taman atunci WC-ul austriac trage ┼či apa automat. Moralitatea de care eram capabil, pe care c─âutam activ s─â o exercit, fusese delegat─â WC-ului.

Tehnologiile s├«nt pline de astfel de script-uri explicite sau feluri implicite prin care uneori ne preiau din sarcini, alteori induc delicat predispozi┼úii sau chiar ne for┼úeaz─â la anumite comportamente, contribuind ┼či la r─âspunsul ├«ntreb─ârii etice: ÔÇ×Cum e bine s─â ac┼úionez?ÔÇť. ├Än contextul unei retehnologiz─âri mai accentuate care prinde contur ┼či la noi, aceste r├«nduri pledeaz─â pentru o mai mare aten┼úie acordat─â chestiunilor etice legate de tehnologii ┼či de procesul lor de design.

O serie de exemple pot ilustra mai ├«nt├«i aceste idei. De c├«┼úiva ani vedem ┼či la noi instalate praguri pe drumuri, ├«n dreptul ┼čcolilor, a┼ča-zi┼čii ÔÇ×poli┼úi┼čti culca┼úiÔÇť. Pe l├«ng─â gropi, s├«ntem constr├«n┼či s─â ├«ncetinim ┼či ├«n dreptul pragurilor, dac─â nu vrem s─â ne rupem amortizoarele trec├«nd cu vitez─â peste ele. Unde se afl─â agen┼úia moral─â ├«n astfel de situa┼úii de trafic? Bunul sim┼ú ne spune c─â nu putem afirma c─â un prag, o bucat─â de material pe asfalt, ar avea calit─â┼úi morale. Totodat─â, dac─â nu ar fi fost pragul, mul┼úi ┼čoferi ar trece ├«n mare vitez─â, risc├«nd via┼úa copiilor neaten┼úi. Deci nici despre ┼čoferii cu tendin┼úe vitezomane nu s-ar putea spune c─â ac┼úioneaz─â insufla┼úi de normele specifice, de┼či ar fi capabili. Poate atunci ar fi mai adecvat s─â consider─âm c─â integritatea normelor contextului a fost p─âstrat─â de combina┼úii de genul ┼čofer-cu-comportament-vitezoman + amortizor-scump-┼či-greu-de-reparat + prag?

Tot din trafic, bordurile ┼či st├«lpii de protec┼úie pot fi analiza┼úi ca bariere materiale ce se str─âduie s─â asigure integritatea spa┼úiului pietonal fa┼ú─â de cel al ma┼činilor. Ele exprim─â o ne├«ncredere sistematizat─â fa┼ú─â de ┼čoferi c─â pot p─âstra mereu aceast─â separa┼úie ├«ntre spa┼úiul str─âzii ┼či cel al trotuarului. R─âm├«n├«nd ├«n sfera traficului nostru, dar aduc├«nd ├«n discu┼úie ┼či tehnologiile informa┼úiei, observarea camerelor de supraveghere ÔÇô care se r─âsp├«ndesc ┼či la noi cu repeziciune ├«n ora┼če ┼či pe drumuri ÔÇô ne determin─â pe cei mai mul┼úi dintre noi s─â ├«ncetinim sau s─â respect─âm normele acelui context, ┼čtiind c─â altfel risc─âm s─â pl─âtim o amend─â. Datorit─â arhitecturii panoptice, nu ┼čtim niciodat─â sigur dac─â se uit─â cineva, dac─â acea camer─â func┼úioneaz─â sau nu, dac─â ├«nregistreaz─â ├«ntr-o baz─â de date sau nu. ┼×i atunci, ca agen┼úi ra┼úionali care ne dorim cea mai mic─â suferin┼ú─â, s├«ntem nevoi┼úi s─â presupunem c─â s├«ntem urm─âri┼úi ┼či s─â dorim evitarea ├«nc─âlc─ârii normelor specifice contextului respectiv. Dar aici ideea integrit─â┼úii prin design se poate complica.

Dac─â ne facem timp ┼či ne asum─âm efortul de a vedea felul ├«n care artefactele tehnologice ne influen┼úeaz─â comportamentul, practicile ┼či chiar forma institu┼úiilor, apoi s─â analiz─âm modul ├«n care arhitectura lor este influen┼úat─â de anumite puncte de vedere ┼či decizii ale celor care le-au proiectat, poate putem fi mai bine preg─âti┼úi ├«n a le face s─â ┼úin─â cont mai mult ┼či de alte valori umane la care ┼úinem, contribuind ├«n ultim─â instan┼ú─â la calitatea societ─â┼úii ├«n care tr─âim.

Non-neutralitatea tehnologiei ┼či determinismul tehnologic

├Än spa┼úiul rom├ónesc, perspectiva de tip instrumentalist fa┼ú─â de tehnologie r─âm├«ne ├«nc─â dominant─â ┼či fixat─â ├«n c├«teva exemple: ÔÇ×Cu┼úitul poate fi folosit pentru t─âiat p├«ine sau pentru a omor├« pe cineva. Depinde de utilizator, nu de cu┼úit. Cu┼úitul este neutru.ÔÇť ┼či ÔÇ×R─âul sau binele poate fi produs cu orice tehnologie. Noua tehnologie nu este mai deosebit─âÔÇť. De multe ori, perspectiva instrumentalist─â este ├«nso┼úit─â ├«n convingeri de determinism tehnologic ┼či de teza inevitabilit─â┼úii: ÔÇ×Tehnologia evolueaz─â firesc ┼či tot ce putem face este s─â ne resemn─âm sau s─â ne adapt─âmÔÇť.

Perspectivele de mai sus nu pot fi ├«ns─â at├«t de u┼čor acceptate odat─â ce cunoa┼čtem procesele socio-tehnice prin care ajung s─â fie dezvoltate tehnologiile. Mai mult, pe m─âsur─â ce se ├«mbr─â┼úi┼čeaz─â o societate informa┼úional─â caracterizat─â de schimb─âri tehnologice foarte rapide, lucrurile se pot complica: ├«nlesnind o u┼čurin┼ú─â f─âr─â precedent ├«n colectarea, stocarea, catalogarea, schimbul, agregarea ┼či analiza informa┼úiilor ┼či f─âc├«nd deja parte din mai toate componentele societ─â┼úii, tehnologia informa┼úiei d─â form─â institu┼úiilor, practicilor ┼či discursurilor, model├«ndu-ne experien┼úele, comportamentele ┼či chiar valorile, ├«n m─âsuri semnificative. ├Än acela┼či timp ├«ns─â, teza neutralit─â┼úii tehnologiei devine din ce ├«n ce mai greu de sus┼úinut.

De altfel non-neutralitatea tehnologiei a fost pus─â ├«n eviden┼ú─â ├«nc─â de filozofia clasic─â a tehnologiei ├«n tradi┼úia lui Heidegger sau Ellul. Pentru primul, tehnologia era oricum numai neutr─â nu, avertiz├«nd ├«nc─â din anii ÔÇÖ30 c─â destinul omului ├«nsu┼či poate deveni unul al unui ÔÇ×animal tehnicizatÔÇť ajung├«nd, la fel ca ┼či natura, o resurs─â a controlului tehnologic. Pentru Ellul, Tehnologia, analizat─â ca un fenomen monolitic, departe de a fi un instrument inocent ce poate fi folosit pentru bine sau r─âu, apare ca o nou─â form─â de via┼ú─â independent─â, fa┼ú─â de a c─ârei evolu┼úie oamenii nu mai exercit─â control efectiv. Nu Omul, ci Tehnologia a devenit ├«n realitate autonom─â ÔÇô avertizeaz─â Ellul. ├Ä┼či urmeaz─â propria logic─â intern─â de dezvoltare ┼či func┼úionare, av├«nd un curs ├«ndreptat imperativ c─âtre eficien┼úa maxim─â, fa┼ú─â de care societatea nu poate oferi ca r─âspuns dec├«t adaptare ┼či resemnare.

Teza non-neutralit─â┼úii tehnologiei a r─âmas o constant─â ┼či ├«n studiile contemporane din domeniu. ├Än schimb, determinismul tehnologic ┼či teza inevitabilit─â┼úii au fost abandonate ├«n special dup─â ce studiile sociologice de ┼čtiin┼ú─â ┼či tehnologie (STS studies) au pus ├«n eviden┼ú─â intima rela┼úie de influen┼úare reciproc─â ├«ntre tehnologie ┼či societate. Pun├«nd lupa pe multitudinea de (f)actori care dau form─â fiec─ârei tehnologii, pe multitudinea de negocieri, alegeri ┼či renun┼ú─âri de tot felul, care au loc pe parcursul dezvolt─ârii tehnologiilor, studiile STS au ar─âtat c─â tehnologiile pot fi ┼či s├«nt influen┼úabile de c─âtre societate, c─â exist─â alternative de dezvoltare ┼či c─â tehnologia nu este complet autonom─â, ea fiind ┼či rezultatul influen┼úelor, aranjamentelor, legilor ┼či institu┼úiilor societ─â┼úii.

├Än aceast─â lumin─â, tehnologiile, fiind parte a fenomenelor sociale, ├«┼či p─âstreaz─â caracterul normativ purt├«nd ├«n ele scripturi, impun├«nd sau induc├«nd anume ┼čabloane de folosire (Akrich), reglement├«nd societatea prin codul lor de folosire care func┼úioneaz─â ├«n efect, precum legile (Lessig). Numai c─â odat─â ce tehnologia nu mai este v─âzut─â ca o entitate complet autonom─â, extern─â societ─â┼úii, pot exista influen┼úe explicite, exercitate prin mecanisme democratice informate de studii: scenarii anticipative, analize critice, studii de impact social, etic ┼či de mediu etc.

Valori ├«n Design ┼či Design sensibil la valori

Astfel de studii au pus ├«n eviden┼ú─â, de exemplu, felul ├«n care unele sisteme informatice pot u┼čor con┼úine presupuneri arbitrare, categorii discriminatorii ┼či puncte de vedere criticabile ale inginerilor care le-au proiectat. Totodat─â, o multitudine de studii arat─â cum drepturi ┼či valori umane, precum intimitatea sau demnitatea, s├«nt erodate de sisteme informatice cu anumite arhitecturi sau cum tehnologii g├«ndite pentru anumite func┼úii ajung s─â serveasc─â altor func┼úii, cauz├«nd astfel ┼či efecte secundare nedorite ┼či neanticipate.

De exemplu, recent s-a discutat intens despre scannerul corporal. Migr├«nd din domeniul medical, tehnologia func┼úioneaz─â prin trimiterea unor unde care trec prin haine ┼či produc o imagine digital─â a corpului gol. Ulterior, aceast─â imagine digitalizat─â este transmis─â pentru analiz─â c─âtre punctul de lucru al unei autorit─â┼úi. Folosit deocamdat─â ├«n aeroporturi, dup─â ce s-a presupus c─â se pot ascunde sub haine materiale explozive nedetectabile, scannerul corporal poate afecta intimitatea ┼či demnitatea persoanei, prin arhitectura ┼či func┼úiile sale. Imaginea produs─â a corpului gol, privit ├«ntr-o postur─â vulnerabil─â de o autoritate ÔÇô persoana trebuie s─â stea ├«ntr-o cabin─â unde s─â ridice m├«inile ┼či s─â despart─â u┼čor picioarele ÔÇô poate fi totodat─â u┼čor copiat─â, dac─â nu se inhib─â aceast─â func┼úie tipic─â oric─ârui sistem informatic. Astfel, nu este imposibil ca vreun operator s─â copieze ┼či s─â distribuie imaginea vreunei vedete sau a vreunui politician.

Un astfel de exemplu arat─â nu numai nevoia de a pune ├«n eviden┼ú─â felul ├«n care unele valori se afl─â ├«n designul tehnologiilor, dar de a include o sensibilitate la valori ┼či considerente etice ├«n chiar procesele de design al tehnologiilor. ├Än loc s─â l─âs─âm etica numai ├«n contextul de folosire dup─â ce tehnologia e deja gata ┼či func┼úional─â, ar fi nevoie de o includere a ei ├«n contextul de design.

Pentru asta ├«ns─â ar mai fi nevoie ┼či de o revalorificare a dimensiunii umaniste ├«n educa┼úia inginereasc─â. T├«n─ârul inginer implicat ├«n designul tehnologiilor ar trebui s─â fie capabil s─â recunoasc─â situa┼úii cu ├«nc─ârc─âtur─â etic─â, s─â aib─â instrumentele teoretice de baz─â pentru reflec┼úia etic─â (ex. teorii etice majore) ┼či s─â fie la curent cu dezbaterile etice ┼či filozofice contemporane pe subiectul pe care a ales s─â se specializeze.

Calitatea societ─â┼úii urm─âtorilor ani depinde ├«ntr-o m─âsur─â important─â de arhitectura tehnologiilor pe care le construim azi. Dac─â vedem acest lucru, apare la fel de important s─â reflect─âm sistematic la felul ├«n care facem tehnologia, precum reflect─âm la felul ├«n care ne influen┼úeaz─â deciziile ┼či ac┼úiunile politicienilor no┼čtri.

Vlad Niculescu-Dinc─â este specialist ├«n etica tehnologiei, bursier ├«n filozofia tehnologiei ┼či societ─â┼úii la Universitatea din Twente, Olanda.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.