Integritate prin design

Vlad NICULESCU-DINC─é
Publicat în Dilema Veche nr. 331 din 17-23 iunie 2010
Integritate prin design jpeg

- despre tehnologie ┼či etic─â -

├Ämi amintesc c─â prima mea ie┼čire din ┼úar─â a fost profund marcat─â de oprirea autocarului la o toalet─â, pe o autostrad─â din Austria. ├Än admira┼úie fa┼ú─â de cur─â┼úenie ┼či dorind s─â contribui la echilibrarea imaginii noastre de popor necivilizat, eram hot─âr├«t s─â fiu un etalon moral al utiliz─ârii toaletelor. Numai c─â, spre frustrarea mea, exercitarea aceastei minime moralit─â┼úi mi-a fost refuzat─â: nu reu┼čeam s─â trag apa. ├Än van am c─âutat vreun ┼čnur, buton sau ceva ce se putea ap─âsa, trage sau ├«mpinge. St├«njenit ┼či resemnat dau s─â ies, dar, surpriz─â, taman atunci WC-ul austriac trage ┼či apa automat. Moralitatea de care eram capabil, pe care c─âutam activ s─â o exercit, fusese delegat─â WC-ului.

Tehnologiile s├«nt pline de astfel de script-uri explicite sau feluri implicite prin care uneori ne preiau din sarcini, alteori induc delicat predispozi┼úii sau chiar ne for┼úeaz─â la anumite comportamente, contribuind ┼či la r─âspunsul ├«ntreb─ârii etice: ÔÇ×Cum e bine s─â ac┼úionez?ÔÇť. ├Än contextul unei retehnologiz─âri mai accentuate care prinde contur ┼či la noi, aceste r├«nduri pledeaz─â pentru o mai mare aten┼úie acordat─â chestiunilor etice legate de tehnologii ┼či de procesul lor de design.

O serie de exemple pot ilustra mai ├«nt├«i aceste idei. De c├«┼úiva ani vedem ┼či la noi instalate praguri pe drumuri, ├«n dreptul ┼čcolilor, a┼ča-zi┼čii ÔÇ×poli┼úi┼čti culca┼úiÔÇť. Pe l├«ng─â gropi, s├«ntem constr├«n┼či s─â ├«ncetinim ┼či ├«n dreptul pragurilor, dac─â nu vrem s─â ne rupem amortizoarele trec├«nd cu vitez─â peste ele. Unde se afl─â agen┼úia moral─â ├«n astfel de situa┼úii de trafic? Bunul sim┼ú ne spune c─â nu putem afirma c─â un prag, o bucat─â de material pe asfalt, ar avea calit─â┼úi morale. Totodat─â, dac─â nu ar fi fost pragul, mul┼úi ┼čoferi ar trece ├«n mare vitez─â, risc├«nd via┼úa copiilor neaten┼úi. Deci nici despre ┼čoferii cu tendin┼úe vitezomane nu s-ar putea spune c─â ac┼úioneaz─â insufla┼úi de normele specifice, de┼či ar fi capabili. Poate atunci ar fi mai adecvat s─â consider─âm c─â integritatea normelor contextului a fost p─âstrat─â de combina┼úii de genul ┼čofer-cu-comportament-vitezoman + amortizor-scump-┼či-greu-de-reparat + prag?

Tot din trafic, bordurile ┼či st├«lpii de protec┼úie pot fi analiza┼úi ca bariere materiale ce se str─âduie s─â asigure integritatea spa┼úiului pietonal fa┼ú─â de cel al ma┼činilor. Ele exprim─â o ne├«ncredere sistematizat─â fa┼ú─â de ┼čoferi c─â pot p─âstra mereu aceast─â separa┼úie ├«ntre spa┼úiul str─âzii ┼či cel al trotuarului. R─âm├«n├«nd ├«n sfera traficului nostru, dar aduc├«nd ├«n discu┼úie ┼či tehnologiile informa┼úiei, observarea camerelor de supraveghere ÔÇô care se r─âsp├«ndesc ┼či la noi cu repeziciune ├«n ora┼če ┼či pe drumuri ÔÇô ne determin─â pe cei mai mul┼úi dintre noi s─â ├«ncetinim sau s─â respect─âm normele acelui context, ┼čtiind c─â altfel risc─âm s─â pl─âtim o amend─â. Datorit─â arhitecturii panoptice, nu ┼čtim niciodat─â sigur dac─â se uit─â cineva, dac─â acea camer─â func┼úioneaz─â sau nu, dac─â ├«nregistreaz─â ├«ntr-o baz─â de date sau nu. ┼×i atunci, ca agen┼úi ra┼úionali care ne dorim cea mai mic─â suferin┼ú─â, s├«ntem nevoi┼úi s─â presupunem c─â s├«ntem urm─âri┼úi ┼či s─â dorim evitarea ├«nc─âlc─ârii normelor specifice contextului respectiv. Dar aici ideea integrit─â┼úii prin design se poate complica.

Dac─â ne facem timp ┼či ne asum─âm efortul de a vedea felul ├«n care artefactele tehnologice ne influen┼úeaz─â comportamentul, practicile ┼či chiar forma institu┼úiilor, apoi s─â analiz─âm modul ├«n care arhitectura lor este influen┼úat─â de anumite puncte de vedere ┼či decizii ale celor care le-au proiectat, poate putem fi mai bine preg─âti┼úi ├«n a le face s─â ┼úin─â cont mai mult ┼či de alte valori umane la care ┼úinem, contribuind ├«n ultim─â instan┼ú─â la calitatea societ─â┼úii ├«n care tr─âim.

Non-neutralitatea tehnologiei ┼či determinismul tehnologic

├Än spa┼úiul rom├ónesc, perspectiva de tip instrumentalist fa┼ú─â de tehnologie r─âm├«ne ├«nc─â dominant─â ┼či fixat─â ├«n c├«teva exemple: ÔÇ×Cu┼úitul poate fi folosit pentru t─âiat p├«ine sau pentru a omor├« pe cineva. Depinde de utilizator, nu de cu┼úit. Cu┼úitul este neutru.ÔÇť ┼či ÔÇ×R─âul sau binele poate fi produs cu orice tehnologie. Noua tehnologie nu este mai deosebit─âÔÇť. De multe ori, perspectiva instrumentalist─â este ├«nso┼úit─â ├«n convingeri de determinism tehnologic ┼či de teza inevitabilit─â┼úii: ÔÇ×Tehnologia evolueaz─â firesc ┼či tot ce putem face este s─â ne resemn─âm sau s─â ne adapt─âmÔÇť.

Perspectivele de mai sus nu pot fi ├«ns─â at├«t de u┼čor acceptate odat─â ce cunoa┼čtem procesele socio-tehnice prin care ajung s─â fie dezvoltate tehnologiile. Mai mult, pe m─âsur─â ce se ├«mbr─â┼úi┼čeaz─â o societate informa┼úional─â caracterizat─â de schimb─âri tehnologice foarte rapide, lucrurile se pot complica: ├«nlesnind o u┼čurin┼ú─â f─âr─â precedent ├«n colectarea, stocarea, catalogarea, schimbul, agregarea ┼či analiza informa┼úiilor ┼či f─âc├«nd deja parte din mai toate componentele societ─â┼úii, tehnologia informa┼úiei d─â form─â institu┼úiilor, practicilor ┼či discursurilor, model├«ndu-ne experien┼úele, comportamentele ┼či chiar valorile, ├«n m─âsuri semnificative. ├Än acela┼či timp ├«ns─â, teza neutralit─â┼úii tehnologiei devine din ce ├«n ce mai greu de sus┼úinut.

De altfel non-neutralitatea tehnologiei a fost pus─â ├«n eviden┼ú─â ├«nc─â de filozofia clasic─â a tehnologiei ├«n tradi┼úia lui Heidegger sau Ellul. Pentru primul, tehnologia era oricum numai neutr─â nu, avertiz├«nd ├«nc─â din anii ÔÇÖ30 c─â destinul omului ├«nsu┼či poate deveni unul al unui ÔÇ×animal tehnicizatÔÇť ajung├«nd, la fel ca ┼či natura, o resurs─â a controlului tehnologic. Pentru Ellul, Tehnologia, analizat─â ca un fenomen monolitic, departe de a fi un instrument inocent ce poate fi folosit pentru bine sau r─âu, apare ca o nou─â form─â de via┼ú─â independent─â, fa┼ú─â de a c─ârei evolu┼úie oamenii nu mai exercit─â control efectiv. Nu Omul, ci Tehnologia a devenit ├«n realitate autonom─â ÔÇô avertizeaz─â Ellul. ├Ä┼či urmeaz─â propria logic─â intern─â de dezvoltare ┼či func┼úionare, av├«nd un curs ├«ndreptat imperativ c─âtre eficien┼úa maxim─â, fa┼ú─â de care societatea nu poate oferi ca r─âspuns dec├«t adaptare ┼či resemnare.

Teza non-neutralit─â┼úii tehnologiei a r─âmas o constant─â ┼či ├«n studiile contemporane din domeniu. ├Än schimb, determinismul tehnologic ┼či teza inevitabilit─â┼úii au fost abandonate ├«n special dup─â ce studiile sociologice de ┼čtiin┼ú─â ┼či tehnologie (STS studies) au pus ├«n eviden┼ú─â intima rela┼úie de influen┼úare reciproc─â ├«ntre tehnologie ┼či societate. Pun├«nd lupa pe multitudinea de (f)actori care dau form─â fiec─ârei tehnologii, pe multitudinea de negocieri, alegeri ┼či renun┼ú─âri de tot felul, care au loc pe parcursul dezvolt─ârii tehnologiilor, studiile STS au ar─âtat c─â tehnologiile pot fi ┼či s├«nt influen┼úabile de c─âtre societate, c─â exist─â alternative de dezvoltare ┼či c─â tehnologia nu este complet autonom─â, ea fiind ┼či rezultatul influen┼úelor, aranjamentelor, legilor ┼či institu┼úiilor societ─â┼úii.

├Än aceast─â lumin─â, tehnologiile, fiind parte a fenomenelor sociale, ├«┼či p─âstreaz─â caracterul normativ purt├«nd ├«n ele scripturi, impun├«nd sau induc├«nd anume ┼čabloane de folosire (Akrich), reglement├«nd societatea prin codul lor de folosire care func┼úioneaz─â ├«n efect, precum legile (Lessig). Numai c─â odat─â ce tehnologia nu mai este v─âzut─â ca o entitate complet autonom─â, extern─â societ─â┼úii, pot exista influen┼úe explicite, exercitate prin mecanisme democratice informate de studii: scenarii anticipative, analize critice, studii de impact social, etic ┼či de mediu etc.

Valori ├«n Design ┼či Design sensibil la valori

Astfel de studii au pus ├«n eviden┼ú─â, de exemplu, felul ├«n care unele sisteme informatice pot u┼čor con┼úine presupuneri arbitrare, categorii discriminatorii ┼či puncte de vedere criticabile ale inginerilor care le-au proiectat. Totodat─â, o multitudine de studii arat─â cum drepturi ┼či valori umane, precum intimitatea sau demnitatea, s├«nt erodate de sisteme informatice cu anumite arhitecturi sau cum tehnologii g├«ndite pentru anumite func┼úii ajung s─â serveasc─â altor func┼úii, cauz├«nd astfel ┼či efecte secundare nedorite ┼či neanticipate.

De exemplu, recent s-a discutat intens despre scannerul corporal. Migr├«nd din domeniul medical, tehnologia func┼úioneaz─â prin trimiterea unor unde care trec prin haine ┼či produc o imagine digital─â a corpului gol. Ulterior, aceast─â imagine digitalizat─â este transmis─â pentru analiz─â c─âtre punctul de lucru al unei autorit─â┼úi. Folosit deocamdat─â ├«n aeroporturi, dup─â ce s-a presupus c─â se pot ascunde sub haine materiale explozive nedetectabile, scannerul corporal poate afecta intimitatea ┼či demnitatea persoanei, prin arhitectura ┼či func┼úiile sale. Imaginea produs─â a corpului gol, privit ├«ntr-o postur─â vulnerabil─â de o autoritate ÔÇô persoana trebuie s─â stea ├«ntr-o cabin─â unde s─â ridice m├«inile ┼či s─â despart─â u┼čor picioarele ÔÇô poate fi totodat─â u┼čor copiat─â, dac─â nu se inhib─â aceast─â func┼úie tipic─â oric─ârui sistem informatic. Astfel, nu este imposibil ca vreun operator s─â copieze ┼či s─â distribuie imaginea vreunei vedete sau a vreunui politician.

Un astfel de exemplu arat─â nu numai nevoia de a pune ├«n eviden┼ú─â felul ├«n care unele valori se afl─â ├«n designul tehnologiilor, dar de a include o sensibilitate la valori ┼či considerente etice ├«n chiar procesele de design al tehnologiilor. ├Än loc s─â l─âs─âm etica numai ├«n contextul de folosire dup─â ce tehnologia e deja gata ┼či func┼úional─â, ar fi nevoie de o includere a ei ├«n contextul de design.

Pentru asta ├«ns─â ar mai fi nevoie ┼či de o revalorificare a dimensiunii umaniste ├«n educa┼úia inginereasc─â. T├«n─ârul inginer implicat ├«n designul tehnologiilor ar trebui s─â fie capabil s─â recunoasc─â situa┼úii cu ├«nc─ârc─âtur─â etic─â, s─â aib─â instrumentele teoretice de baz─â pentru reflec┼úia etic─â (ex. teorii etice majore) ┼či s─â fie la curent cu dezbaterile etice ┼či filozofice contemporane pe subiectul pe care a ales s─â se specializeze.

Calitatea societ─â┼úii urm─âtorilor ani depinde ├«ntr-o m─âsur─â important─â de arhitectura tehnologiilor pe care le construim azi. Dac─â vedem acest lucru, apare la fel de important s─â reflect─âm sistematic la felul ├«n care facem tehnologia, precum reflect─âm la felul ├«n care ne influen┼úeaz─â deciziile ┼či ac┼úiunile politicienilor no┼čtri.

Vlad Niculescu-Dinc─â este specialist ├«n etica tehnologiei, bursier ├«n filozofia tehnologiei ┼či societ─â┼úii la Universitatea din Twente, Olanda.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.